Connect with us

#RO2019EU

România, țara fanion a Uniunii Europene pentru șase luni. Mizele vizitei istorice a liderilor UE și a Comisiei Europene, care își joacă moștenirea politică la București

Published

on

de Robert Lupițu

România marchează joi și vineri, la București, preluarea oficială a președinției Consiliului Uniunii Europene, într-o serie de evenimente care debutează joi seara cu un concert la Ateneul Român la care participă liderii instituțiilor UE – Jean-Claude Juncker, Donald Tusk și Antonio Tajani – și continuă vineri cu întrevederi la nivel înalt ale Colegiului Comisiei Europene cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Viorica Dăncilă.

Vizita Colegiului Comisiei Europene la București, un moment ritualic săvârșit la începutul fiecărei președinții a Consiliului UE, este o premieră ce decurge din acest statut, iar ea vine în contextul în care președinția română și-a început activitatea oficial, gestionând prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale în care teme delicate precum avansarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual și combaterea dezinformării în Uniunea Europeană au strălucit pe agenda primului CAG prezidat de România prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

FOTO: (1) Calea Europeană/ (2) Administrația Prezidențială

În timp ce la Bruxelles continuă exercitarea tehnică a acestei președinții – pe care am denumit-o un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE , la București este scris un capitol major de istorie a Uniunii Europene și a României în interiorul construcției europene. La 12 ani de la aderarea la UE și la intrarea în cel de-al 13-lea an de apartenență europeană, țara noastră asigură, timp de șase luni, responsabilitatea de a prezida peste cele 28 de state membre ale UE și reprezintă centrul procesului decizional european într-o perioadă concomitentă cu definirea viitorului Europei Unite.

Englezismul ”EU is in town”: Comisia Europeană își joacă moștenirea politică la București 

Mandatul României la șefia Consiliului UE este structurat în patru priorități tematice prezentate deja în mai multe rânduri și care vor sta la baza programului de lucru al președinției pe care premierul României îl va prezenta, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European: <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune>, priorități și obiectivele care sunt așezate peste mizele mult mai complexe, sub semnul cărora trebuie privită și vizita Comisiei Europene la București.

Mizele rezidă în momentele cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

Dintre acestea, principala temă care are nevoie urgentă de înregistrarea unor progrese majore este avansarea negocierilor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, semnalul fiind dat chiar în urmă cu două zile de doi dintre cei mai importanți comisari europeni – direct implicați în acest proces – Gunther Oettinger și Corina Crețu.

De altfel, prioritățile României la președinția Consiliului Uniunii Europene, cu accent pe viitorul Cadru Financiar Multianual și acțiunile UE pentru combaterea dezinformării, au reprezentat principalele teme abordate la prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale din acest an, care a coincis și cu prima reuniune a unei formațiuni a Consiliului prezidată de către România.

Avansarea negocierilor privind bugetul multianual a fost subliniată de comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, într-o conferință comună de presă cu ministrul delegat al Afacerilor Europene, George Ciamba, reprezentantul președinției române.

Oettinger, prin portofoliul pe care îl deține, este cel care a creat arhitectura actualei propuneri pentru viitorul CFM și care, actualmente, lucrează sub presiunea unui calendar politic și electoral. Comisarul din partea Germaniei a utilizat contextul respectivei conferințe de presă pentru a evidenția o cursă contra-cronometru pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European, pentru președintele Consiliului European, o cursă în care România, prin statutul său actual, este așteptată să alerge cu același ritm și în aceeași direcție.

Contextul și semnalul au fost propulsate încă din luna decembrie, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019, în timpul președinției finlandeze.

Summitul din toamna lui 2019 este programat să aibă loc cu un nou Parlament European la orizont, dar încă sub administrația executivă a actualei Comisii Europene și sub oblăduirea orientării strategice a președintelui Consiliului European Donald Tusk.

Practic, speranțele moștenirii actualei Comisii Europene stau și pe umerii României. Însă, mizele Comisiei Europene trebuie să coincidă și cu cele ale României. În această optică putem privi și semnalul comisarului Corina Crețu, concomitent cu cel al lui Gunther Oettinger. Comisar propus și susținut de România, Corina Crețu a pus accentul pe importanța atingerii unui acord privind viitorul CFM nu doar din perspectiva Uniunii Europene, ci și a României.

De ce? Pentru că în propunerea pentru viitorul buget multianual, România are prevăzută o alocare de 31 miliarde de euro pentru politica de coeziune, cu 8% mai mult față de perioada 2014-2020, însumând al patrulea buget pentru coeziune alocat unei țări membre.

”Careul de ași”: Brexit, #EURoad2Sibiu și alegerile europene se alătură negocierilor CFM pentru a întregi intervalul de provocări

Firește, și celelalte teme sunt definitorii pentru viitorul Uniunii Europene – Brexit, summitul UE de la Sibiu sau alegerile europene.

