Vicepremierul și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu s-a întâlnit luni cu jurnaliști germani și austrieci aflați într-o vizită de documentare în România și Republica Moldova, discuțiile constituind “o oportunitate pentru partea română de a prezenta o imagine, mai detaliată, asupra principalelor teme de interes prioritar pentru România, cu accent pe problematica Schengen și pe implicarea României în gestionarea efectelor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, informează un comunicat al ministrului liberal.

Suplimentar convorbirilor la nivel ministerial, vizita acestora a prilejuit discuții și la nivelul Poliției de Frontieră Române, unde jurnaliștii străini au putut observa la fața locului – în aeroportul internațional Henri Coandă, Centrul de Coordonare al Poliției de Frontieră și la punctul de trecere a frontierei Isaccea – modalitatea de acțiune a autorităților române pentru protecția eficientă a frontierelor României și ale UE, în beneficiul cetățenilor europeni.

A fost abordată extensiv modalitatea în care România a gestionat prima etapă a aderării la spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, precum și modalitatea de acțiune în perspectiva ridicării controalelor și la frontierele interne terestre.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor interne a realizat o radiografie a demersurilor structurilor MAI, care au lucrat de manieră integrată pentru asigurarea unui climat de siguranță în interiorul țării și pentru reducerea fluxurilor de migrație la frontierele României și ale UE. Eforturile constante și rezultatele înregistrate de autoritățile române au fost recunoscute inclusiv prin clasarea a cinci orașe din România în topul celor mai sigure 100 de orașe din lume.

Viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Interne, a mai evidențiat abordarea proactivă a autorităților române care, în perspectiva ridicării controalelor la frontierele interne terestre, au consolidat cooperarea și schimbul de informații cu vecinii imediați și cu Statele Membre ale UE: sunt în derulare proiecte cu toate țările vecine – spre exemplu cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina – cu rezultate foarte bune. Sunt organizate patrule mixte, schimb de informații, evaluări de risc, puncte de contact, schimb de experiență, contacte la vârf între șeful Poliției de Frontieră și omologi, la fel și în cazul Poliției Române.

Schimbul de opinii pe tema combaterii migrației ilegale, potrivit ministrului Predoiu, a relevat că România este una dintre cele mai sigure țări din Europa. Statisticile oferă o imagine clară și obiectivă a nivelului fluxurilor – nu doar statisticile României, ci și cele oficiale ale Agenției FRONTEX și analizele realizate la nivelul Comisiei Europene, recunoscute de toate Statele Membre și folosite ca punct de referință în deciziile lor operaționale. Scăderea considerabilă a fluxurilor pe parcursul anului trecut își menține trendul descrescător, ajungând în primele 7 luni ale anului 2024 la un număr de 2.349 detecții, în scădere cu 75% față de perioada similară a anului trecut.

Acestea sunt rezultatul măsurilor luate de partea română – de la consolidarea aplicării regulamentului Dublin, măsuri integrate pentru prevenirea ieșirii ilegale din România, eficientizarea returnărilor – la măsuri compensatorii pentru a preveni creșterea migrației ilegale pe teritoriu, fiind dezvoltată și o aplicație ce permite verificarea oricărui tip de document doar prin scanarea acestuia.

Cifrele de migrație care, de altfel, ating un minim istoric, constituie un argument puternic în favoarea continuării demersurilor pe palierul tehnic al acțiunii MAI în perspectiva definitivării Schengen (frontiere terestre).

Suplimentar eforturilor în derulare, considerate de acum ca fiind „business as usual”, structurile Ministerului de Interne lucrează și la implementarea Pactului privind migrația și azilul și a noilor sisteme europene de informații.

„Valorile scăzute ale migrației ilegale, descreșterea continuă, anuală, a acestui fenomen la frontierele României, precum și implicarea părții române în diverse proiecte de consolidare a protecției frontierei justifică, încă o dată, legitimitatea ridicării controalelor la frontierele terestre în cursul acestui an. Pe baza eforturilor noastre, am construit primul pas către Schengen și, în același fel, vrem să-l construim acum și pe cel de-al doilea. În acest fel, MAI asigură practic îndeplinirea premiselor tehnice care sunt în competența sa, controlul frontierelor și managementul corect al sistemelor Schengen, fapt recunoscut public de toți partenerii noștri, State Membre UE, inclusiv Austria și Ungaria, precum și de Comisia Europeană. Suntem conștienți în același timp că decizia va fi una politică”, a declarat Cătălin Predoiu.

Interesul jurnaliștilor a vizat și sprijinul acordat cetățenilor ucraineni strămutați din cauza războiului de agresiune. Ministrul a trecut în revistă eforturile susținute depuse de autoritățile române pentru gestionarea sub toate aspectele a numărului mare de persoane ce au intrat în România de la începutul conflictului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a transmis, miercuri, un mesaj la 23 de ani de la atentatele din SUA din 11 septembrie, moment care ”a schimbat cursul istoriei şi a schimbat perspectiva omenirii asupra terorismului: un cumplit flagel care poate lovi oriunde”.

