Connect with us

ENERGIE

România va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru proiecte energetice printr-un memorandum încheiat la Washington

Published

on

© Virgil Popescu/ Facebook

Acordul parafat vineri cu Statele Unite ale Americii permite României să aibă tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu euro-atlantic, a afirmat ministrului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, într-un comunicat.

România şi SUA au parafat vineri, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

“România face astăzi un pas uriaş înainte în dezvoltarea parteneriatului strategic pe care îl are cu Statele Unite ale Americii, în ceea ce priveşte componenta energie, respective cooperarea în domeniul nuclear civil. Am promis, şi am dus la îndeplinire, o misiune strategică: Identificarea de parteneri din state NATO pentru Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Acordul pe care l-am parafat astăzi alături de Secretarul pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, Dan Brouillette, ne permite să avem tehnologie şi expertiză americană atât pentru Reactoarele 3 şi 4, cât şi pentru retehnologizarea Unităţii 1, păstrând tehnologia CANDU 6, în cadrul unui consorţiu mai amplu euro-atlantic, reprezentând ţări care fac parte din NATO, şi cu sprijin financiar din partea partenerilor implicaţi. În plus, se creează cadrul unei ample cooperări între România şi SUA în domeniul nuclear civil. În acelaşi timp, ne dorim ca pe lângă partenerii americani să îi avem parteneri şi pe canadieni şi francezi. Dovedim astăzi că se pot obţine parteneriate serioase, predictibile, dacă există voinţă politică şi muncă susţinută. Pentru SNN acest parteneriat este deosebit de important în dezvoltarea companiei, care se află pe o traiectorie ascendentă, mai ales după ce a intrat în indicii FTSE Russell. Felicit SNN pentru munca depusă până acum şi-i încurajez să implementeze, cu responsabilitate, paşii următori”, a declarat Virgil Popescu, conform unui comunicat al ministerului de resort.

Totodată, potrivit sursei citate, un alt pas important pentru România în relaţia cu SUA, care a fost făcut în cadrul acestei vizite, constă în atragerea de investiţii masive în domenii importante din ţara noastră.

Separat de acordul parafat, am reuşit să identificăm interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară şi gaz natural lichefiat şi din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze, printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. De asemenea, la Washington DC, am avut o întâlnire şi cu reprezentanţii USDFC (The United States International Development Finance Corporation) în vederea posibilităţii extinderii acestui interes financiar prin implicarea diferitelor instituţii de finanţare ale SUA. Vreau să mulţumesc tuturor celor care s-au implicat pentru ca acest acord şi memorandumul să devină realitate. Acestea au pornit de la declaraţia comună a Preşedinţilor celor două state partenere, domnul Klaus Iohannis şi domnul Donald Trump, din data de 20 august 2019, iar pentru demararea efectivă a acestei cooperări mulţumim Prim-Ministrului României, domnul Ludovic Orban şi Ambasadorului SUA în România, Excelenţei Sale Adrian Zuckerman şi echipei Secretarului pentru Energie”, a spus ministrul Popescu.

În ceea ce priveşte Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legatură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi in sectorul energiei nucleare civile din România, faza de parafare reprezintă atingerea unui acord de principiu asupra textului şi principalelor elemente ale dezvoltării proiectelor şi părţilor implicate, proiectul de acord urmând a fi transmis Comisiei Europene conform prevederilor Tratatului EURATOM, cooperarea în cadrul acordului fiind subordonată prevederilor naţionale, europene şi internaţionale.

Scopul Acordului Interguvernamental este dezvoltarea programului nuclear civil din România prin asigurarea expertizei tehnice, de reglementare, securitate şi siguranţă nucleară şi, implicit, întărirea securităţii, diversităţii, siguranţei în exploatare şi stabilităţii energetice şi de mediu ale României, obiective asociate şi proiectelor de investiţii ale SNN, retehnologizarea Unităţii 1 şi extinderea capacitatii CNE Cernavodă.

Acordul acoperă mai multe arii de cooperare, printre care: Proiectul Unităţilor 3 şi 4, retehnologizarea Unităţii 1, cooperare în diferite domenii, precum reglementare, schimburi între laboratoare de cercetare şi universităţi, pregătire personal, cercetare şi dezvoltare.

Adiţional proiectelor actuale, Reactoarele 3 şi 4 şi Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă, Acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament care urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi scalabilităţii tehnologiilor nucleare.

Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

În ceea ce priveşte componenta de finanţare, SUA îşi exprimă interesul ferm în utilizarea Exim Bank, US International Development Finance Corporation şi alte instituţii finanţatoare aplicabile şi disponibile din SUA care să sprijine finanţarea globală a proiectelor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Parlamentul European a decis ca noile măsuri energetice din REPowerEU să fie incluse în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union

Parlamentul European a convenit asupra includerii măsurilor REPowerEU în planurile naționale de redresare pentru a sprijini independența față de combustibilii fosili ruși și a accelera tranziția verde, informează un comunicat oficial al PE.