Primele șase luni ale anului sunt cuprinse de o febră prelungită în Europa. Incertitudinea care încă planează asupra procesului Brexit, piunezele politice aruncate asupra acordului negociat de premierul britanic, fragilitatea scaunului de lider al Theresei May ne conduc spre un 29 martie 2019 neprevăzut. La aproape trei ani de la referendumul care a generat această primă activare a clauzei de retragere a unei țări membre din Uniune și la doi ani de la începutul tratativelor, este cât se poate de evident că ieșirea Marii Britanii reprezintă un ”lose – lose” și pentru Londra și pentru Europa.

Pe 15 ianuarie, în aceeași zi în care România își va prezenta programul de lucru al președinției Consiliului UE, Parlamentul de la Londra va da un vot decisiv privind procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un vot care are potențialul de a aduce mai multe claritate asupra ieșirii țării din Uniune la data preconizată de 29 martie, dar și confuzie în cazul în care parlamentarii britanici nu vor susține acordul negociat de guvernul Theresei May și aprobat politic de șefii de stat sau de guvern din UE.

Oricât de complicat și de complex ar fi acest proces, el se ramifică însă în două certitudini: summit-ul informal de la Sibiu al șefilor de stat sau de guvern dintr-o Uniune formată din 27 de state membre, primul astfel de summit organizat de 9 mai, Ziua Europei, și alegerile pentru un Parlament European format din 705 membri ca urmare a redistribuirii mandatelor alocate Marii Britanii și menținerii unei părți dintre acestea ca ”rezervă”. Cu alte cuvinte, este dificil de vizualizat o înghețare a retragerii Regatului Unit din Uniune.

Summit-ul desfășurat sub auspiciile României reprezintă un punctum terminus pentru procesul de reflecție privind viitorul Europei, care a debutat la Bratislava, în 2016. Pe 9 mai 2019, cei 27 de lideri europeni sunt așteptați să profite de festivismul unic al Zilei Europei și să pună bazele viitoarei agende strategice a Uniunii pentru perioada 2019-2024. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea preconizată a Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

14 zile mai târziu, 500 de milioane de europeni vor fi chemați la o „întâlnire cu democrația”, așa cum a parafrazat Jean-Claude Juncker alegerile pentru Parlamentul European. Un scrutin esențial pentru viitorul Uniunii nu numai prin prisma modificărilor instituționale pe care le presupune, ci întrucât va fi un duel major între forțele tradiționale pro-europene care își doresc avansarea integrării, forțele eurosceptice care acuză Bruxelles-ul de tendințe atotputernice și forțele naționaliste și populiste care amenință însăși fundația proiectului european.

Toate acestea, sub „oblăduirea” României.  La 12 ani de la aderare – cu borne precum aderarea la Spațiul Schengen sau adoptarea monedei euro încă nebifate – mandatul României peste o instituție cu rol co-legislator în arhitectura decizională europeană este un pariu major, sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al Uniunii.

Începând de la 1 ianuarie 2019, atât dimensiunea politică, cât și componenta tehnică a unei președinții a Consiliului UE sunt exercitate, în premieră, de către România. Un proces politico-administrativ complex și rafinat care timp de șase luni va ține România sub lumina reflectoarelor europene. Începând cu 10-11 ianuarie, intensitatea acestor reflectoare va fi la nivel maxim.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

EUObserver: Președinția română a Consiliului intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare pentru gestionarea refugiaților salvați pe mare până la finele lui mai

Published

on

Liniile directoare operaționale ale Uniunii Europene privind modalitatea de a aduce pe uscat refugiații salvați pe mare de bărcile de salvare ar trebui să fie publicate săptămâna viitoare, potrivit EUObserver.

Surse din cadrul președinției României la Consiliul UE au declarat pentru această publicație că ,,intenționează să transmită un set de linii directoare privind aranjamentele temporare cel târziu până la sfârșitul lunii mai”, arată sursa citată.

Eforturile experților de la Bruxelles pentru a gestiona imigranții salvați pe mare se înscriu în contextul mai larg al disputelor dintre unele state membre de coastă și organizațiile non-guvernamentale pe tema refuzului de a primi persoanele salvate de acestea, dar și dintre statele membre care s-au ocupat de primirea și găzduirea imigranților după declanșarea crizei migrației din 2015 și statele care refuza preluarea unui anumit număr din totalul celor sosiți la granițele UE pentru a ușura povara țărilor din ,,prima linie”, precum Italia sau Grecia. 

Cel mai recent episod de acest gen a implicat 64 de persoane care au fost blocate timp de aproape două săptămâni pe coasta malteză pe o barcă operată de ONG-ul german Sea-Eye, după ce Malta a refuzat să permită navei să acosteze, pretinzând că nu are nicio responsabilitate. Migranților li s-a permis să plece abia săptămâna trecută după ce Comisia Europeană a încheiat un contract de debarcare cu Franța, Germania, Luxemburg și Portugalia, mai precizează sursa citată. 

De asemenea, luarea unor măsuri de către UE va fi necesară în cazul în care conflictului din Libia ar lua amploare, determinând tot mai mulți oameni să încerce să navigheze către Europa.

,,Ne confruntăm cu un război de agresiune care își va răspândi cancerul în Marea Mediterană, Italia și Europa. Trebuie să fim uniți și fermi în blocarea războiului de agresiune al lui Haftar, un om care a trădat Libia și comunitatea internațională. Nu avem doar 800.000 de migranți pregătiți să plece, ci și libieni care ar fugi de război”, a spus prim-ministrul Libiei, Fayez al-Sarraj, la inceputul săptamânii, într-o declarație făcută pentru publicația italiană Corriere della Serra, preluată de The Guardian

În același timp, apelurile de primejdie făcute către garda de coastă libiană sunt în mod obișnuit ignorate sau nepreluate, potrivit  Alarm Phone, o rețea de societăți civile europene care răspund la semnalele SOS.

Preocupările legate de soarta migranților pe mare sunt cu atât mai justificate cu cât UE a prelungit mandatul operațiunii EU NAVFOR MED Sophia până la 30 septembrie 2019, însă a limitat la patrule aeriene supravegherea încercărilor de traversare ilegală a Mării Mediterane de către migranți pentru a ajunge pe continent. Comandantul operațiunii, amiralul italian Enrico Credendino, a primit instrucțiuni să suspende temporar, din motive operaționale, desfășurarea activelor navale ale misiunii Sophia pe durata acestei prelungiri, ridicând întrebări legate de slăbirea rolului operațiunii în salvarea vieților pe mare, unde au murit aproape 2300 de persoane în 2018, potrivit estimărilor ONU.

Citiți și Este oficial, Sophia, misiunea UE de combatere a traficului ilegal cu ființe umane pe ruta mediteraneană, este prelungită pentru încă șase luni. Desfășurarea activelor navale este suspendată pe această perioadă

În orice caz, restrângerea operațiunii Sophia doar la patrulare aeriană este în conformitate cu politica UE de a restricționa imigrația din zona mediteraneană, începând din 2015 încoace, și de a descuraja imigranții să-și riște viața pe mare. În acest sens, ar fi de  amintit faptul că UE a limitat deja operațiunile de salvare în sudul Mediteranei și și-a mutat navele mai spre nord, unde au loc mai puține salvări. Acest lucru se datorează faptului că blocul nu dorește să gestioneze numărul mare de sosiri, operațiune obligatorie  în temeiul dreptului internațional dacă navele statelor membre ar primi migranți salvați la bordul lor.

Planul președinției române a Consiliului UE va rămâne voluntar și încearcă să se bazeze pe o propunere a Comisiei Europene de a crea măsuri temporare până la instituirea unui sistem permanent, potrivit informațiilor oferite EUObserver.

În acest sens, reprezentanții României la Bruxelles au precizat că orientările urmăresc echilibrul solidarității și responsabilității,  în încercarea de a oglindi reformele anterioare ale legislației UE în materie de azil, care sunt momentan în stare incertă. 

Continue Reading

#RO2019EU

Amabasadorul SUA la UE, Gordon Sondland, despre Președinția română a Consiliului: Am colaborat intens şi eficient pe mai multe domenii, ca într-o echipă. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar

Published

on

@Gordon Sondland/Twitter

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a declarat pentru Digi24, că Președinția României la Consiliul UE a insistat foarte mult pe lângă celelalte state membre mai reticente să ofere Comisiei Europene mandatul pentru începerea negocierilor comerciale cu SUA, acționând ca ,,un aliat și partener extraordinar”. 

„Am colaborat intens şi foarte bine, pe mai multe domenii foarte importante pentru SUA, ca într-o echipă şi am ajuns la rezultate semnificative, mai ales având în vedere şi rezistenţa altor state membre. România s-a dovedit un aliat şi partener extraordinar”, a afirmat diplomatul american.

De asemenea, Sondland a menționat colaborarea ,,eficientă” cu reprezentanții României la Bruxelles în privința demarării negocierilor comerciale cu SUA pentru eliminarea tarifelor și a barierelor netarifare, dar și pe alte dosare de interes pentru administrația americană.

,,Am colaborat recent în privinţa mandatului de negociere. Ştiu că au fost rezerve foarte serioase din partea unor ţări membre, iar reprezentanţii României au insistat ca UE să dea acest mandat de negociere către Comisie, am mai colaborat în privinţa directivei privind drepturile copyright, dosarul Nordstream, în multe domenii am colaborat într-un mod eficient”, a declarat Gordon Sondland.

Amintim faptul că luni, Consiliul UE, a aprobat mandatul privind începerea negocierilor de către Comisia Europeană cu SUA cu scopul încheierii a doua acorduri comerciale.

Pe scurt, este vorba despre un acord comercial limitat exclusiv la eliminarea tarifelor pentru bunurile industriale, excluzând produsele agricole și un acord privind evaluarea conformității care ar avea drept obiectiv eliminarea barierelor netarifare, facilitând dovedirea de către întreprinderi că produsele comercializate respectă cerințele tehnice atât în ​​UE, cât și în SUA, menținând în același timp un nivel ridicat de protecție în UE.

În ceea ce privește acordul privind eliminarea tarifelor industriale, obiectivul este creșterea comerțului dintre UE și SUA, îmbunătățirea accesului pe piață și generarea de noi oportunități de locuri de muncă și de creștere economică. Mandatul dat de Consiliu garantează că negocierile vor ține seama pe deplin de particularitățile deosebite ale anumitor bunuri, cum ar fi produsele consumatoare de energie și produsele pescărești, precum și impactul asupra mediului care decurge din diferențele dintre cadrele de reglementare ale UE și SUA.

Este de așteptat ca negocierile să rezolve disputa comercială dintre UE și SUA, generată de decizia de anul trecut a președintelui american Donald de a taxa importul de produse siderurgice. Măsura administrației americane a produs o reorientare a fluxurilor comerciale către UE, care s-a văzut inundată de produse siderurgice din state terțe. Această creștere reprezintă o amenințare gravă pentru producătorii de oțel din UE, care se află încă într-o poziție fragilă din cauza supracapacității de producție a oțelului la nivel mondial și a unui număr fără precedent de practici comerciale neloiale ale anumitor parteneri comerciali. 

Taxarea importului de oțel de către SUA a atras alte măsuri sau propuneri comerciale negative precum impunerea de tarife vamale pentru automobile, respectiv pentru produse din industria aeronautica sau alimentară care ar totaliza 11 miliarde de dolari, potrivit anunțului făcut de Donald Trump săptămâna trecută.

Citiți și Comisia Europeană este pregătită să înceapă negocierile comerciale cu Statele Unite după ce Consiliul UE a autorizat deschiderea tratativelor

În orice caz, mandatul de negociere garantează că UE nu va încheia negocieri cu SUA atâta timp cât tarifele actuale privind exporturile de oțel și aluminiu ale UE rămân în vigoare și că va putea suspenda negocierile în mod unilateral dacă SUA ar impune restricții comerciale suplimentare împotriva produselor europene.

UE și SUA au cea mai mare și cea mai profundă relație bilaterală de comerț și investiții din lume și au economii foarte integrate. Ambele economii reprezintă împreună aproximativ jumătate din PIB-ul mondial și aproape o treime din comerțul mondial total.

Citiți și Infografic: Valoarea totală a bunurilor comercializate între UE și SUA este de patru ori mai mare decât bugetul anual al Uniunii

Continue Reading

#RO2019EU

Antonio Tajani și George Ciamba au semnat la Strasbourg noua directivă privind drepturile de autor:„Parlamentul European apără industria culturală și creativă Europeană, protejând 12.000.000 de locuri de muncă”

Published

on

Foto: Antonio Tajani/Twitter

Corespondență din Strasbourg

Azi, în timpul ultimei sesiuni plenare din Parlamentul European din Strasbourg, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a semnat noua directivă privind drepturile de autor, împreună cu ministrul român al Afacerilor Europene, George Ciamba.

„Parlamentul European apără industria culturală și creativă Europeană, protejând 12.000.000 de locuri de muncă și asigurându-se că autorii, jurnaliștii, scriitorii, stilistii, muzicienii și toți artiștii sunt răsplătiți pentru munca lor.”, transmite Antonio Tajani.

Directiva privind drepturile de autor pe piața unică a fost adoptată și de Consiliul UE în această săptâmână, acest lucru înseamnă că UE își modifică cadrul juridic în materie de drepturi de autor astfel încât acesta să fie adecvat scopului în mediul digital de astăzi.  Directiva  modernizează dreptul UE existent în materie de drepturi de autor pentru a deschide calea către o veritabilă piață unică digitală. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând, totodată, noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

„Noile reglementări vor contribui la realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor, cu beneficii economice și sociale atât pentru creatori, cât și pentru consumatori.”, menționează președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, în mesajul său postat pe Twitter.

Citiți și: UE a adoptat textul legislativ privind drepturile de autor. Statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending