Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Parlamentul European va dezbate și va vota asupra unei rezoluții privind situația statului de drept în România la ultima sesiune plenară din această legislatură, ce va avea loc în perioada 15-18 aprilie la Strasbourg. Dezbaterea și votul privind rezoluția, care vor avea loc la mai puțin de jumătate de an de la precedentele astfel de acțiuni politice, au fost solicitate de Grupul PPE din Parlamentul European.

”Date fiind evoluțiile recente, grupul PPE cere discutarea situației statului de drept în România și adoptarea unei noi rezoluții despre derapajele guvernării Dăncilă. Am solicitat acest lucru săptămâna trecută la Bruxelles, în ședința fracțiunii parlamentare la care sunt afiliat din 2009 încoace. Dezbaterea și votul vor avea loc în cadrul ultimei sesiuni din actuala legislatură, care va avea loc la Strasbourg intre 15 și 18 aprilie”, a anunțat eurodeputatul Cristian Preda (PPE) pe pagina sa de Facebook.


Amintim faptul că la 13 noiembrie 2018, în aceeași zi în care Comisia Europeană a publicat unul dintre cele mai dure rapoarte MCV privind România, suplimentând numărul de recomandări, Parlamentul European a votat 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, o rezoluție privind situația din România. 

La momentul respectiv, România se pregătea pentru preluarea primei președinții a Consiliului UE de la aderarea la Uniune, însă, în prezent, țara noastră asigură președinția semestrială a Consiliului de Miniștri.

Dezbaterea a fost solicitată și de Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene

Anunțul organizării acestei dezbateri, urmată și de un nou vot, apare după ce liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a solicitat o astfel de discuție în contextul în care a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european. 

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a cerut guvernului de la București să se abțină de modificări menite să afecteze Justiția

Pe de altă parte, puterea de la București a fost avertizată săptămâna trecută de către Comisia Europeană, căreia executivul european i-a cerut să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

La 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut pe data de 23 octombrie, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE. În prezent, România este statul ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul dezbaterii privind situația statului de drept din România, amintite mai sus, premierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Mircea Hava

Eurodeputatul Mircea Hava, despre estimările Comisiei Europene privind trecerea României la economia verde: Tratate cu neseriozitate, imperativele Pactului Ecologic pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune

Published

on

© Mircea Hava/ Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) avertizează că primele estimări ale Comisiei Europene privind peisajul socio-economic românesc în contextul implementării imperativelor Pactului Ecologic European indică presiuni majore asupra stabilității economiei dacă administrațiile centrală, locale și alți actori nu vor veni cu un răspuns unitar care să protejeze locurile de muncă, competitivitatea, precum și calitatea factorilor de mediu. 

Într-o postare pe Facebook, actualul eurodeputat, fost primar al Municipiului Alba Iulia, atrage atenția asupra anexei care însoțește raportul semestrial de țară al Comisiei Europene, dedicată modului în care este vizionată preliminar de către Executivul European aplicarea Mecanismului pentru o Tranziție Justă în România și principalele sale implicații.

În acest sens, Mircea Hava explică, pentru cei „care au o relație mai slabă cu terminologia instituțională”, că viitorul Pact Ecologic European va „clătina barca cu certitudini, și așa fragile, a economiei românești, pe modelul năzdrăvanului care se dă de trei ori peste cap și transformă o zonă energetică minieră în una a morilor de vânt”. Mai exact, modelul de economie bazat pe decarbonizare, precizează acesta, „tinde să aducă în față, la o primă vedere, mai multe probleme decât beneficii, iar după acest raport al comisiei, și nu doar, România trebuie să fie pregătită cu un răspuns ferm, care schimbă paradigma”. 

„Pactul ecologic trebuie să ne facă câștigători ca țară, în termeni de locuri de muncă, competitivitate, calitatea factorilor de mediu”, subliniază eurodeputatul român.

Mircea Hava oferă exemplul concret din raport legat de  numărul direct de locuri de muncă din doar două județe care sunt profund legate de exploatarea cărbunelui, Hunedoara și Gorj, care este de 18 600, adică 90% din forța de muncă în minerit pe care o mai are România. „Alți 10 000 de oameni depind indirect de această industrie”, punctează acesta.

„Pereche, pe acest drum, la braț cu locurile de muncă, stă și cel mai ridicat nivel al emisiilor de CO2: 90%. Conform Comisiei Europene, harta României mai are cel puțin patru puncte fierbinți, în Dolj, Galați, Prahova și Mureș. Aici, un număr semnificativ de forță de muncă este angajat în industria care folosește sau produce intensiv energia din combustibil fosil, aici își desfășoară activitatea o bună parte din industria grea a țării (produse chimice, ciment de prelucrare a metalelor, îngrășăminte etc.). Aceste județe reprezintă aproximativ 35% din emisiile de CO2 din România, provenite din exploatare și producție. Este foarte important de precizat că emisiile de CO2 ale României reprezintă 114,811.43 mii tone față de 3,977,716.37 mii tone, la nivel UE 27 (cf. Eurostat, date 2017)”,  detaliază eurodeputatul PNL. 

Astfel, Mircea Hava este de părere că „a atinge orbita ambițioasă a reducerilor de CO2, fără studii serioase de impact și fără planuri seriose și durabile care să potențeze resurse curate și viabile economic, te poate trimite fix în epicentrul unui cutremur social care-ți va transforma tradiționalul șut mineresc într-un veritabil șut în prezentul a mii de angajați și familiile acestora”. 

Eurodeputatul mai avertizează că fără a fi pregătiți, fără a ști încotro se îndreaptă acest bazin de forță de muncă, „nu ne rămâne decât să ne conducem compatrioții la aeroporturi și în autogări, pentru a se transforma în angajați ai altor state, dispuse sau nu să-i accepte și să-i pregătească la locul de muncă”. 

„România a mai trecut prin așa zisa reconversie profesională a angajaților din fostele zone miniere sau a vechilor platforme industriale. Iar rezultatul care este? Adevăratul proces de reconversie nu s-a produs în România, ci în țările europene în care ne-am exportat forța de muncă. Am înlocuit reconversia cu migrația. Nu mai trebuie să repetăm aceste gen de experiențe nefericite, total contraproductive pentru economia națională”, subliniază Mircea Hava.

Cu toate acestea, fostul edil al Muncipiului Alba Iulia spune că există și o parte încurajatoare, respectiv faptul că Pactul Ecologic va fi susținut de Mecanismul Pentru o Tranziție Justă și de cei 3 piloni ai săi (Fondul pentru o Tranziție Justă, instrumentele financiare InvestEU și creditele Băncii Europene de Investiții), „care vine și spune că dracul nu e chiar atât de negru și că nici o țară nu rămâne în urmă fără a fi ajutată să atingă „azurul” din economia lipsită de impurități”:

„Aproape 757 de milioane de euro sunt promiși României, pentru măsuri active care să transforme lignitul în mărțișoare handmade și priceperea muncii brute în „meserii albe”, nepoluante. La acești bani adăugăm încă un minim de 1,9 miliarde euro, bani nerambursabili, pe care îi luăm de la programele specifice politicii de coeziune din bugetul pentru perioada 2021 – 2027 și îi mobilizăm în județele deja vizate de Comisia Europeană. Aceștia sunt banii pilonului 1 și vor fi cheltuiți exclusiv pentru proiecte de reconversie profesională, proiecte sociale și proiecte de ecologizare. Comisia Europeană estimează că România mai poate atrage alți 7,4 miliarde din partea Invest EU și BEI, bani pentru companii și autorități publice. Am două observații aici: suma de 757 milioane este modestă pentru viitoarele nevoi ale zonelor vizate, iar bugetul suplimentar preluat de la politica de coeziune are consistența lui și utilitatea lui, dar trebuie alocat unor investiții care generează noi locuri de muncă și competitivitate economică, altfel văduvește alte județe din România de șansa finanțării unor proiecte de impact pentru economia națională sau regională. Am mai spus-o și o repet: România nu își permite să mai risipească banii cetățenilor europeni pe proiecte inutile și fără un impact real. A doua observație privește necesitatea ca România să accelereze procesul de elaborare al Planului Teritorial pentru o Tranziție Justă, o condiționalitate strategică pentru cheltuirea fondurilor alocate prin mecanismul descris mai sus. Planul trebuie să ne spună clar ce facem, cu ce bani, din ce surse, pentru a ne atinge obiectivele de climă, dar mai ales pentru a susține inteligent și profitabil economia românească și locurile de muncă. Acest plan trebuie bazat pe studii serioase de impact, pe analize financiare, discutat de Guvern și consultat cu autoritățile locale, cu companiile direct și indirect vizate, cu sindicatele și societatea civilă”, explică în detaliu Mircea Hava. 

Eurodeputatul precizează că, prin datele pe care le prezintă, nu dorește să alarmeze, însă nu își dorește „ca România să înceapă să pună ușor lacăt cu orice preț pe acest tip de industrie, în lipsa unor studii legitime și înainte de a avea alternative clare de înlocuire sau de compensare pe termen lung”.

„Mie, cel puțin în privința eliminării utilizării gazului metan în industrie, până la găsirea altor resurse verzi și mai ieftine, mi se pare de neconceput. România are rezerve de gaz și trebuie să le folosească pentru locuitorii săi și pentru industria sa! Gazul trebuie să rămână clar o resursă de tranziție! Înainte de a trece la tăieri, închideri, trebuie să construim ceva în loc. Și trebuie să fim cinstiți cu oamenii, cu cei vizați direct! Din păcate, exemplele din trecut îmi arată că nu ținem cont de horoscop atunci când ne grăbim să ne asumăm tot felul de obiective. Am fost campioni la sigilat gropile de gunoi înainte de a avea, funcționale, depozite noi precum cel de la Galda de Jos din județul nostru, și alte zeci în țară. Acest gen de greșeli nu trebuie să le mai repetăm”, spune eurodeputatul. 

În cele din urmă, Mircea Hava mai precizează că postarea sa a fost scrisă „cu speranța că cei care pot face ceva au citit cu ochelarii potriviți si mintea odihnită”, făcând referire la guvernanți, oameni de afaceri, sindicate, primari, ei fiind „cei care pot ne pot anticipa destinul și ne pot feri de hazard, cu condiția să formuleze un răspuns ferm Comisiei Europene”.

„Cu suficiente semne de exclamație acolo unde știm ce vrem, dar și cu semne de întrebare acolo unde trebuie să fim lămuriți. Dacă nu sunt tratate cu seriozitate, imperativele Pactului Ecologic European pot aduce României mai multe necazuri decât lucruri bune. Mă aștept ca toți cei enunțați de mine, sprijiniți de noi, de la Bruxelles, să se sincronizeze cu cât mai puține abateri, într-un demers al responsabilității investite inteligent, pe termen lung, în beneficiul românilor”, încheie eurodeputatul. 


Mircea Hava se află la primul mandat ca membru al Parlamentului European, începând din luna iulie 2019, poziție care i-a permis ocuparea fotoliului de vice-președinte al Delegației pentru Relațiile cu Canada, precum și cel de membru în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională. De asemenea, europarlamentarul român, membru al delegației PNL din grupul PPE, este membru supleant în Comisia pentru Bugete și Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile. 

Anterior poziției de eurodeputat, Mircea Hava a fost primarul Municipiului Alba Iulia, iar sub conducerea sa, administrația a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, Alba Iulia s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României, și consacrându-l pe acesta drept unul dintre cei mai performanți edili din România.

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) avertizează: Dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul!

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, a avertizat că „dacă nu va exista un răspuns clar și ferm la nevoile sectorului agricol, în UE va crește populismul și naționalismul”.

Într-o postare pe Facebook, în care eurodeputatul dă detalii despre vizita sa oficială în Spania, unde s-a întâlnit cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura și cooperativele agroalimentare, a precizat că  Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol.

 

„În cadrul vizitei oficiale din Spania, am avut o întâlnire cu organizațiile cele mai reprezentative de fermieri din regiunea Extremadura, și anume: ASAJA Cáceres, APAG Extremadura ASAJA, UPA-UCE Extremadura și cooperativele agroalimentare. Aceste organizații joacă un rol cheie în dezvoltarea sectorului agricol. Prin apartenența la aceste structuri, fermierii obțin cel mai bun preț de pe piață, își pot crea noi capacități de producție, pot atrage mai ușor fondurile europene, având un acces mai crescut la informație, la tehnologiile moderne și o mai mare deschidere spre proiecte de colaborare”, a precizat Daniel Buda.

Cu ocazia reuniunii, Daniel Buda menționează că s-a discutat despre nevoile agriculturii din Extremadura, unde fermierii beneficiază de un sprijin puternic în cadrul PAC în actualul exercițiu financiar.

„Partea cea mai importantă a acestui sprijin, o reprezintă plățile directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care, în 2018, s-au ridicat la 510,6 milioane EUR. Acestea includ plățile de bază pentru venit (53,8 % din total), plățile pentru înverzire (28,2 %) și plățile cuplate pentru anumite tipuri de producție considerate sensibile (16,1 %). Plățile sectoriale sprijină, în principal, producția de animale: bovine (45,6 milioane EUR în 2018) și ovine și caprine (28,9 milioane EUR)”, explică eurodeputatul român.

Vicepreședintele Comisiei AGRI a explicat că printre produsele vegetale care beneficiază de un sprijin important se numără tomatele destinate prelucrării (4,2 milioane EUR în 2017) și orezul (2,6 milioane de euro). Astfel, spune acesta, „fondurile alocate acestei regiuni din Politica Agricolă Comună sunt vitale pentru ca fermierii din Extremadura să supraviețuiască pe piață, iar agricultura să cunoască o dezvoltare sigură”.

Daniel Buda consideră că sectorul agricol din UE are nevoie de răspunsuri ferme la provocările cu care se confruntă. În caz contrar, „riscăm ca în UE să crească populismul. În continuare, asociațiile agricole solicită mai multe fonduri europene pentru a putea dezvolta și mai bine regiunea și se opun reducerii resurselor financiare alocate PAC în noul exercițiu financiar!”, atenționează eurodeputatul. 

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Descentralizarea managementului fondurilor europene la nivel regional, calea spre dezvoltarea unei administrații eficiente

Published

on

© Calea Europeană

Eurodeputatul Gheorghe Falcă(PNL, PPE) consideră că descentralizarea managementului fondurilor europene structurale şi de investiţii la nivel regional reprezintă calea spre „normalitate” și dezvoltarea unei administrații eficiente, care lucrează în interesul cetățenilor, potrivit unui editorial publicat de Adevărul

„Normalitatea şi dezvoltarea ar trebui să caracterizeze orice administraţie centrală şi locală care acţionează în interesul cetăţenilor. Iar pentru a exista premisele normalităţii şi dezvoltării administrative ai nevoie, în primul rând, de un cadru legislativ. Aici, în ţară schimbarea cadrului legislativ ne este cu adevărat la îndemână, iar simplificarea şi elasticitatea se impun”, este de părere eurodeputatul PNL. 

În acest sens, precizează Falcă, România îşi stabileşte în aceste zile direcţia de dezvoltare şi merge cu paşi repezi spre adoptarea unei legislaţii „care să permită să ne comportăm aşa cum ar trebui: ca un adevărat stat al Uniunii Europene, beneficiar al condiţiilor optime pentru dezvoltarea oraşelor sale, gata să recupereze anii pierduţi fără un plan bine stabilit”.

Mai precis, Guvernul pregăteşte un act normativ care prevede descentralizarea managementului fondurilor europene structurale şi de investiţii la nivel regional.

Potrivit eurodeputatului român, implementarea acestui act normativ va avea un impact pozitiv însemnat asupra autorităților locale.

„Pe scurt şi pe înţelesul tuturor: un primar sau un preşedinte de Consiliu Judeţean  nu mai trebuie să bată drumul până la Bucureşti pentru aprobarea proiectelor şi a contractelor de finanţare. Deciziile vor putea fi luate, începând cu perioada de programare 2021-2027, la nivelul regiunilor, prin agenţiile de dezvoltare regionale, unde vor funcţiona autorităţile de management”, explică Gheorghe Falcă. 

Amintim că, în cadrul reuniunii consultative privind mecanismul instituțional propus de Ministerul Fondurilor Europene pentru atragerea de finanțări în perioada de programare 2021-2027 și elaborarea strategiilor urbane și regionale, de la jumătatea lui ianuarie, reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), instituție care gestionează actualul Program Operațional Regional (POR), au agreat faptul că descentralizarea este cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea regională, așa cum este susținută și de programul de guvernare al PNL. 

Dacă proiectul de lege pregătit de Guvern va fi adoptat, acesta va fi în conformitate cu indicațiile Comisiei Europene care a subliniat că nu va mai aproba un program dedicat intervențiilor la nivel regional similar POR 2014-2020 (implementat la nivel național), supercentralizat și cu o diversitate de sectoare care exced competența MLPDA și nici crearea unui program de anvergura acestuia, care ridică probleme în implementare.

În acest context, reprezentanții Comisiei Europene și-au exprimat încrederea în abilitățile ADR-urilor de a preîntâmpina întârzierile din actuala perioadă de programare în ceea ce privește elaborarea ghidurilor și evaluarea proiectelor.

Continue Reading

Facebook

Defender Europe 20

Advertisement
Advertisement

Trending