Potrivit textului adoptat în plen joi cu 471 voturi pentru, 90 împotrivă și 53 abțineri, țările UE care prezintă un plan modificat de redresare și reziliență după intrarea în vigoare a prezentei propuneri vor trebui să includă măsuri de economisire a energiei, de producere a energiei curate și de diversificare a aprovizionării cu energie, potrivit prevederilor planului RePowerEU.

Stimularea independenței și combaterea sărăciei energetice

Eurodeputații au modificat propunerea inițială a Comisiei pentru a direcționa mai bine măsurile prevăzute în capitolele REPowerEU în vederea reducerii vulnerabilităților energetice în UE. Noile norme ar urma să acopere măsurile începând cu 1 februarie 2022.

Măsurile incluse în capitolele RePowerEU ar trebui să acorde prioritate investițiilor menite să combată sărăcia energetică pentru gospodăriile vulnerabile, IMM-uri și microîntreprinderi.

Finanțare

Eurodeputații doresc ca o sumă suplimentară de 20 miliarde de euro sub formă de granturi, propusă de Comisie, să provină licitarea mai devreme a certificatelor naționale de emisii în cadrul schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, în loc să utilizeze certificate din rezerva UE pentru stabilitatea pieței. Aceștia cer, de asemenea, Comisiei să identifice surse suplimentare pentru a completa finanțarea acțiunilor REPowerEU, inclusiv permițând flexibilitate în utilizarea fondurilor necheltuite, în special a finanțării restante din ciclul bugetar 2014-2020.

Aceste granturi suplimentare ar urma să fie distribuite statelor membre, ținând seama de rata lor de dependență energetică, de creșterea costurilor legate de energie pentru gospodării și de ponderea combustibililor fosili în consumul intern brut de energie.

Statele membre ar trebui să țină seama de recomandările autorităților regionale, ale ONG-urilor și ale partenerilor sociali atunci când pun în aplicare noile măsuri.

Măsuri transfrontaliere și climă

Eurodeputații solicită țărilor UE să se asigure că cel puțin 35% din cheltuielile lor în cadrul capitolelor REPowerEU sunt alocate măsurilor care au o dimensiune sau un efect multinațional, chiar dacă sunt efectuate de o singură țară din UE și cu excepția cazului în care Comisia acordă o derogare în anumite circumstanțe.

Aceștia au convenit că principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul înconjurător ar trebui să se aplice capitolelor REPowerEU, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții și numai pentru măsurile în vigoare până la 31 decembrie 2024.

Președinta PE, Roberta Metsola, a declarat: „Votul de astăzi arată că suntem pregătiți să utilizăm fiecare euro posibil din fondurile noastre comune ale UE pentru a ajuta statele membre să facă față crizei energetice”.

© European Union 2022 – Source : EP

Sigfied Mureşan (PPE, România), coraportor, a declarat: „Facturile la energie au crescut brusc, ceea ce afectează profund cetățenii și întreprinderile cele mai vulnerabile. Independența și securitatea noastră energetică sunt esențiale pentru depășirea acestei crize. Planul „REPowerEU” ne va ajuta să atingem acest obiectiv. Poziția Parlamentului este clară: dorim să renunțăm la dependența de combustibilii fosili ruși și să investim în surse regenerabile de energie și în surse de energie curată. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care Parlamentul insistă asupra proiectelor cu o valoare adăugată europeană reală, cum ar fi proiectele transfrontaliere.”

Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania), coraportor, a declarat: „Pentru a sprijini cetățenii după pandemie, am transmis un mesaj clar cu ajutorul fondurilor NextGenerationEU. Însă chiar atunci când am considerat că cea mai grea perioadă s-a încheiat, Putin a invadat Ucraina și a provocat o criză geopolitică, umanitară, alimentară, energetică și inflaționistă, la care a trebuit să răspundem prin diferite instrumente. Unul dintre acestea este REPowerEU. Raportul nostru a îmbunătățit propunerea Comisiei – prin consolidarea luptei împotriva sărăciei energetice și prin sprijinirea celor mai vulnerabile gospodării, prin sporirea rolului autorităților locale, prin stimularea cooperării transfrontaliere și prin consolidarea principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ mediul înconjurător.”

Dragoș Pîslaru (Renew, România), coraportor, a declarat: „Astăzi, oferim cetățenilor noștri instrumentele necesare pentru a face față iernii, prin proiecte care ne vor face mai puțin dependenți de combustibilii fosili ruși. Investim pe continentul nostru pentru a-l face mai durabil și mai ecologic pentru generațiile viitoare. Ghidat de principiul solidarității, am pus în aplicare Mecanismul de redresare și reziliență în urmă cu doi ani. În prezent, completăm acest instrument cu REPowerEU, permițând guvernelor să își îmbunătățească planurile de redresare investind în mai multă eficiență energetică, în combaterea sărăciei energetice și în resursele energetice verzi.”

Votul în plen constituie mandatul de negociere pentru viitoarele discuții cu guvernele UE.

Continue Reading

ENERGIE

COP27. SUA vor acorda împrumuturi de 3 miliarde dolari pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Klaus Iohannis: Avem nevoie de securitate energetică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat, miercuri, la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care a avut loc în marja celei de-a 27-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), de la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Avem nevoie de securitate energetică, dar securitatea energetică este posibilă numai prin disponibilitate energetică şi noi, în România, avem o ambiţie şi aceasta este importantă pentru români, pentru mediul de afaceri şi pentru regiune pentru că aceasta este o nouă abordare care ne va asigura că avem suficientă energie, va demonstra că suntem independenţi energetic şi va arăta cum să atingem tranziţia verde pentru că energie regenerabilă şi energia nucleară vor face posibilă înlocuirea combustibililor fosili”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul ceremoniei la care au mai participat și președintele US Exim Bank, Reta Jo Lewis, și ministrului român al energiei, Virgil Popescu.

 

De altfel, președintele US Exim Bank i-a înmânat ministrului energiei cele două scrisori de intenție.

În continuare, șeful statului și-a manifestat așteptarea ca după înmânarea acestor scrisori de intenție să urmeze o fază de acțiune prin care aceste reactoare vor fi construite. 

Din partea SUA, trimisul special pentru climă John Kerry a salutat leadership-ul României și al președintelui Klaus Iohannis în privința acestei cooperări. 

“Nu putem atinge neutralitate zero din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050 fără ca energia nucleară să fie parte a mixului energetic”, a transmis oficialul american.

El a afirmat că proiectul din România va dubla capacitatea de producţie de energie de la Cernavodă şi va ajuta la reducerea emisiilor.

Organizarea acestei ceremonii în marja COP27 de la Sharm El-Sheikh urmează unui moment similar în dimensiunea cooperării energetice a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, care a avut loc anul trecut la COP26 de la Glasgow. Atunci, președintele Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR), “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

Însă, componenta energetică a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA precedă colaborarea privind reactoarele modulare de mici dimensiuni.

Acest nou acord între Washington și București vine să dezvolte un nou domeniu al cooperării în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral – cel al energiei nucleare civile. Această cooperare a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Astfel, România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Acordul menționat a fost semnat, în luna decembrie 2020, la București.

Continue Reading

ENERGIE

Ministrul Energiei anunță că la 1 noiembrie rezervele de gaze ale României sunt umplute la 96,52% din capacitate: Nu vom avea probleme în această iarnă

Published

on

© Ministerul Energiei

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a informat într-o postare publicată pe pagina de Facebook, că la 1 noiembrie, România are în depozite gaze naturale în procent de 96,52%, ceea ce înseamnă 2.963,3 milioane metri cubi. 

„Nu vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populația și economia nu vor avea de suferit”, a transmis oficialul Guvernului în mesajul său. 

La sfârșitul lunii iulie, Guvernul a dat asigurări că rezervele de gaze ale României vor fi umplute la 80% din capacitate înainte de 1 noiembrie, conform calendarului asumat față de Comisia Europeană. 

În vederea asigurării securității aprovizionării cu gaze naturale iarna aceasta, statele membre ale UE au fost de acord cu reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, prin măsuri proprii.

Acordul, întemeiat pe baza propunerii Comisiei “Economisiți gazele pentru o iarnă sigură”, prezentată săptămâna trecută, va asigura o reducere coordonată a consumului de gaze în întreaga UE cu scopul de a face economii înaintea iernii, în contextul în care sunt posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, care folosește în mod constant această resursă energetică ca pe o armă.

În plus, prevede posibilitatea de a declara stare de alertă la nivelul UE, care să declanșeze reduceri obligatorii ale consumului de gaze în toate statele membre. Aceasta din urmă reprezintă un semnal puternic că UE va face tot ce este necesar pentru a-și asigura securitatea aprovizionării și pentru a-și proteja consumatorii, fie că este vorba de gospodării sau de industrie.

Continue Reading

Facebook

SCHENGEN9 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO12 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO14 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA16 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO16 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

U.E.17 hours ago

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare în cazul unei perturbări operaționale grave

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO18 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA22 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO5 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

Team2Share

Trending