Connect with us

#RO2019EU

România, țara fanion a Uniunii Europene pentru șase luni. Mizele vizitei istorice a liderilor UE și a Comisiei Europene, care își joacă moștenirea politică la București

Published

on

de Robert Lupițu

România marchează joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care debutează joi seara cu un concert la Ateneul Român la care participă liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și continuă vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

FOTO: (1) Calea Europeană/ (2) Administrația Prezidențială

În timp ce la Bruxelles continuă exercitarea tehnică a acestei președinții – pe care am denumit-o un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE , la București este scris un capitol major de istorie a Uniunii Europene și a României în interiorul construcției europene. La 12 ani de la aderarea la UE și la intrarea în cel de-al 13-lea an de apartenență europeană, țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Englezismul ”EU is in town”: Comisia Europeană își joacă moștenirea politică la București 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice prezentate deja în mai multe rânduri și care vor sta la baza programului de lucru al președinției pe care premierul României îl va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>, priorități și obiectivele care sunt așezate peste mizele mult mai complexe, sub semnul cărora trebuie privită și vizita Comisiei Europene la București.

Mizele rezidă în momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Dintre acestea, principala temă care are nevoie urgentă de înregistrarea unor progrese majore este avansarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, semnalul fiind dat chiar în urmă cu două zile de doi dintre cei mai importanți comisari europeni – direct implicați în acest proces – Gunther Oettinger și Corina Crețu.

De altfel, prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe viitorul Cadru Financiar Multianual și acțiunile UE pentru combaterea dezinformării, au reprezentat principalele teme abordate la prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale din acest an, care a coincis și cu prima reuniune a unei formațiuni a Consiliului prezidată de către România.

Avansarea negocierilor privind bugetul multianual a fost subliniată de comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, într-o conferință comună de presă cu ministrul delegat al Afacerilor Europene, George Ciamba, reprezentantul președinției române.

Oettinger, prin portofoliul pe care îl deține, este cel care a creat arhitectura actualei propuneri pentru viitorul CFM și care, actualmente, lucrează sub presiunea unui calendar politic și electoral. Comisarul din partea Germaniei a utilizat contextul respectivei conferințe de presă pentru a evidenția o cursă contra-cronometru pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European, pentru președintele Consiliului European, o cursă în care România, prin statutul său actual, este așteptată să alerge cu același ritm și în aceeași direcție.

Contextul și semnalul au fost propulsate încă din luna decembrie, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019, în timpul președinției finlandeze.

Summitul din toamna lui 2019 este programat să aibă loc cu un nou Parlament European la orizont, dar încă sub administrația executivă a actualei Comisii Europene și sub oblăduirea orientării strategice a președintelui Consiliului European Donald Tusk.

Practic, speranțele moștenirii actualei Comisii Europene stau și pe umerii României. Însă, mizele Comisiei Europene trebuie să coincidă și cu cele ale României. În această optică putem privi și semnalul comisarului Corina Crețu, concomitent cu cel al lui Gunther Oettinger. Comisar propus și susținut de România, Corina Crețu a pus accentul pe importanța atingerii unui acord privind viitorul CFM nu doar din perspectiva Uniunii Europene, ci și a României.

De ce? Pentru că în propunerea pentru viitorul buget multianual, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020, însumând al patrulea buget pentru coeziune alocat unei țări membre.

”Careul de ași”: Brexit, #EURoad2Sibiu și alegerile europene se alătură negocierilor CFM pentru a întregi intervalul de provocări

Firește, și celelalte teme sunt definitorii pentru viitorul Uniunii Europene – Brexit, summitul UE de la Sibiu sau alegerile europene.

Primele șase luni ale anului sunt cuprinse de o febră prelungită în Europa. Incertitudinea care încă planează asupra procesului Brexit, piunezele politice aruncate asupra acordului negociat de premierul britanic, fragilitatea scaunului de lider al Theresei May ne conduc spre un 29 martie 2019 neprevăzut. La aproape trei ani de la referendumul care a generat această primă activare a clauzei de retragere a unei țări membre din Uniune și la doi ani de la începutul tratativelor, este cât se poate de evident că ieșirea Marii Britanii reprezintă un ”lose – lose” și pentru Londra și pentru Europa.

Pe 15 ianuarie, în aceeași zi în care România își va prezenta programul de lucru al președinției Consiliului UE, Parlamentul de la Londra va da un vot decisiv privind procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un vot care are potențialul de a aduce mai multe claritate asupra ieșirii țării din Uniune la data preconizată de 29 martie, dar și confuzie în cazul în care parlamentarii britanici nu vor susține acordul negociat de guvernul Theresei May și aprobat politic de șefii de stat sau de guvern din UE.

Oricât de complicat și de complex ar fi acest proces, el se ramifică însă în două certitudini: summit-ul informal de la Sibiu al șefilor de stat sau de guvern dintr-o Uniune formată din 27 de state membre, primul astfel de summit organizat de 9 mai, Ziua Europei, și alegerile pentru un Parlament European format din 705 membri ca urmare a redistribuirii mandatelor alocate Marii Britanii și menținerii unei părți dintre acestea ca ”rezervă”. Cu alte cuvinte, este dificil de vizualizat o înghețare a retragerii Regatului Unit din Uniune.

