Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE

Published

on

Parlamentul European va dezbate și va vota asupra unei rezoluții privind situația statului de drept în România la ultima sesiune plenară din această legislatură, ce va avea loc în perioada 15-18 aprilie la Strasbourg. Dezbaterea și votul privind rezoluția, care vor avea loc la mai puțin de jumătate de an de la precedentele astfel de acțiuni politice, au fost solicitate de Grupul PPE din Parlamentul European.

”Date fiind evoluțiile recente, grupul PPE cere discutarea situației statului de drept în România și adoptarea unei noi rezoluții despre derapajele guvernării Dăncilă. Am solicitat acest lucru săptămâna trecută la Bruxelles, în ședința fracțiunii parlamentare la care sunt afiliat din 2009 încoace. Dezbaterea și votul vor avea loc în cadrul ultimei sesiuni din actuala legislatură, care va avea loc la Strasbourg intre 15 și 18 aprilie”, a anunțat eurodeputatul Cristian Preda (PPE) pe pagina sa de Facebook.


Amintim faptul că la 13 noiembrie 2018, în aceeași zi în care Comisia Europeană a publicat unul dintre cele mai dure rapoarte MCV privind România, suplimentând numărul de recomandări, Parlamentul European a votat 473 de voturi pentru, 151 de voturi contra și 40 de abțineri, dintr-un total de 664, o rezoluție privind situația din România. 

La momentul respectiv, România se pregătea pentru preluarea primei președinții a Consiliului UE de la aderarea la Uniune, însă, în prezent, țara noastră asigură președinția semestrială a Consiliului de Miniștri.

Dezbaterea a fost solicitată și de Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene

Anunțul organizării acestei dezbateri, urmată și de un nou vot, apare după ce liderul Grupului PPE în Parlamentul European și candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a solicitat o astfel de discuție în contextul în care a acuzat guvernul de la București că a pus la cale o anchetă împotriva Laurei Codruța Kövesi, aceasta fiind în prezent candidatul Parlamentului European pentru poziția de procuror-șef european. 

Dacă ancheta împotriva dnei Kovesi nu va fi oprită, vom cere o dezbatere în viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European. De asemenea, facem apel la PES și la ALDE să ia atitudine împotriva celor două partide surori din Guvernul României”, a spus candidatul popularilor europeni pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană a cerut guvernului de la București să se abțină de modificări menite să afecteze Justiția

Pe de altă parte, puterea de la București a fost avertizată săptămâna trecută de către Comisia Europeană, căreia executivul european i-a cerut să se abține de la orice modificare care riscă să afecteze sistemul judiciar.

România trebuie să revină urgent la o reformă corectă și să se abțină de la orice măsuri care ar duce la un regres a măsurilor din ultimilor ani. Avertizez Guvernul român să nu ia măsuri care afectează sistemul judiciar și să creeze impunitate pentru funcționarii de nivel înalt care au pedepse pentru corupție. Am avut mai multe discuții cu premierul Dăncilă, am cerut rezultate cât mai urgent. I-am arătat că avem nevoie de acțiuni concrete, cât mai curând, din partea României”, a declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans, cel care a prezentat Colegiului Comisarilor evaluarea efectuată în cazul României, aceasta reieșind din concluziile discuțiilor recente dintre experții Comisiei și cei ai Guvernului de la București. Trebuie precizat că în contextul discuțiilor din Colegiul Comisarilor de săptămâna trecută a fost speculat intens scenariul activării articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene.

La 13 noiembrie 2018, Parlamentul European a votat cu largă majoritate rezoluția privind statul de drept în România. Documentul a abordat chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă”, se arată în textul rezoluției de anul trecut.

Tema unei rezoluții privind situația din România a fost posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Discuțiile referitoare la situația internă de la București au fost amânate și în contextul în care președintele Klaus Iohannis a susținut pe data de 23 octombrie, la Strasbourg, un discurs privind viitorul Europei și a dezbătut cu membrii Parlamentului European pe marginea acestui subiect.

Situația statului de drept din România a fost abordată și în dezbaterea privind viitorul Europei între președintele Klaus Iohannis și membrii Parlamentului European. Ulterior, într-o conferință de presă cu președintele Parlamentului European, șeful statului  a precizat că rezoluția care ar urma să fie adoptată în Parlamentul European după dezbaterea referitoare la statul de drept în România este una extrem de neobișnuită în contextul preluării de către acel stat membru a președinției Consiliului UE. În prezent, România este statul ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul dezbaterii privind situația statului de drept din România, amintite mai sus, premierul Viorica Dăncilă a spus că România va ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția. Discuțiile din plenul reunit la Strasbourg au avut loc la două zile distanță după ce, în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a legislativului european, Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, a avertizat Guvernul României cu chemarea în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene în cazul unor încălcări grave ale valorilor fundamentale.

Dezbaterea din Parlamentul European,  care a avut loc la începutul lunii octombrie, a reprezentat cea de-a treia reuniune a deputaților europeni privind situația din România,  în mai puțin de doi ani, după ce plenul Parlamentului European a discutat pe marginea situației din România în februarie 2018tot la Strasbourg, și în februarie 2017, la Bruxelles, după adoptarea ordonanței 13 privind amnistia și grațierea, ulterior abrogată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Guy Verhofstadt, mesaj pentru liderul italian de extremă dreaptă, Matteo Salvini, înainte de alegerile europene: “Te provoc la o dezbatere unu-la-unu, deoarece oamenii au dreptul să știe ce planuri diabolice pregătești”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, îl convoacă pe Matteo Salvini la o dezbatere înainte de alegerile europene și îl acuză în același timp pe liderul italian de extremă dreaptă de un  complot cu Vladimir Putin, ce are ca scop „distrugerea Europei.”, relatează Politico.

Într-un mesaj video, postat pe contul său oficial de Twitter, fostul prim-ministru belgian i s-a adresat direct lui Matteo Salvini, ministrul italian de interne și lider al Partidului Ligii de extremă dreaptă. “Te provoc la o dezbatere unu-la-unu, deoarece oamenii au dreptul deplin să știe ce planuri diabolice pregătești”, a declarat el, cu trei zile înainte de începerea alegerilor pentru Parlamentul European.

În mesajul postat, Verhofstadt a făcut referire și la alte figuri eurosceptice, printre care Heinz-Christian Strache, liderul austriac de extremă dreaptă, care a demisionat recent în urma unui scandal  de corupție. Guy Verhofstadt consideră că asemenea lideri “sunt plătiți de Putin și completează împreună cu el pentru a distruge Europa”.

Verhofstadt a declarat că a avut recent o dezbatere în Parlamentul European cu premierul italian Giuseppe Conte. Dar “știm cu toții că tu ești adevăratul lider al guvernului italian”, i-a transmis Guy lui Matteo Salvini.

“Spune-mi doar unde vrei să avem dezbaterea, la Bruxelles sau în Italia”, “voi fi acolo”, a adăugat Verhofstadt, care este, de asemenea, coordonatorul privind Brexit in Parlamentul European.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Președintele francez Emmanul Macron dorește organizarea unei Convenții pentru Europa, după alegerile europene, pentru definirea strategiei UE în următorii ani și schimbarea Tratatelor

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

La doar câteva zile distanţă până la alegerile europene, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron se implică şi mai mult în campania electorală. Acesta a primit un grup de 9 jurnalişti din presa regională franceză, la Palatul Elysée, pentru a apăra viziunea sa asupra Europei. Absenteism, mediu, economie, agricultură, combaterea populismului și a influențelor externe sunt subiectele abordate, iar în acest interviu preşedintele Emmanuel Macron dă semnalul mobilizării pentru votul din 26 mai, relatează RFI.

În viziunea lui Macron, Uniunea Europeană se confruntă cu ,,un risc existențial” care transformă momentul alegerilor europene de peste câteva zile într-un punct de cotitură în ultimii 40 de ani.  Liderul de la Paris  consideră că opțiunea de vot ar trebui să reprezinte răspunsul la următoarea întrebare: ,,dorim să fim divizaţi în faţa Statelor Unite şi a Chinei sau preferăm unitatea pentru a apăra viitorul european?”.

Absenteismul, eșec pentru democrație

În opina sa, absenteismul reprezintă un eşec pentru democraţie. Și explică: ,,există un paradox: a nu vota înseamnă a da votul celor care doresc să distrugă. Este ceea ce s-a întâmplat în urmă cu trei ani cu votul britanicilor, în cazul Brexit. Iar pentru a ne exprima alegerea, este 26 mai ori niciodată”.

Președintele francez face trimitere la posibilitatea foarte ridicată ca extrema dreaptă naţionalistă, conservatorii eurosceptici şi populiştii să obţină un rezultat confortabil la alegerile din 2019 destinate să reînnoiască Parlamentul European.

Potrivit ultimelor estimări, sunt anunțați 173 de deputaţi aleşi sub culorile acestor formaţiuni, faţă de 154 în PE actual, rezultat după alegerile din 2014, dintr-un total de 751 de locuri, informează Agerpres.

Migrația și reforma Schengen, prioritare în următorii 5 ani

Emmanuel Macron doreşte organizarea unei ,,Convenţii fondatoare europene”, după alegeri, unde ,,şefii de stat şi de guvern, cu noul executiv şi responsabilii PE, împreună cu cetăţenii, să îşi acorde timp ca să definească strategia Europei pentru următorii cinci ani, inclusiv schimbarea tratatelor.” Emmanuel Macron susţine că este pregătit să deschidă dezbaterea în ceea ce priveste migraţia. Liderul de la Elysée doreste reformarea spațiului Schengen, deoarece, în opinia sa, ,,frontierele comune nu sunt protejate suficient iar diferenţele sunt prea mari în ceea ce priveşte dreptul la azil”.  Astfel, el și-ar dori o mai bună protecţie a frontierelor comune şi o armonizare a dreptului la azil.

