Primele schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina și Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România, anunță Transelectrica într-un comunicat.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație.

Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului energetic.

Acest lucru este posibil după ce Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine.

Procesul vine după sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

”Creșterea treptată a comerțului cu energie electrică este deosebit de importantă în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta va permite Ucrainei să obțină venituri pentru a-și susține sistemul de energie electrică, în condițiile în care veniturile interne au fost reduse de atacurile Rusiei. În același timp, va pune la dispoziția UE energie electrică suplimentară la prețuri accesibile, într-o perioadă în care prețurile sunt excepțional de ridicate”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o primă reacție în care salută acest pas suplimentar în sincronizarea sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european. 

Această realizare făcută la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova).

Transelectrica apreciază că, în perioada imediat următoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova.

Parlamentul a adoptat, cu majoritate de voturi, o Declarație cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic între România și Statele Unite, prin care instituția își exprimă speranța că aderarea țării noastre la ”Programul Visa Waiver, obiectiv comun al celor două țări, se va realiza în cel mai scurt timp, fiind deosebit de important pentru toți cetățenii români”.

”În ultimii 25 de ani, Parteneriatul Strategic dintre România și SUA și-a demonstrat în mod plenar valoarea practică și a evoluat odată cu progresul înregistrat de România în privința aderării la instituțiile europene și euroatlantice și de transformare internă profundă în conformitate cu valorile democratice ale spațiului euroatlantic. Romania și Statele Unite împărtășesc valori și interese comune, angajamentul profund pentru democrație și o relație strategica durabilă. Soliditatea relației dintre Romania și SUA este garantată de sprijinul puternic și constant al societății și al clasei politice românești. Parteneriatul Strategic între România și Statele Unite ale Americii, lansat acum 25 ani, reflectă voința de a răspunde provocărilor și amenințărilor regionale și globale și are o contribuție majoră la parcursul democratic, creșterea prosperității și securității cetățenilor români. Parteneriatul Strategic între România și SUA oferă și cadrul de formulare a răspunsului comun, fundamentat pe dreptul internațional și respectul pentru ordinea internațională bazată pe reguli, la invazia neprovocată și nejustificată a Ucrainei de către Rusia”, este menționat în documentul mai sus amintit.

În egală măsură, Parlamentul reafirmă ”relevanța și validitatea principiilor pe care se bazează Parteneriatului Strategic, respectiv angajamentul comun pentru valorile și instituțiile democrației, statului de drept și drepturile și libertățile fundamentale ale omului, și recunoașterea comună a rolului relevant al României în Europa de Sud-Est în promovarea acestor valori și principii”.

De asemenea, acesta ”subliniază angajamentul ferm pentru Parteneriatul Strategic România-SUA, care constituie și va rămâne unul dintre pilonii fundamentali ai politicii externe și de securitate a statului român”.

Mai mult, instituția legislativă se angajează ”să sprijine în activitatea legislativă și prin mijloacele diplomației parlamentare măsurile de asigurare a securității în mod unitar și coerent pe Flancul Estic al NATO și în spațiul euroatlantic, inclusiv creșterea prezenței militare a SUA în România, fiind încredințat că acestea aduc beneficii reciproce pe termen lung și întăresc legăturile transatlantice”.

În egală măsură, Parlamentul reiterează ”hotărârea de a sprijini contactul strâns și coordonarea cu SUA, uniți în voința de a susține ordinea internațională bazată pe reguli, care este esențială pentru menținerea păcii și securității mondiale, pentru a proteja democrația și libertatea și pentru a asigura securitatea aprovizionării cu alimente la nivel global, în contextul agresiunii militare continue pe scară largă a Rusiei împotriva integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”.

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți, 28 iunie 2022, un mesaj cu prilejul comemorării a 81 de ani de la Pogromul din Iași (28-30 iunie 1941).

„Pogromul de la Iași a fost un capitol sângeros dintr-un șir lung de asasinate antievreiești care au avut loc în România în prima jumătate a secolului trecut. Comemorarea dramei din urmă cu 81 de ani reprezintă un act de profund respect și reparație morală față de victime, supraviețuitori și urmașii acestora. Odată cu trecerea timpului, evenimentele, mai ales cele extrem de dureroase, tind să fie uitate. Să nu lăsăm ca acest lucru să se întâmple și în privința acestei perioade de istorie marcate de un genocid! Doar prin asumarea onestă a trecutului și prin educarea tinerelor generații în spiritul adevărului și dreptății putem dezvolta o societate puternică, gata să acționeze și să se opună derapajelor și încercărilor de negare a Holocaustului și de distorsionare a istoriei”, a transmmis șeful statului.

Acesta a făut apel la consolidarea democrației și toleranței în societatea noastră: „Astăzi avem nevoie mai mult ca oricând de vocile tuturor: supraviețuitori, istorici, cercetători și societate civilă, pentru a menține vie amintirea milioanelor de oameni torturați și uciși în timpul Holocaustului, astfel încât, împreună, să consolidăm democrația, solidaritatea și toleranța în societatea noastră, o lume în care antisemitismul, rasismul, ura sau xenofobia nu trebuie să își aibă locul.”

„Manifestările violente, antisemite și xenofobe din spațiul public și din mediul online, prin omagierea și promovarea memoriei criminalilor de război, prin acte de discriminare față de comunitatea evreiască și prin distorsionarea Holocaustului, sunt complet inadmisibile”, a adăugat acesta. 

Potrivit președintelui României, la un an de la adoptarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, s-au înregistrat primele rezultate ale implementării acesteia, ceea ce demonstrează, încă o dată, angajamentul deplin în această direcție: „Încurajez autoritățile centrale și locale să depună eforturi substanțiale pentru atingerea tuturor obiectivelor din strategie.”