Summit-ul desfășurat sub auspiciile României reprezintă un punctum terminus pentru procesul de reflecție privind viitorul Europei, care a debutat la Bratislava, în 2016. Pe 9 mai 2019, cei 27 de lideri europeni sunt așteptați să profite de festivismul unic al Zilei Europei și să pună bazele viitoarei agende strategice a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea preconizată a Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

14 zile mai târziu, 500 de milioane de europeni vor fi chemați la o „întâlnire cu democrația”, așa cum a parafrazat Jean-Claude Juncker alegerile pentru Parlamentul European. Un scrutin esențial pentru viitorul Uniunii nu numai prin prisma modificărilor instituționale pe care le presupune, ci întrucât va fi un duel major între forțele tradiționale pro-europene care își doresc avansarea integrării, forțele eurosceptice care acuză Bruxelles-ul de tendințe atotputernice și forțele naționaliste și populiste care amenință însăși fundația proiectului european.

Toate acestea, sub „oblăduirea” României.  La 12 ani de la aderare – cu borne precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro încă nebifate – mandatul României peste o instituție cu rol co-legislator în arhitectura decizională europeană este un pariu major, sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al Uniunii.

Începând de la 1 ianuarie 2019, atât dimensiunea politică, cât și componenta tehnică a unei președinții a Consiliului UE sunt exercitate, în premieră, de către România. Un proces politico-administrativ complex și rafinat care timp de șase luni va ține România sub lumina reflectoarelor europene. Începând cu 10-11 ianuarie, intensitatea acestor reflectoare va fi la nivel maxim.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

#RO2019EU

România găzduiește miercuri reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiție și Afaceri Interne

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Reuniunea ministerială UE – SUA a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne va avea loc, miercuri, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în contextul exercitării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Sesiunea de Justiţie va include discuţii referitoare la cooperarea judiciară în spaţiul cibernetic, precum şi rezilienţa sistemelor electorale şi va fi prezidată de ministrul Ana Birchall, informează Ministerul Justiţiei, pe pagina de Facebook.

Ministeriala este a doua reuniune UE-SUA organizată în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, după reuniunea în format SOM (Senior Officials Meeting) de la Bucureşti, din 28 februarie.

România are rolul de a prezida întreaga reuniune la care vor fi prezenţi ministrul Justiţiei, Ana Birchall, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Uniunea Europeană va fi reprezentată de Vera Jourová, comisar responsabil pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Dimitris Avramopoulos, comisar responsabil pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, şi Julian King, comisar responsabil pentru securitatea Uniunii.

De asemenea, din partea UE, mai participă Serviciul European de Acţiune Externă, Secretariatul General al Consiliului, EUROPOL, EUROJUST, Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, FRONTEX.

“Aceasta este prima reuniune ministerială la care participă procurorul general al SUA William Barr, conducătorul delegaţiei americane, şi secretarul adjunct ad interim în cadrul Departamentului de Securitate Naţională al SUA, David Pekoske”, arată sursa citată.

Totodată, Finlanda, în calitate de viitoare preşedinţie a Consiliului UE, va fi reprezentată de Maria Ohisalo, ministrul Afacerilor Interne, şi de Anna-Maja Henriksonn, ministru al Justiţiei. Această ţară va participa la lucrări în calitate de observator.

În marja reuniunii ministeriale UE-SUA a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne, ministrul român al Justiţiei va avea întâlniri bilaterale cu procurorul general al SUA, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen şi omologul său finlandez.

Dialogul UE-SUA pe dimensiunea externă a domeniilor Justiţie şi Afaceri Interne este unul tradiţional şi are loc semestrial, pe durata fiecărei preşedinţii. 

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă a deschis dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a deschis, în seara de 17 iunie, dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului, organizată pentru prima dată la București, în perioada 17-18 iunie 2019, potrivit unui comunicat al Guvernului. 

Cu acest prilej, premierul a transmis un mesaj de susținere din partea României a soluțiilor concrete menite să conducă la consolidarea luptei împotriva antisemitismului în Europa, dar și la nivel global.

Viorica Dăncilă a vorbit, în primul rând, despre unitate în fața provocărilor din domeniul drepturilor omului la nivel global.

,,Prezența dumneavoastră la București și fondul discuțiilor capătă o relevanță aparte pentru viitorul societății globale în care trăim. Provocările din domeniul drepturilor omului din țările de unde veniți, din Europa, America, Asia, Australia, Africa, ne determină să devenim mai uniți ca niciodată în a apăra valorile care definesc o societate democratică: libertățile fundamentale, pluralismul și toleranța”

© Guvernul României

În aceste context, premierul României a amintit rolul determinant al educației în combaterea și descurajarea manifestărilor discriminatorii de orice natură.

,,În combaterea și descurajarea manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe, educația în sensul ei larg – tradițională și non-tradițională – are un rol covârșitor. Dar educația nu poate reprezenta un pilon singular în prevenirea și combaterea antisemitismului.

De asemenea, Viorica Dăncilă a vorbit și despre soluțiile care pot fi create la nivel intern și extern pentru prevenirea comportamentelor rasiste, antisemite sau xenofobe

,,Consider că avem nevoie de instrumente complementare în plan național și internațional – prin crearea de coaliții internaționale, prin luări de poziție ferme, prin schimbarea unei legi, prin demararea de proiecte și programe menite să prevină exacerbarea atitudinilor rasiste, antisemite, xenofobe”.

La finalul intervenției sale, primul ministru a dat asigurări celor prezenți că ,,Guvernul României va susține inițiativele care își propun să reafirme valorile democratice universale”.

Acest eveniment se înscrie în rândul reuniunilor la nivel înalt dedicate prevenirii și combaterii antisemitismului organizate sub mandatul Președinției române a Consiliului UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending