Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a prezentat marți membrilor comisiilor de apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, reunite în ședință comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025, sumele alocate pentru cheltuieli militare reprezentând 2,24% din Produsul Intern Brut cu posibilitatea extinderii până la 2,5% din PIB în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Angel Tîlvăr a arătat, în intervenția sa, că “bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.

Ministrul apărării naționale a subliniat că execuția bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituției de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România își respectă angajamentele asumate în cadrul Alianței cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

“Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare și în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ține cont de situația de securitate din proximitatea României și de apartenența țării noastre la structurile aliate ale NATO și la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr, conform sursei citate.

Cheltuielile militare la nivel european și euro-atlantic au devenit o prioritate pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, SUA cerând aliaților europeni să aloce 5% din PIB pentru apărare, dar și din cauza deteriorării mediului de securitate europeană după agresiunea Rusiei în Ucraina, cu statele europene din cadrul NATO vorbind despre trecerea la o economie de război. O decizie în acest sens este așteptată la summitul NATO de la Haga din luna iunie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, indicând că un angajament sporit ar putea să se ridice la un prag de 3,6 – 3,7% din PIB pentru apărare.

La nivelul UE, liderii europeni s-au reunit luni pentru primul summit consacrat apărării, iar una dintre concluziile desprinse cu privire la finanțare vizează capacitatea statelor membre de a crește propriile cheltuieli în materie de apărare prin flexibilizarea regulilor bugetare cuprinse în Pactul pentru Stabilitate și Creștere, în temeiul căruia statele membre trebuie să respecte ținta de deficit de 3% din PIB. În caz contrar, Comisia Europeană poate iniția o procedură privind deficitul excesiv (PDE) și poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi. Opt state membre – Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia – sunt vizate în prezent de o astfel de procedură. În ceea ce o privește, România a obținut acordul Comisiei Europene și al statelor membre pentru un plan fiscal pe 7 ani pentru reducerea deficitului bugetar la 3% din PIB.

Referitor la bugetul național al apărării, “în cifre, MApN va avea alocată, prin prevederile proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, suma de 42,755 mld. lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 mld. lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanțare „Buget de stat” și „Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 mld. lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziția de echipamente majore cu destinație militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5 % din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale”, a transmis instituția.

Ministrul a arătat că bugetul prezentat spre adoptare Parlamentului permite MApN onorarea obligațiilor asumate de România la organizațiile internaționale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum și finanțarea în condiții corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susținerea unor efective semnificative în teatrele de operații din Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană și Marea Mediterană, sub egida NATO și a UE.

Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare și a indemnizațiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistență socială) au fost dimensionate corespunzător și acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În context, ministrul a subliniat că, în baza unui complex de măsuri destinate creșterii capacității de retenție la nivelul personalului încadrat și a atractivității profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari și personal civil).

Referitor la prioritățile anului 2025 în domeniul achizițiilor de tehnică militară modernă, ministrul Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă și foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, „Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), „Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eșaloane de tip batalion, brigadă și divizie (C4I cu capabilități ISTAR), „Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă și modernizarea fregatelor T22R.

În context, a fost precizat că proiecția alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susținut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce privește achizițiile de echipamente militare, cât și a infrastructurii (inclusiv cea medicală și de învățământ).

Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituției pentru a angrena la maximum posibil industria națională de apărare – atât cea cu capital majoritar de stat, cât și cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică și armament de ultimă generație.

„Toate programele de achiziție inițiate de MApN, precum și cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operațiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria națională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naționale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.