Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut sâmbătă încetarea „violenţelor şocante” şi a „vărsării de sânge” în Fâşia Gaza şi Liban, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la lansarea pe 7 octombrie 2023 a atacului fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului israelian, care a condus la declanşarea războiului din Gaza, relatează duminică AFP, potrivit Agerpres.

„Această zi este o ocazie pentru comunitatea internaţională de a condamna încă o dată cu voce tare actele abominabile ale Hamas, inclusiv luarea de ostatici”, a declarat Guterres într-un comunicat publicat sâmbătă.

Secretarul general al ONU a făcut apel la „eliberarea imediată şi necondiţionată” a ostaticilor, cerând în acelaşi timp Hamas „să permită Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să viziteze aceşti ostatici”.

Din cele 251 de persoane răpite în timpul atacului din 7 octombrie, 97 sunt încă ostatici în Gaza, dintre care 64 se presupune că sunt în viaţă şi 33 morţi.

Atacul Hamas asupra teritoriului israelian s-a soldat cu 1.205 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP realizat pe baza cifrelor oficiale israeliene, inclusiv ostatici care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.

Ca represalii, Israelul a lansat o operaţiune militară în care au fost ucise până în prezent cel puţin 41.825 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit guvernului din Gaza condus de Hamas.

„Din 7 octombrie, a fost declanşat un val de violenţe şocante şi vărsare de sânge. Este timpul să eliberăm ostaticii. Este timpul să reducem la tăcere armele. Este timpul să oprim suferinţa care a cuprins regiunea”, a spus Guterres.

De asemenea, șeful ONU și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la extinderea conflictului în Liban împotriva mişcării Hezbollah, susţinută de Iran.

„Războiul care a urmat atacurilor teribile de acum un an încă distruge vieţi şi provoacă suferinţe umane profunde palestinienilor din Gaza şi acum, poporului libanez”, a mai spus el.

Secretarul de stat american Antony Blinken a calificat drept ”total iresposabile” amenințările lui Vladimir Putin de a recurge la arma nucleară în cazul unei ”lansări masive” de atacuri aeriene împotriva Rusiei, anunță France Presse și Reuters, potrivit Agerpres.

Oficialul american a semnalat că Putin și-a ales prost momentul pentru a transmite astfel de avertismente Occidentului, în contextul în care liderii lumii s-au reunit la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU.

”Este total iresponsabil”, a afirmat Blinken într-un interviu acordat joi postului de televiziune american MSNBC.

”Cred că mulţi pe plan internaţional, inclusiv China, s-au exprimat clar în trecut despre această problemă atunci când el (Putin) a agitat sabia nucleară în trecut”, a evocat şeful Departamentului de Stat.

”A face acest lucru acum, când lumea s-au reunit la New York, inclusiv pentru a vorbi despre necesitatea unei mai mari dezarmări şi neproliferări, va fi foarte prost perceput în întreaga lume”, a adăugat Antony Blinken în marja Adunării Generale a ONU.

Citiți și: Zelenski i-a prezentat “planul victoriei” lui Biden. Liderul SUA convoacă o reuniune a liderilor coaliției pentru Ucraina și anunță un ajutor militar de 7,95 miliarde de dolari

În remarcile cheie de miercuri seară, președintele rus a declarat că guvernul său ia în considerare schimbarea regulilor și a precondițiilor în jurul cărora Rusia își va folosi arsenalul nuclear, informează BBC.

Ucraina este un stat care nu deține arme nucleare și care primește sprijin militar din partea SUA și a altor țări cu arme nucleare.

Comentariile sale vin în contextul în care Kievul solicită aprobarea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acțiune împotriva siturilor militare din Rusia.

Răspunzând remarcilor lui Putin, șeful de cabinet al lui Zelenski, Andriy Yermak, a declarat că Rusia ”nu mai are nimic altceva decât șantajul nuclear pentru a intimida lumea”.

China, aliat al Rusiei, a făcut, de asemenea, apel la calm, relatând că președintele Xi Jinping l-a avertizat pe Putin împotriva utilizării armelor nucleare.

Dar miercuri, după o reuniune cu Consiliul său de Securitate, Putin a anunțat propunerea de extindere radicală.

O nouă doctrină nucleară ar ”stabili în mod clar condițiile pentru ca Rusia să treacă la utilizarea armelor nucleare”, a avertizat el – și a spus că astfel de scenarii includ atacuri cu rachete convenționale împotriva Moscovei.