”Comemorăm 23 de ani de la atentatul din 11 septembrie 2001, care a schimbat cursul istoriei şi a schimbat perspectiva omenirii asupra terorismului: un cumplit flagel care poate lovi oriunde, chiar şi în inima economică a celei mai puternice ţări. Naţiunea americană a mers mai departe, în timp, plângându-şi victimele şi luând măsuri pentru ca un asemenea eveniment să nu se mai întâmple”, a scris, miercuri, pe Facebook, Nicolae Ciucă.

El a afirmat că solidaritatea şi unitatea în faţa terorii reprezintă calea către o lume mai sigură şi precizează că securitatea şi siguranţa statală sunt pilonii centrali ai viziunii sale prezidenţiale pentru România.

Cinstim memoria celor care şi-au pierdut viaţa în acea tragică zi şi suntem cu inima alături de familiile acestora şi de supravieţuitori. România a fost şi rămâne solidară cu partenerul strategic american, la fel ca întreaga lume democratică. Solidaritatea şi unitatea în faţa terorii – indiferent de unde este ea răspândită – reprezintă calea către o lume mai sigură. Securitatea și siguranța statală sunt pilonii centrali ai viziunii mele prezidențiale pentru România anilor care urmează. Putem construi orice în societatea noastră, dacă oamenii au garanția că trăiesc în pace si siguranță”, a conchis Nicolae Ciucă.

Mircea Geoană și-a anunțat miercuri în mod oficial candidatura la funcția de președinte al României. La o zi după încheierea mandatului de secretar general adjunct al NATO, fostul ministru de externe a publicat pe rețelele sociale în videoclip în care s-a lansat în cursa pentru Palatul Cotroceni.

“Candidez la președinție pentru că știu că avem nevoie de o schimbare adevărată!”, a scris Geoană, pe Facebook.

În videoclipul în care apare pregătindu-și cravata și fiindu-i transmise sugestii despre ce să spună în discursul său, Geoană se oprește și spune: “Puteam să vă promit o țară perfectă. Să pozez în politicianul perfect, să vă spun că toate problemele vor dispărea peste noapte. Dar știm cu toții că asta nu e realitatea. Nu suntem perfecți. Eu nu sunt perfect. Dar știți ce putem face? Putem să muncim”.

“Să ne ridicăm mânecile și să construim o țară mai bună. România nu are nevoie de perfecțiune; are nevoie de lideri care să asculte, să înțeleagă și să acționeze cu profesionalism”, a continuat el.

“Haideți să renaștem împreună!”, este îndemnul cu care își încheie Geoană prima acțiune de prezidențiabil.

Sloganul său este “Independent. Viziune. Respect”.

Geoană candidează la funcția de președinte al României din postura de candidat independent la un deceniu și jumătate distanță de când, în calitate de președinte al Partidului Social-Democrat, a pierdut alegerile prezidențiale în turul al doilea de scrutin în fața președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.

Cariera publică a lui Mircea Geoană a început în 1996, când a fost numit de președintele Ion Iliescu în poziția de ambasador al României la Washington. La 37 de ani, era cel mai tânăr diplomat în această funcție.

A asigurat reprezentarea diplomatică a României la Washington până în anul 2000, inclusiv în perioada președinției lui Emil Constantinescu, contribuind la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, prin vizita președintelui american Bill Clinton la București, la 11 iulie 1997, și la organizarea vizitei președintelui Constantinescu la Washington, când a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

În perioada 2000-2004 a fost ministru de externe al României, perioadă în care a făcut parte din guvernul ce a negociat și a obținut aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Din postura de șef al diplomației române, a participat la ridicarea drapelului României la sediul NATO, moment care a consfințit aderarea la Alianță, și a semnat încheierea negocierilor de aderare la UE.

În 2001, în calitate de ministru de externe, a prezidat reuniunile Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, când România a deținut președinția în exercițiu a OSCE. În aceeași calitate de șef al diplomației române, Geoană a prezidat, în iulie 2004, reuniunile Consiliului de Securitate al ONU, România deținând în perioada 2004-2005 ultimul său mandat de membru nepermanent în CS ONU.

A candidat în vara anului 2004 la funcția de primar general al Bucureștiului, dar a pierdut din primul tur în fața primarului de atunci, Traian Băsescu. Urma să fie propus prim-ministru al României dacă liderul PSD Adrian Năstase câștiga alegerile prezidențiale din 2004, dar pe care le-a pierdut în fața lui Traian Băsescu.

A fost lider al PSD în perioada 2005-2010, după ce a câștigat competiția pentru șefia social-democraților în fața fostului președinte Ion Iliescu. A deținut și funcția de președinte al Senatului între 2008-2011. În 2009, a pierdut alegerile prezidențiale la o distanță de 0,66% din voturi în spatele lui Traian Băsescu.

A fondat în anul 2006 Institutul Aspen România, pe care l-a condus până în anul 2019, când a preluat funcția de secretar general adjunct al NATO, deopotrivă primul român și primul est-european care ocupă cea mai înaltă poziție în Alianță după aderarea la NATO a țărilor din fostul bloc comunist.

Marți, 10, septembrie, în ultima zi în calitate de secretar general adjunct al NATO a fost decorat cu Ordinul NATO “Serviciul Merituos”.