Investiții europene pentru protecția mediului

Macron și-ar dori creșterea investițiilor în proiecte de mediu, iar o soluție în acest sens ar fi înființarea unei bănci europene de mediu. În opinia sa, trebuie taxate societăţile cele mai poluante şi instituită o taxă de carbon la frontieră.

Menținerea ambițiilor modelului agricol european

Preşedintele Emmanuel Macron consideră că existența Politicii Agricole Comune este vitală pentru dezvoltarea proiectelor agricultorilor și fermierilor datorită finanțării pe care o pune la dispoziție. În acest sens, Brexit-ul nu ar trebui să determine o reducere a ambiţiilor modelului agricol european. Totodată, naționaliștii  care ,,doresc renaţionalizarea agriculturii şi sunt împotriva politicii agricole comune” ar trebui combătuți, deoarece ,,renaţionalizarea ar însemna o eroare profundă pentru agricultorii europeni”.

Coaliție inamică pentru subminarea UE

De asmenea, preşedintele francez a afirmat că vede pentru ,,prima dată o complicitate între naţionalişti şi interesele străine” pentru dezmembrarea Europei, vizându-l pe lobbyistul Steve Bannon, ,,apropiat puterii americane”, precum şi pe ruşi, care ,,nu au fost niciodată atât de intruzivi”, relatează Agerpres.

,,Nu pot fi decât tulburat. Nu trebuie să fim naivi. Dar nu confund statele şi anumiţi indivizi, deşi grupurile de influenţă americane sau oligarhii ruşi afişează relaţii apropiate cu guvernele”, a adăugat Emmanuel Macron într-un interviu acordat presei regionale franceze.

 

Continue Reading

Adina Vălean

Directorul General al Comisiei Europene felicită implicarea eurodeputatului Adina Vălean în programul LIFE: „Trebuie să implementăm acest proiect în toate statele membre, inclusiv în România” 

Published

on

FOTO: Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean, (PNL, PPE) participă în calitate de președintă a Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranța alimentară din Parlamentul European,  la Reuniunea informală a miniștrilor de mediu din UE, ce are loc la Palatul Parlamentului în București. 

În dimineața zilei de 21 mai, deputatul liberal s-a întâlnit cu Directorul General al Comisiei Europene, Daniel Calleja Crespo, și au discutat despre importanța programului LIFE. Oficialul Comisiei Europene a transmis un mesaj românilor prin care îi invită să se implice în acest program, deoarece „oferă multe oportunități” și totodată „LIFE este singurul program din bugetul UE care este dedicat mediului înconjurător sau proiectelor în domeniul energiei.”

„Este foarte important ca toate statele membre să participe în programul LIFE. LIFE este singurul program din bugetul UE care este dedicat mediului înconjurător sau proiectelor în domeniul energiei. Mulțumită leadership-ului dumneavostră în Parlamentul European, vom sprijini și mai mult acest program. Avem nevoie de proiecte, avem nevoie de tineri să lucreze pentru natură și mediu. Există soluții pentru crizele ecologice, există proiecte privind deșeurile care au ca scop protejarea mediului înconjurător.”, a spus Directorul General al Comisiei Europene.

În încheiere, Daniel Calleja Crespo a sublinitat faptul că „Trebuie să implementăm acest proiect în toate statele membre, inclusiv în România.” 

Europararlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European a reușit, prin implicarea personală în negocierile cu Comisia și Consiliul, să obțină garanții pentru sprijinirea proiectelor din acele state membre, precum România, care nu au reușit să atragă finanțări din Programul LIFE pentru perioada 2021-2027, în forma lui anterioară.

”Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE, Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse, acel capacity building pentru a contribui la creșterea ratei de succes și pentru a avea o distribuție geografică a fondurilor mult mai bună. Pentru că biodiversitatea nu cunoaște granițe”, a anunțat eurodeputatul Adina Vălean într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

Lansat în 1992, programul LIFE este singurul fond pe care UE îl consacră integral obiectivelor privind mediul și clima. Obiectivul general al programului LIFE propus pentru perioada 2021-2027 este de a contribui la tranziția către o economie circulară curată, eficientă din punct de vedere energetic, cu emisii scăzute de dioxid carbon și rezilientă la schimbările climatice – inclusiv prin tranziția către o energie curată –, de a proteja mediul și de a mări nivelul de calitate al acestuia și de a opri și a inversa declinul biodiversității. Prin programul LIFE au fost cofinanțate, până în prezent, peste 4500 de proiecte.

Citiți și: Președintele Comisiei pentru Mediu din PE, Adina Vălean: Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse pentru creșterea ratei de succes

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

Adina Vălean candidează pentru un nou mandat în viitoarea legislatură a Parlamentului European, ocupând locul 5 pe lista PNL.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending