CONSILIUL UE
România sprijină prioritățile președinției poloneze a Consiliului UE. Ministrul Emil Hurezeanu: Viitorul Uniunii Europene stă în capacitatea noastră de a lucra împreună în unitate și consens
Published
2 months agoon
By
Teodora Ion
Ministrul de externe Emil Hurezeanu a participat la lansarea președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene în România, eveniment în cadrul căruia a transmis sprijinul țării noastre pentru prioritățile stabilite de Polonia, care au fost prezentate de ambasadorul Pawel Soloch.
On January 30, Ambassador 🇵🇱 @SolochPawel presented the priorities of the Polish Presidency of the Council of the EU with the distinguished presence of Minister of Foreign Affairs of 🇷🇴 E. Hurezeanu and ambassadors of the Member States &candidate countries of the EU.#Poland25eu pic.twitter.com/4bvfi8BOPT
— PLinRomania (@PLinRomania) January 30, 2025
Ministrul Emil Hurezeanu ”a subliniat că viitorul Uniunii Europene rezidă în capacitatea de a lucra împreună în unitate și consens” și a transmis ”aprecierea pentru accentul puternic” pus de președinția poloneză pe ”securitate sub toate dimensiunile sale” și pe ”avansarea politicii de extindere”.
At the launch of @POLAND25EU in Bucharest, 🇷🇴 FM Emil Hurezeanu expressed RO’s support for the 🇵🇱 priorities presented by @SolochPawel. Stressed that the #future of the 🇪🇺 relies in the capacity to work together in unity&consensus. Appreciation for the strong focus placed by… pic.twitter.com/XnzuREADQv
— Ministry of Foreign Affairs of Romania 🇷🇴 (@MAERomania) January 30, 2025
Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a arătat că obiectivul consolidării securității europene trebuie să se traducă în demersuri europene ferme şi coordonate pentru continuarea sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, avansarea procesului extinderii, atât în ceea ce privește candidații estici, cât şi cei din Balcanii de Vest, protejarea valorilor europene și a statului de drept, precum şi pentru contracararea dezinformării și a amenințărilor hibride, care afectează societățile democratice europene.
Referindu-se la procesul de extindere, ministrul român a exprimat în mod deosebit susținerea pentru avansarea parcursului european al Ucrainei şi Republicii Moldova, prin deschiderea cel puțin a unui Cluster de negociere pe durata mandatului Președinției poloneze a Consiliului UE.
Referitor la Republica Moldova, a reiterat sprijinul constant oferit de România autorităților de la Chișinău, prin furnizarea de energie electrică și gaz, precum și prin promovarea constantă la nivel european a necesității creșterii susținerii UE pentru acest stat din partea statelor membre şi a instituțiilor europene. A evocat, în context, anunțul Comisiei Europene privind acordarea unui sprijin financiar suplimentar de 30 de milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice.
Ministrul Emil Hurezeanu a evidențiat, totodată, importanța reflecției privind viitorul politicilor europene, în vederea întăririi capacității de acțiune a Uniunii şi a pregătirii sale pentru a primi cât mai curând posibil noi state membre.
A accentuat, din acest punct de vedere, relevanța discuțiilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual, consolidarea competitivității europene, în paralel cu întărirea proceselor de convergență şi a coeziunii Uniunii.
A subliniat, de asemenea, sprijinul României pentru consolidarea acțiunii comune în domeniul apărării, în complementaritate cu NATO, pentru inițiativele vizând consolidarea rezilienței UE și a pregătirii și răspunsului la crize. A reiterat şi interesul României pentru adoptarea unei Strategii a Uniunii Europene privind Marea Neagră.
În ceea ce privește relațiile UE-SUA, ministrul afacerilor externe a exprimat susținerea pentru un parteneriat transatlantic solid şi pentru menținerea unei coordonări strânse în dialogul cu noua administrație americană, aspecte esențiale în actualul context geopolitic.
Sub sloganul ”Securitate, Europa!”, președinția poloneză urmărește să consolideze securitatea europeană pe toate planurile, într-un context de securitate complicat, dominat de războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a-și duce la bun final obiectivul, Varșovia și-a fixat șapte priorități-cheie:
- Apărare și securitate
- Protecția persoanelor și a frontierelor
- Rezistența la ingerințe străine și dezinformare
- Asigurarea securității și a libertății întreprinderilor
- Tranziția energetică
- O agricultură competitivă și rezilientă
- Securitatea sanitară
Președinția poloneză la Consiliul UE marchează și debutul unui nou trio de președinții din care mai fac parte Danemarca (iulie-decembrie 2025) și Cipru (ianuarie-iunie 2026).
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Emmanuel Macron lansează o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene: Celor care achiziționează F-35 ar trebui să li se propună Rafale
Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale satelitare pentru a consolida serviciile de informații militare, pe fondul îndoielilor legate de sprijinul din partea SUA
Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, declară premierul Giorgia Meloni
Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban, în timp ce premierul a promis reprimarea ”armatei din umbră” a oponenților politici
Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina
“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE
CONSILIUL UE
Statele UE și-au adoptat poziția de negociere privind impunerea de tarife pentru o serie de produse agricole și îngrășăminte din Rusia și Belarus
Published
1 day agoon
March 15, 2025By
Teodora Ion
Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere cu privire la regulamentul care va impune tarife pentru restul produselor agricole din Rusia și Belarus, precum și pentru anumite îngrășăminte pe bază de azot.
Potrivit unui comunicat al instituției europene, se așteaptă ca tarifele să reducă veniturile din exporturile rusești, limitând astfel capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul de agresiune împotriva Ucrainei.
Produsele agricole afectate de noile tarife reprezintă 15% din totalul importurilor agricole din Rusia (în 2023). Odată cu intrarea în vigoare a noilor tarife, toate importurile agricole din Rusia vor fi supuse tarifelor UE.
În 2023, importurile de îngrășăminte în cauză din Rusia reprezentau peste 25% din importurile totale ale Uniunii: aproximativ 3,6 milioane de tone în valoare de 1,28 miliarde de euro.
”Vom monitoriza cu atenție punerea în aplicare a acestor tarife pentru a ne asigura că industria de îngrășăminte și agricultorii din UE sunt protejați, reducând în același timp dependențele UE, menținând securitatea alimentară globală și slăbind și mai mult economia de război a Rusiei”, a decplarat Krzysztof Paszyk, ministrul dezvoltării și tehnologiei din Polonia, țară care asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
Tarifele urmăresc să reducă dependența de Rusia și Belarus, să stimuleze producția internă și să sprijine industria de îngrășăminte a UE, asigurându-se în același timp că Rusia nu beneficiază din punct de vedere comercial de continuarea exporturilor către Uniune.
Acestea vor permite, de asemenea, diversificarea aprovizionării din țări terțe pentru a crea o aprovizionare stabilă cu îngrășăminte și, în mod esențial, pentru a garanta că îngrășămintele rămân accesibile pentru agricultorii din UE.
Majorările tarifare pentru îngrășăminte vor avea loc treptat, pe parcursul unei perioade de tranziție de trei ani.
Propunerea include, de asemenea, măsuri de atenuare a impactului asupra agricultorilor din UE, în cazul unei creșteri semnificative a prețurilor la îngrășăminte.
Odată ce Parlamentul European își va fi adoptat poziția, ambele instituții vor trebui să convină asupra unui text comun. Consiliul va adopta apoi în mod formal regulamentul cu majoritate calificată.
Vestea vine după ce Consiliul Uniunii Europene a decis vineri să prelungească cu șase luni măsurile restrictive ce îi vizează pe cei responsabili pentru subminarea și amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei.
Măsurile restrictive existente prevăd restricții de călătorie pentru persoanele fizice, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziția persoanelor și entităților enumerate fonduri sau alte resurse economice. Sancțiunile vor continua să se aplice la aproape 2 400 de persoane și entități vizate ca răspuns la agresiunea militară nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei.
CONSILIUL UE
Creșterea capacității de apărare a UE, cu un impact redus asupra bugetelor naționale, susținută de Ministrul Finanțelor la ECOFIN
Published
5 days agoon
March 11, 2025By
Diana Zaim
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN), unde a pledat pentru creșterea capacității de apărare a Uniunii Europene, cu utilizarea garanțiilor de la bugetul UE, pentru a asigura cele mai bune condiții posibile de finanțare, cu un impact redus asupra bugetelor naționale.
„Susţinem creşterea capacității de apărare al Uniunii Europene, în același timp, consolidarea bugetară rămâne o prioritate pentru România, alături de creșterea competivității prin debirocratizare și investiții în fiecare sector economic. Uniunea Europeană are nevoie de o capacitate sporită de apărare”, a transmis Ministrul Finanțelor într-o postare publicată pe pagina de Facebook.
De asemenea, ministrul Tanczos Barna a dat asigurări că pentru România rămâne o prioritate consolidarea bugetară: „Contiunăm construcția de autostrăzi și spitale, dezvoltarea comunităților locale și sprijinirea afacerilor, pentru care am alocat fonduri record anul acesta.”
„La nivel european, creșterea competitivității trebuie susținută și prin reducerea sarcinilor administrative ale companiilor, iar România sprijină implementarea cât mai rapidă a propunerilor Comisiei în acest sens. De exemplu, simplificarea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) este esențială pentru sectoarele cu emisii mari de carbon. Propunerea sprijnită și de România vizează exceptarea micilor importatori (sub 50 tone anual) din sectoarele de ciment, îngrășăminte, electricitate, aluminiu, fier și oțel din domeniul de aplicare”, a mai transmis Tanczos Barna.