El a spus că Rusia ar lua în considerare o astfel de ”posibilitate” de a utiliza arme nucleare dacă ar detecta începutul unei lansări masive de rachete, avioane și drone pe teritoriul său, care ar prezenta o ”amenințare critică” la adresa suveranității țării.

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare s-au angajat într-o politică de descurajare, care se bazează pe ideea că, dacă statele beligerante ar lansa atacuri nucleare majore, ar duce la o distrugere reciprocă asigurată.

Există însă și arme nucleare tactice, care sunt focoase mai mici, concepute pentru a distruge ținte fără a produce precipitații radioactive pe scară largă.

În iunie, Putin a adresat un avertisment țărilor europene care sprijină Ucraina, afirmând că Rusia are ”mult mai multe (arme nucleare tactice) decât există pe continentul european, chiar dacă Statele Unite le aduc pe ale lor”.

În ritmul actual, vom atinge paritatea de gen în 40 de ani, în toate domeniile, nu doar sectorul de securitate, unde reprezentarea femeilor este și mai scăzută, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Potrivit unui comunicat al ministerului, aceasta a participat la Reuniunea Ministerială privind Femeile, Pacea și Securitatea (FPS), în marja celei de-a 79-a Adunare Generală a ONU.

”Trebuie să accelerăm eforturile de implementare a Agendei ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea. Abordarea României are câteva elemente unice care funcționează. Ministerul nostru al Apărării conduce acest efort național. Avem un ofițer ca punct focal național. Manuela Mihai este aici cu mine. Am nominalizat consilieri de gen în toate instituțiile din sectorul de securitate. Există un grup de lucru național pentru monitorizarea implementării acestuia”, a subliniat aceasta. 

Ea a amintit că România a adoptat în august a doua Strategie Națională pentru Agenda FPS și Planul Național de Acțiune pentru următorii 4 ani.

”De la începutul războiului, peste 10 milioane de refugiați ucraineni au traversat România. Aceasta este populația unor țări precum Grecia sau Suedia. Este mai mult decât populația din Austria sau Norvegia. Marea majoritate sunt femei. Acesta este motivul pentru care în Planul nostru național de acțiune FPS prevenirea și combaterea violenței sexuale și protejarea femeilor din taberele de refugiați sunt priorități de top. Ca ministră a Justiției, în România, gestionez un domeniu în care femeile fac legea. Suntem o majoritate sănătoasă. Văd în fiecare zi lucrurile grozave pe care femeile le pot face în justiție. În septembrie, am fost la Vilnius, unde toți miniștrii europeni ai Justiției au discutat despre crimele oribile comise împotriva femeilor și copiilor, nu uitați despre violul folosit ca armă de război. Nu-mi pot imagina cum am putea face asta fără femei la masă. Trebuie să ajungem la pace. Acțiunea rapidă trimite cel mai puternic mesaj. De aceea, am susținut cea mai rapidă modalitate de a înființa un Tribunal pentru Crima de agresiune împotriva Ucrainei. Trebuie să aducem liderii ruși în fața justiției”, a punctat ministrul Justiției.

Evenimentul a fost organizat în contextul copreședinției României, alături de S.U.A., Confederația Elvețiană și Africa de Sud. Reprezentanții din state membre ale Rețelei Globale a Punctelor Focale Naționale au insistat asupra adaptării eforturilor naționale privind implementarea agendei FPS la realitățile geopolitice actuale.

Reprezentanții din S.U.A., Confederația Elvețiană, Japonia, Africa de Sud și Norvegia au accentuat rolul femeilor în domenii noi precum cybersecuritatea. “Este necesar să investim în noua generație de forțe pentru menținerea păcii” a declarat reprezentanta Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Iar reprezentanta Uniunii Europene a afirmat că “Agenda Femeile, Pacea și Securitatea rămâne o prioritate de top a politicii externe a Uniunii Europene.”

De asemenea, egalitatea între bărbați și femei a fost o tema abordată și de președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul intervenției domniei sale din sesiunea plenară a Adunării Generale ONU.

România deține, în 2024, alături de S.U.A., Confederația Elvețiană și Africa de Sud, copreședinția Rețelei Globale a Punctelor Focale Naționale privind implementarea Agendei ONU “Femeile, Pacea și Securitatea”. Anul viitor se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Rezoluției ONU 1325 privind femeile, pacea și securitatea.