Connect with us

ENERGIE

România va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru proiecte energetice printr-un memorandum încheiat la Washington

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Acordul parafat vineri cu Statele Unite ale Americii permite României să aibă tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu euro-atlantic, a afirmat ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un comunicat.

România şi SUA au parafat vineri, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

“România face astăzi un pas uriaş înainte în dezvoltarea parteneriatului strategic pe care îl are cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce priveşte componenta energie, respective cooperarea în domeniul nuclear civil. Am promis, şi am dus la îndeplinire, o misiune strategică: Identificarea de parteneri din state NATO pentru Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Acordul pe care l-am parafat astăzi alături de Secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Dan Brouillette, ne permite să avem tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu mai amplu euro-atlantic, reprezentând ţări care fac parte din NATO, şi cu sprijin financiar din partea partenerilor implicaţi. În plus, se creează cadrul unei ample cooperări între România şi SUA în domeniul nuclear civil. În acelaşi timp, ne dorim ca pe lângă partenerii americani să îi avem parteneri şi pe canadieni şi francezi. Dovedim astăzi că se pot obţine parteneriate serioase, predictibile, dacă există voinţă politică şi muncă susţinută. Pentru SNN acest parteneriat este deosebit de important în dezvoltarea companiei, care se află pe o traiectorie ascendentă, mai ales după ce a intrat în indicii FTSE Russell. Felicit SNN pentru munca depusă până acum şi-i încurajez să implementeze, cu responsabilitate, paşii următori”, a declarat Virgil Popescu, conform unui comunicat al ministerului de resort.

Totodată, potrivit sursei citate, un alt pas important pentru România în relaţia cu SUA, care a fost făcut în cadrul acestei vizite, constă în atragerea de investiţii masive în domenii importante din ţara noastră.

Separat de acordul parafat, am reuşit să identificăm interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară şi gaz natural lichefiat şi din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze, printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. De asemenea, la Washington DC, am avut o întâlnire şi cu reprezentanţii USDFC (The United States International Development Finance Corporation) în vederea posibilităţii extinderii acestui interes financiar prin implicarea diferitelor instituţii de finanţare ale SUA. Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca acest acord şi memorandumul să devină realitate. Acestea au pornit de la declaraţia comună a Preşedinţilor celor două state partenere, domnul Klaus Iohannis şi domnul Donald Trump, din data de 20 august 2019, iar pentru demararea efectivă a acestei cooperări mulţumim Prim-Ministrului României, domnul Ludovic Orban şi Ambasadorului SUA în România, Excelenţei Sale Adrian Zuckerman şi echipei Secretarului pentru Energie”, a spus ministrul Popescu.

În ceea ce priveşte Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legatură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi in sectorul energiei nucleare civile din România, faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului şi principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor şi părţilor implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naţionale, europene şi internaţionale.

Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României, obiective asociate şi proiectelor de investiţii ale SNN, retehnologizarea Unităţii 1 şi extinderea capacitatii CNE Cernavodă.

Acordul acoperă mai multe arii de cooperare, printre care: Proiectul Unităţilor 3 şi 4, retehnologizarea Unităţii 1, cooperare în diferite domenii, precum reglementare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătire personal, cercetare şi dezvoltare.

Adiţional proiectelor actuale, Reactoarele 3 şi 4 şi Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, Acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare.

Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

În ceea ce priveşte componenta de finanţare, SUA îşi exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation şi alte instituţii finanţatoare aplicabile şi disponibile din SUA care să sprijine finanţarea globală a proiectelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Energie nucleară: România și SUA colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministerul Energiei şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate, informează ministerul de resort într-o postare pe Facebook.

“Ministerul Energiei împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti colaborează pentru a explora potenţialul creării unui centru educaţional şi de pregătire în domeniul SMR în România. Tehnologia reactoarelor nucleare mici şi avansate (SMR) reprezintă cea mai inovatoarea şi versatilă soluţie pentru energie nucleară care are potenţialul de a contribui semnificativ la securitatea energetică şi atingerea obiectivelor climatice”, au transmis reprezentanţii ministerului.

În perioada 7-8 octombrie, România a găzduit un seminar pe tema acestei tehnologii, sponsorizat de U.S. Trade and Development Agency (USTDA), care a adus laolaltă reprezentanţi din statele membre UE, din industria americană, experţi în domeniul energiei din România şi alte părţi interesate.

Joia trecută, la centrala nucleară de la Cernavodă, ministrul de resort, Virgil Popescu, a susţinut dezvoltarea acestui sector în România.

Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR. Nuclearelectrica este deja implicată în acest proiect, există fonduri de 1,2 milioane dolari nerambursabile pentru analiză şi identificarea unor potenţiale zone de amplasament, altele decât zona Cernavodă şi aşteptăm cu interes rezultatele pentru stabilirea paşilor următori. Reactoarele mici modulare vor fi tehnologia şi sursa de energie cea mai versatilă în viitor cu multe beneficii: sursa de energie fără emisii de CO2, construcţie modulare, etapizate, a flexbilităţii în operare şi a costurilor mai reduse pentru investiţia iniţială. În plus pot fi amplasate în zonele care au cea mai mare nevoie de surse de energie verde”, a spus ministrul, în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În discursul de la evenimentul menționat, președintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna iulie legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România.

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.

De altfel, în spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și Româniafac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Semnarea acestui acord a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Voi solicita în Consiliul European o intervenție coordonată la nivelul UE pentru a gestiona criza creșterii accelerate a prețurilor la energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

“Din păcate, în această perioadă ne confruntăm, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, cu o creștere accelerată a prețurilor energiei. De altfel, această problemă urmează să fie discutată la nivelul Consiliului European la care voi participa la sfârșitul acestei luni. ​Vă spun de pe-acum că voi solicita o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active, întrucât scumpirea energiei va fi resimțită de toate economiile europene, cu implicații profunde pentru nivelul de trai al cetățenilor noștri. O astfel de problemă comună nu poate fi bine gestionată decât prin soluții comune”, a declarat președintele, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În continuare, el s-a referit la instrumentele prin care România abordează criza creșterii prețurilor la electricitate.

“Pentru România este foarte importantă Legea consumatorului vulnerabil, pe care am promulgat-o recent, o lege care oferă un mecanism stabil, predictibil, de protecție a segmentelor de consumatori expuse la fenomenul de sărăcie energetică. Totodată, Ordonanța de urgență privind compensarea facturilor clienților casnici este binevenită, pentru a oferi românilor un orizont de liniște și siguranță pentru sezonul rece. Sunt însă necesare, în continuare, măsuri eficiente care să protejeze și economia, întreprinderile mici și mijlocii, firmele din industrie și companiile mari, a căror competitivitate este puternic afectată prin scumpirea produselor energetice”, a spus președintele.

Șeful statului a mai punctat că  soluțiile aflate în acest moment pe masa deciziilor trebuie să fie corect fundamentate și echilibrate, astfel încât situația actuală din energie să nu devină o povară insurmontabilă pentru diverse categorii sociale, pentru firmele din industrie sau pentru economie, în general.

“​În acest sens, atrag atenția autorităților cu atribuții în domeniu că sunt în continuare necesare soluții cu caracter durabil, care să abordeze problema creșterii prețurilor pe termen lung, pentru a nu genera alte probleme mai serioase sau mai costisitoare”, a subliniat președintele.

În discursul său, Klaus Iohannis a mai evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

“​Împreună cu Statele Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, punem astfel bazele necesare cooperării pentru noua etapă de dezvoltare a sectorului nuclear civil în România. În vara acestui an am promulgat legea de ratificare a acordului și lucrurile încep să se miște în direcția bună. De asemenea, tot în domeniul energetic nuclear, contăm pe buna noastră cooperare cu Franța, cu care avem un parteneriat strategic puternic. ​România și-a propus pe termen mediu și lung să atingă un echilibru între reactoarele CANDU și noile tehnologii. ​Opțiunile noastre rămân deschise și examinăm inclusiv cele mai noi inovații din domeniul energeticii nucleare, cum sunt de exemplu reactoarele modulare avansate, dar și alte tehnologii de ultimă generație care apar în acest sector”, a afirmat șeful statului.

Cu privire la situația prețurilor din energie, peşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, după reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Anterior, el a solicitat discuţii în Consiliul European, “cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, între care prim-miniștrii Cehiei și Irlandei, Andrej Babis si Micheal Martin.

Președintele a subliniat “necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.

De asemenea, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre. Cei cinci piloni se referă la 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie în România, premierul Florin Cîțu, în prezent interimar, declara luni că Guvernul va lua în considerare această soluție dacă la nivelul UE există „o masă critică” de țări care să înghețe prețurile.

La nivel european, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat miercuri în Parlamentul European că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

Tema creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, Comisia Europeană fiind așteptată să vină săptămâna viitoare cu ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Klaus Iohannis le-a solicitat omologilor săi din Uniunea Europeană să sprijine Republica Moldova “pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică”

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Președintele Consiliului European și prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19

NATO9 hours ago

SUA și Georgia au semnat un nou acord de apărare. Lloyd Austin: Sprijinul Statelor Unite pentru suveranitatea Georgiei este de neclintit

U.E.10 hours ago

Premierul Poloniei, scrisoare către liderii europeni în care face referire la un ”fenomen periculos care ameninţă viitorul Uniunii noastre”: Trebuie să rămânem ”deschişi la dialog” privind o reformă a UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

CONSILIUL UE12 hours ago

Bogdan Aurescu solicită UE sprijin pentru Republica Moldova în criza alimentării cu gaze naturale: Este un moment critic pentru Guvernul de la Chișinău

NATO12 hours ago

Serghei Lavrov anunță că Rusia suspendă misiunea sa la NATO și misiunea Alianței la Moscova: Condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană lansează o platformă de consultare cu privire la Consiliul UE-SUA pentru Comerț și Tehnologie, permițând părților interesate să își împărtășească opiniile

SUA12 hours ago

Colin Powell, primul secretar de stat afro-american al SUA și veteran al politicii externe americane, a murit la vârsta de 84 de ani din cauza COVID-19

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană: Certificatul digital COVID a stabilit un standard global, fiind singurul sistem care funcționează deja la nivel internațional

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.18 hours ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA3 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA5 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Team2Share

Trending