Decizia adoptată de miniștrii de finanțare din UE vine la o săptămână după ce președinta Comisiei Europene a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.
Președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, anunțase săptămâna trecută că, pentru anul 2025, BEI își propune să atingă un nivel record de finanțări în sectorul apărării și securității europene, precizarea fiind făcută în cadrul celei de-a de-a treia ediții a Forumului Grupului BEI.
CONSILIUL UE
Țările UE aprobă creșterea puterii de creditare a BEI cu 40% pentru a permite investiții în apărarea, înarmarea și securitatea Europei
Published
5 days agoon
March 11, 2025
Consiliul Uniunii Europene a aprobat o decizie care oferă Băncii Europene de Investiții (BEI) o flexibilitate sporită în gestionarea capacității sale de investiții, o măsură care reprezintă un pas esențial pentru ca BEI să crească capacitatea de creditare, inclusiv pentru a răspunde provocărilor geopolitice și a contribui la pacea și securitatea Europei, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Decizia adoptată de miniștrii de finanțare din UE vine la o săptămână după ce președinta Comisiei Europene a prezentat planul “ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro pentru apărarea și securitatea europeană, un plan avizat joia trecută de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE, întruniți la Bruxelles pentru un summit extraordinar consacrat apărării și înarmării.
“Această decizie marchează un pas esențial pentru Banca Europeană de Investiții. Ea permite Consiliului guvernatorilor BEI să crească capacitatea de creditare a băncii, gestionând în același timp riscurile în mod eficient. Acest lucru va permite BEI să răspundă mai bine nevoilor de investiții ale Europei, să răspundă provocărilor globale și să își consolideze rolul în peisajul geopolitic în schimbare, contribuind la productivitatea, coeziunea socială, acțiunile climatice, pacea și securitatea Europei”, a declarat Andrzej Domański, ministrul de finanțe al Poloniei, țară care asigură președinția rotativă a Consiliului UE.
Statutul BEI include în prezent un plafon al ratei de îndatorare care limitează dimensiunea expunerii nominale globale a Grupului BEI la 250%.
La 21 iunie 2024, Consiliul guvernatorilor BEI a decis în unanimitate să crească rata de îndatorare la 290%. Această creștere este condiționată de intrarea în vigoare a deciziei actuale a Consiliului.
Odată cu modificarea convenită de miniștrii de finanțe, statutul va prevedea că valoarea totală a împrumuturilor și garanțiilor acordate de bancă nu va depăși un raport maxim în raport cu capitalul subscris, rezervele, provizioanele nealocate și excedentul contului de profit și pierdere, astfel cum a fost stabilit de Consiliul guvernatorilor în unanimitate.
Președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calvino, anunțase săptămâna trecută că, pentru anul 2025, BEI își propune să atingă un nivel record de finanțări în sectorul apărării și securității europene, precizarea fiind făcută în cadrul celei de-a de-a treia ediții a Forumului Grupului BEI.
Într-o scrisoare către liderii europeni, Calvino și-a asumat că instituția financiară pe care o conduce și a cărei acționari sunt guvernele din statele membre ale UE, va elimina actualele limite pentru finanțarea proiectelor din sectorul apărării și va extinde domeniul de aplicare pentru proiectele eligibile.
Scrisoarea lui Calvino a urmat celei trimise liderilor europeni și de președinta executivului european, Ursula von der Leyen, în care a enunțat cele cinci puncte cardinale ale “ReArm Europe”.
Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre. A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare. Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare. Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.
Reuniți pe 6 martie la Bruxelles pentru un summit anticipat a fi unul de cotitură pentru apărarea și înarmarea Uniunii Europene, liderii celor 27 de state membre au dat undă verde planului “ReArm Europe”. Concluziile șefilor de stat sau de guvern statuează că “Europa trebuie să devină mai suverană, mai responsabilă pentru propria apărare și mai bine echipată pentru a acționa și a face față în mod autonom provocărilor și amenințărilor imediate și viitoare, cu o abordare la 360°” și că UE va “accelera mobilizarea instrumentelor și a finanțării necesare”, reafirmând totodată că o UE a securității și apărării este “complementară NATO”, alianță care rămâne “fundamentul apărării colective” pentru statele sale membre.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Emmanuel Macron lansează o campanie de convingere a țărilor UE, tot mai dependente de SUA, să cumpere echipamente militare europene: Celor care achiziționează F-35 ar trebui să li se propună Rafale

Politicile lui Trump provoacă mai multă incertitudine pentru economie decât era în perioada pandemiei de COVID-19, evaluează vicepreședintele Băncii Centrale Europene

Comisia Europeană ia în considerare extinderea capacităților sale satelitare pentru a consolida serviciile de informații militare, pe fondul îndoielilor legate de sprijinul din partea SUA

”România este solidară cu poporul Macedoniei de Nord în aceste momente tragice”, transmite Ilie Bolojan după ce mai mulți tineri au pierit într-un incendiu izbucnit într-un club

Premierul Marcel Ciolacu transmite condoleanțe în urma ”tragicului incendiu” dintr-un club din Macedonia de Nord: Suntem pregătiți să oferim sprijin în aceste momente dificile

Italia nu intenționează să trimită soldați în Ucraina, declară premierul Giorgia Meloni

Zeci de mii de persoane au protestat la Budapesta împotriva lui Viktor Orban, în timp ce premierul a promis reprimarea ”armatei din umbră” a oponenților politici

Secretarul de stat american și ministrul rus de externe au discutat telefonic despre ”pașii următori” în negocierile care vizează pacea în Ucraina

“EuRo Manifest”: Peste 10.000 de români au manifestat pașnic în Piața Victoriei, formând o inimă care bate pentru Europa pe acordurile imnului UE

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Planurile “coaliției de voință” pentru un acord de pace în Ucraina trec la “faza operațională”, anunță Starmer: Putin și Rusia să lase “armele să tacă în Ucraina”

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- NATO1 week ago
Giorgia Meloni propune extinderea articolului 5 din Tratatul NATO la Ucraina, fără aderarea oficială a Kievului la Alianță
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Undă verde pentru “Europa Apărării”: Liderii europeni au aprobat înarmarea UE și capacitățile militare necesare în complementaritate cu NATO, prioritizând apărarea frontierei estice în fața “provocării existențiale” dinspre Rusia
- NATO4 days ago
Moment istoric: România are oficial două escadrile de avioane de vânătoare F-16, după înzestrarea completă a Escadrilei 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii
- REPUBLICA MOLDOVA6 days ago
Maia Sandu, în vizită luni și marți la Paris la invitația lui Macron, după ce liderul francez a avertizat asupra amenințărilor Rusiei la adresa R. Moldova