Connect with us

#RO2019EU

România, țara fanion a Uniunii Europene pentru șase luni. Mizele vizitei istorice a liderilor UE și a Comisiei Europene, care își joacă moștenirea politică la București

Published

on

de Robert Lupițu

România marchează joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care debutează joi seara cu un concert la Ateneul Român la care participă liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și continuă vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

FOTO: (1) Calea Europeană/ (2) Administrația Prezidențială

În timp ce la Bruxelles continuă exercitarea tehnică a acestei președinții – pe care am denumit-o un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE , la București este scris un capitol major de istorie a Uniunii Europene și a României în interiorul construcției europene. La 12 ani de la aderarea la UE și la intrarea în cel de-al 13-lea an de apartenență europeană, țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Englezismul ”EU is in town”: Comisia Europeană își joacă moștenirea politică la București 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice prezentate deja în mai multe rânduri și care vor sta la baza programului de lucru al președinției pe care premierul României îl va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>, priorități și obiectivele care sunt așezate peste mizele mult mai complexe, sub semnul cărora trebuie privită și vizita Comisiei Europene la București.

Mizele rezidă în momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Dintre acestea, principala temă care are nevoie urgentă de înregistrarea unor progrese majore este avansarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, semnalul fiind dat chiar în urmă cu două zile de doi dintre cei mai importanți comisari europeni – direct implicați în acest proces – Gunther Oettinger și Corina Crețu.

De altfel, prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe viitorul Cadru Financiar Multianual și acțiunile UE pentru combaterea dezinformării, au reprezentat principalele teme abordate la prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale din acest an, care a coincis și cu prima reuniune a unei formațiuni a Consiliului prezidată de către România.

Avansarea negocierilor privind bugetul multianual a fost subliniată de comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, într-o conferință comună de presă cu ministrul delegat al Afacerilor Europene, George Ciamba, reprezentantul președinției române.

Oettinger, prin portofoliul pe care îl deține, este cel care a creat arhitectura actualei propuneri pentru viitorul CFM și care, actualmente, lucrează sub presiunea unui calendar politic și electoral. Comisarul din partea Germaniei a utilizat contextul respectivei conferințe de presă pentru a evidenția o cursă contra-cronometru pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European, pentru președintele Consiliului European, o cursă în care România, prin statutul său actual, este așteptată să alerge cu același ritm și în aceeași direcție.

Contextul și semnalul au fost propulsate încă din luna decembrie, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019, în timpul președinției finlandeze.

Summitul din toamna lui 2019 este programat să aibă loc cu un nou Parlament European la orizont, dar încă sub administrația executivă a actualei Comisii Europene și sub oblăduirea orientării strategice a președintelui Consiliului European Donald Tusk.

Practic, speranțele moștenirii actualei Comisii Europene stau și pe umerii României. Însă, mizele Comisiei Europene trebuie să coincidă și cu cele ale României. În această optică putem privi și semnalul comisarului Corina Crețu, concomitent cu cel al lui Gunther Oettinger. Comisar propus și susținut de România, Corina Crețu a pus accentul pe importanța atingerii unui acord privind viitorul CFM nu doar din perspectiva Uniunii Europene, ci și a României.

De ce? Pentru că în propunerea pentru viitorul buget multianual, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020, însumând al patrulea buget pentru coeziune alocat unei țări membre.

”Careul de ași”: Brexit, #EURoad2Sibiu și alegerile europene se alătură negocierilor CFM pentru a întregi intervalul de provocări

Firește, și celelalte teme sunt definitorii pentru viitorul Uniunii Europene – Brexit, summitul UE de la Sibiu sau alegerile europene.

Primele șase luni ale anului sunt cuprinse de o febră prelungită în Europa. Incertitudinea care încă planează asupra procesului Brexit, piunezele politice aruncate asupra acordului negociat de premierul britanic, fragilitatea scaunului de lider al Theresei May ne conduc spre un 29 martie 2019 neprevăzut. La aproape trei ani de la referendumul care a generat această primă activare a clauzei de retragere a unei țări membre din Uniune și la doi ani de la începutul tratativelor, este cât se poate de evident că ieșirea Marii Britanii reprezintă un ”lose – lose” și pentru Londra și pentru Europa.

Pe 15 ianuarie, în aceeași zi în care România își va prezenta programul de lucru al președinției Consiliului UE, Parlamentul de la Londra va da un vot decisiv privind procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un vot care are potențialul de a aduce mai multe claritate asupra ieșirii țării din Uniune la data preconizată de 29 martie, dar și confuzie în cazul în care parlamentarii britanici nu vor susține acordul negociat de guvernul Theresei May și aprobat politic de șefii de stat sau de guvern din UE.

Oricât de complicat și de complex ar fi acest proces, el se ramifică însă în două certitudini: summit-ul informal de la Sibiu al șefilor de stat sau de guvern dintr-o Uniune formată din 27 de state membre, primul astfel de summit organizat de 9 mai, Ziua Europei, și alegerile pentru un Parlament European format din 705 membri ca urmare a redistribuirii mandatelor alocate Marii Britanii și menținerii unei părți dintre acestea ca ”rezervă”. Cu alte cuvinte, este dificil de vizualizat o înghețare a retragerii Regatului Unit din Uniune.

Summit-ul desfășurat sub auspiciile României reprezintă un punctum terminus pentru procesul de reflecție privind viitorul Europei, care a debutat la Bratislava, în 2016. Pe 9 mai 2019, cei 27 de lideri europeni sunt așteptați să profite de festivismul unic al Zilei Europei și să pună bazele viitoarei agende strategice a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea preconizată a Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

14 zile mai târziu, 500 de milioane de europeni vor fi chemați la o „întâlnire cu democrația”, așa cum a parafrazat Jean-Claude Juncker alegerile pentru Parlamentul European. Un scrutin esențial pentru viitorul Uniunii nu numai prin prisma modificărilor instituționale pe care le presupune, ci întrucât va fi un duel major între forțele tradiționale pro-europene care își doresc avansarea integrării, forțele eurosceptice care acuză Bruxelles-ul de tendințe atotputernice și forțele naționaliste și populiste care amenință însăși fundația proiectului european.

Toate acestea, sub „oblăduirea” României.  La 12 ani de la aderare – cu borne precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro încă nebifate – mandatul României peste o instituție cu rol co-legislator în arhitectura decizională europeană este un pariu major, sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al Uniunii.

Începând de la 1 ianuarie 2019, atât dimensiunea politică, cât și componenta tehnică a unei președinții a Consiliului UE sunt exercitate, în premieră, de către România. Un proces politico-administrativ complex și rafinat care timp de șase luni va ține România sub lumina reflectoarelor europene. Începând cu 10-11 ianuarie, intensitatea acestor reflectoare va fi la nivel maxim.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending