Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Parlamentul European va dezbate și va vota asupra unei rezoluții privind situația statului de drept în România la ultima sesiune plenară din această legislatură, ce va avea loc în perioada 15-18 aprilie la Strasbourg. Dezbaterea și votul privind rezoluția, care vor avea loc la mai puțin de jumătate de an de la precedentele astfel de acțiuni politice, au fost solicitate de Grupul PPE din Parlamentul European.

”Date fiind evoluțiile recente, grupul PPE cere discutarea situației statului de drept în România și adoptarea unei noi rezoluții despre derapajele guvernării Dăncilă. Am solicitat acest lucru săptămâna trecută la Bruxelles, în ședința fracțiunii parlamentare la care sunt afiliat din 2009 încoace. Dezbaterea și votul vor avea loc în cadrul ultimei sesiuni din actuala legislatură, care va avea loc la Strasbourg intre 15 și 18 aprilie”, a anunțat eurodeputatul Cristian Preda (PPE) pe pagina sa de Facebook.


Amintim faptul că la 13 noiembrie 2018, în aceeași zi în care Comisia Europeană a publicat unul dintre cele mai dure rapoarte MCV privind România, suplimentând numărul de recomandări, Parlamentul European a votat 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, o rezoluție privind situația din România. 

La momentul respectiv, România se pregătea pentru preluarea primei președinții a Consiliului UE de la aderarea la Uniune, însă, în prezent, țara noastră asigură președinția semestrială a Consiliului de Miniștri.

Dezbaterea a fost solicitată și de Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene

Anunțul organizării acestei dezbateri, urmată și de un nou vot, apare după ce liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a solicitat o astfel de discuție în contextul în care a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european. 

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a cerut guvernului de la București să se abțină de modificări menite să afecteze Justiția

Pe de altă parte, puterea de la București a fost avertizată săptămâna trecută de către Comisia Europeană, căreia executivul european i-a cerut să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

La 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut pe data de 23 octombrie, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE. În prezent, România este statul ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul dezbaterii privind situația statului de drept din România, amintite mai sus, premierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, după ce PE a adoptat rezoluția privind penuria de medicamente: În urma amendamentelor propuse, criza medicamentelor va ocupa un loc important în viitoarea strategie farmaceutică

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Parlamentul European a adoptat a adoptat joi o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să acționeze mai ferm și coordonat pentru a reduce la minim situațiile în care sănătatea oamenilor este pusă în pericol de lipsa medicamentelor.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) a reușit, prin amendamentele pe care le-a propus, ca această problemă, a crizei medicamentelor, să ocupe un loc important în viitoarea strategie farmaceutică, strategia pe care Comisia Europeană o va lansa în noiembrie, anul acesta.

Potrivit unui mesaj postat de acesta pe pagina de Facebook, acesteia i se adaugă și faptul că ” exportul paralel, una dintre cauzele lipsei medicamentelor, va fi analizat și abordat în viitoarea strategie farmaceutică”.

În plus, datorită inițiativei acestuia, ”criza medicamentelor va fi definită uniform la nivelul UE, pornind de la definiția propusă de Agenția Europeană a Medicamentelor, în 2019” iar ” Comisia Europeană va trebui să abordeze problema lipsei de transparență a costurilor de cercetare pentru noile medicamente”, Executivul european primind solicitarea ”ca, de acum încolo, în statistica UE privind veniturile și condițiile de viață ale cetățenilor (EU-SILC) să fie raportate și date privind lipsa accesului la medicamente, pentru că până acum, nicio raportare la nivel UE nu a inclus și accesul la medicamente drept un criteriu legat de bunăstarea oamenilor”.

Parlamentul European a adoptat joi cu 663 de voturi pentru, 23 împotrivă și 10 abțineri o rezoluție prin care face apel la un răspuns articulat din partea Uniunii Europene la o problemă care s-a acutizat în contextul pandemiei de coronavirus, având un impact negativ direct asupra sănătății cetățenilor europeni și siguranței acestora.

Potrivit unui comunicat, Legislativul european salută noul program de sănătate la Uniunii Europene, EU4Health, și solicită Comisiei Europene să utilizeze viitoarea strategie farmaceutică pentru a se asigura că vor fi disponibile în Europa produse medicamentoase sigure, accesibile, examinând, în același timp, modalitățile de reluare a producției în Europa.

Această nevoie semnalată de Parlamentul European este cu atât mai urgentă cu cât 40% dintre medicamentele comercializate în Uniunea Europeană sunt produse în state care nu sunt membre UE, în vreme ce 60%-80% dintre ingredientele farmaceutice sunt produse în China sau India.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Profesorul Vlad Nistor, invitat să devină Visiting Senior Fellow al London School of Economics. El va coordona un proiect dedicat relațiilor UE – Marea Britanie

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor, cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității din București și profesor emerit al Universității din București, a fost invitat să devină Visiting Senior Fellow al prestigioasei London School of Economics and Political Sciences, informează instituția acedemică într-un comunicat.

Ca membru al think-tank-ului de relații internaționale IDEAS al LSE, profesorul Nistor va coordona un nou proiect de cercetare, focalizat asupra viitorului relațiilor dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie. 

IDEAS este unul dintre cele mai importante think-tank-uri de politică internațională din lume, cu proiecte de anvergură globală. Între cei care au devenit cu timpul Visiting Senior Fellows în cadrul său se numără universitari, cercetători, diplomați, militari de rang înalt și personalități ale lumii financiare, între care amintim pe Jamie Shea, Sir Richard Barrons, prof. Priscilla Roberts, Gideon Rachman și alții.

Prof. univ. dr. Vlad Nistor face parte din Catedra de Istorie Antică și Arheologie a Facultății de Istorie din cadrul Universității București. Este cercetător și istoric, specializat în relațiile internaționale, iar între anii 2004-2012 a fost decan al Facultății de Istorie a UB. Totodată, profesorul Nistor a fost președinte al Senatului Universității din București timp de patru ani, între 2011 și 2015.

Mai multe informații despre programul de cercetare si dezbateri al think-tank-ului de politică internațională pe care prof. univ. dr. Nistor a fost desemnat să-l conducă pot fi accesate aici.

Vlad Nistor este membru al Parlamentului European de la 1 decembrie 2019, când a înlocuit-o pe Adina Vălean în calitate de membru al Parlamentului European, după ce aceasta a devenit membru al Comisiei Europene.

În Parlamentul European, Nistor este membru în Comisia pentru afaceri externe, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, în Delegația pentru relațiile cu India și în Delegația la Adunarea Parlamentară Euronest.

În cariera sa politică, Nistor a fost deputat între anii 2012 și 2016, iar în prezent este Vicepreședinte al PNL pentru politică externă, apărare și securitate națională. 

Totodată, Vlad Nistor a fost director general al Institutului Diplomatic Român, din 2005. În perioada 1998-2000, în mandatul lui Emil Constantinescu, a fost consilier de stat la Președinția României. Este membru în Consiliul Științific al asociației New Strategy Center.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending