Connect with us

POLITICĂ

VIDEO EXCLUSIV (Partea a II-a) Cristian Diaconescu: Nu ma voi mai intoarce niciodata in PSD sau UNPR

Published

on

CRISTIAN DIACONESCU - EXTERNE Cristian Diaconescu vorbeste intr-un interviu in exclusivitate pentru caleaeuropeana.ro despre viitorul politic si strategia Miscarii Populare, dar si despre relatiile externe ale Romaniei cu partenerii europeni si aderarea noastra la Spatiul Schengen.

 

 Cand credeti ca va adera Romania la spatiul Schengen?

Aderarea Romaniei la Schengen nu se va intampla in acest an.

–  Din cauza cui? Exista o legatura intre MCV si Schengen?

E complicat, pot spune insa ca exista o legatura stransa, din punctul de vedere al unor state membre exista. Din punctul de vedere al Germaniei, Olandei, Austriei, Finlandei.

–  Declarati intr-un interviu din 2012 pentru Ziare.com ca “MCV-ul nu ne este adresat, dar el, paradoxal, ne priveste si arata statelor membre cum stam cu justitia si statul de drept. (…) Raportul pare sa fie mai mult un semnal de alarma decat un raport de evaluare”.

Da, pentru ca semnalul pe care il transmite Comisia Europeana in legatura cu MCV-ul a fost desfigurat politic in Romania, considerandu-se ca este mai adecvat sa aplici matrita injuraturii pur si simplu decat sa incerci sa vezi in ce masura poti sa rezolvi problemele pe care le mentioneaza acest MCV.

-In 2010, tot despre MCV, dvs. spuneati ca raportul are evaluari subiective de natura politica, ca Romania ar trebui sa isi evalueze singura mecanismul de justitie si ca partenerii europeni ar trebui sa puna accentual mai mult pe cooperare decat pe verificare.

Sigur ca este un document politic si ramane un document politic. Este facut de o structura politica – Comisia Europeana. Numai ca intre 2010 si astazi au intervenit evenimentele din vara lui 2012. Repet,  pana cand cei care astazi conduc Romania nu isi asuma si rezolva temele ramase din acea perioada si prefera doar sa le nege, nu vom da semnalul ca situatia poate fi depasita. (…) In 2010 criteriile de la Copenhaga nu erau incalcate, in 2012 criteriile au fost incalcate. In conditiile de la acea data aveam posibilitatea sa afirmam Romania pe o pozitie mult mai de incredere in fata partenerilor. Adica da, este un document politic, dar aveti incredere in noi, ca sa explic, ca ne putem face propriile valori pe benchmarkingurile de atunci, care erau cele 4. Dupa vara lui 2012, esti penibil sa mai pretinzi asa ceva, acest lucru s-a schimbat.

Politicienii s-au cam rastit la liderii europeni, in ce masura credeti ca ne-a afectat acest lucru?

Acestea intra intr-un pachet care intareste lipsa de credibilitate. Adica reprezinta argumente in plus la faptul ca mecanismul politic de la Bucuresti nu a constientizat ce a facut si ii este teama in fata propriului electorat sa rezolve aceste probleme si, cel mai grav, si-ar dori sa acopere aceasta problema. Memoria institutionala la acesti parteneri este in egala masura importanta, ca si dorinta lor de a pastra integritatea standardelor si familiei din care facem parte. Deci mesajul meu este ca ei nu uita.

Daca ne uitam in jurul Romaniei, in tot mai multe state vecine mesajele extremiste de dreapta capata un contur totmai pronuntat. Daca interconectam  toate aceste evolutii din jurul nostru, ne dam seama ca influenta Rusiei in spatiul ex-sovietic este din ce in ce mai mare.

Stii foarte bine ca, in conditii de criza,  competitia e permanenta. Este o lupta permanenta pe zone de influenta, pe resurse, energie, deci nu trebuie sa mire pe nimeni faptul ca o serie de state incearca cu tot felul de mijloace sa isi impuna nu atat autoritatea, ci sa isi extinda cat mai mult influenta. Deci, din acest punct de vedere trebuie sa fim foarte atenti pentru ca suntem stat de granita atat pentru UE, cat si pentru NATO, trebuie sa folosim pozitionarea geo-strategica in interesul nostru. (…) Noi facem comert mult mai dificil decat face cineva dinauntrul UE care s-ar mai afla si in Schengen. Din acest punct de vedere, iata o paguba. De aceea spuneam ca  modul in care ar trebui sa ne luptam la Bruxelles pentru anumite privilegii  in relatia cu vecinatatea apropiata a UE ar trebui sa fie primordiala alaturi de absorbtia fondurilor europene, pe aceste lucruri ar trebui sa ne concentram.

Ati fost ministru de externe, cum sta Romania in acest moment cu privire la relatiile internationale?

Cu exceptia convulsiilor interne relativ greu de explicat si mai ales, in mod ciudat, greu de asumat de catre cei care le-au provocat, Romania este un partener cat se poate de corect, de important in UE si NATO. (…) Prezenta noastra conteaza foarte mult, avem scutul antiracheta si vom vedea cat de mult conteaza aceasta componenta nu mai pentru protectia Romaniei, dar a intregii Europe.

–   Apropo de contextul international, ne pregatim de un raboi nuclear cu Coreea?

Nu, nu cred ca se va intampla asa ceva. Este si o uriasa diferenta de capacitati. Nu ne-am retras diplomatia, ne coordonam cu cei din UE si Alianta Nord-Atlantica. Eu sper ca lucrurile nu vor evolua de o maniera in care sa le faca ireversibila.

–   Revenind la politica romaneasca, credeti ca va veti mai intoarce intr-un partid politic dupa 2014?

Nu stiu sa va spun, speculam, nu as exclude cu totul asa ceva, dar fi foarte foarte dificil.

–   La PSD va veti mai intoarce?

Niciodata.

–    La UNPR?

Nu.

–  Veti candida pentru o functie precum cea de presedinte al Romaniei?

Nu, atata vreme cat o astfel de candidatura presupune o afiliere si o relatie cu un partid politic. Eu va spuneam ca am dificultati in ce priveste apartenenta la un partid politic, daramite sa candidez.

 Cand estimati ca Miscarea Populara va deveni un partid politic?

Nu stiu daca acest lucru se va intampla. Evident, daca Miscarea Populara va avea oameni activi interesati sa isi implementeze proiectele, nu doar de a le afirma, atunci s-ar putea ca o contrareactie la respingerea stupida din partea partidelor politice de a prelua astfel de programe sau strategii, Miscarea Populara sa isi doreasca sa genereze formarea unui partid politic. Fundatia va ramane, indiferent ca unii dintre membrii sai vor dori la un moment dat sa se transforme intr-un partid politic. Sper ca oameni extrem de valorosi care nu au nicio legatura cu politicul sa se asocieze acestei miscari si nu vreau ca ei sa fie dezamagiti.

V-ati saturat si de PDL, asa cum scrie in manifest, ca v-ati saturat de toate partidele?

Am vazut cum s-a transformat ceea ce Marian Preda a spus, raspunsul acesta a fost dat la o intrebare legata special de PDL.

–  Dar si in manifest scrie acest lucru.

Este de fapt, simplificata o atitudine, nu neaparat legata de PDL, pentru ca din punctul de vedere al economiei intrgului manifest partidele acestea politice nu conteaza, au cu totul alte reguli de functionare.

–  Mai credeti in revigorarea partidului democrat-liberal?

Nu am fost membru al acestui partid si ar fi relativ urat sa fac evaluari, insa ce pot sa spun este ca pentru ca am cooperat cu multi dintre ei si i-am vazut oameni extrem de capabili si profesionisti si m-am bucurat chiar de sprijinul unora dintre ei cand a fost vorba de proiecte de politica externa. Pot sa spun ca ceva mai mult curaj de a-si asuma trecutul, nu doar de a se delimita de trecut, le-ar fi util si din punct de vedere politic, dar este o parere personala. Indiferent  de faptul ca s-au platit niste costuri, in politica romaneasca, emotia trece repede. Au facut lucruri pe care alte partide politice nu au avut curajul sa le faca. Eu cred ca ar trebui sa fie mandri de modul in care s-au luptat la guvernare in conditii de ostilitate induse in jurul lor.

 V-ati gandit ca Traian Basescu s-ar putea delimita de Miscarea Populara si de dvs. personal cum a facut-o cu PDL?

Noi lucram pe proiecte care transgreseaza zona politica, ne-am bucura daca sprijinul acesta ar fi inteles si am beneficia si de sprijinul institutiilor statului. Atitudinea viitoare o vom vedea. In masura in care cineva din aparatul administratiei face greseli, e evident acest lucru trebuie sa primeasca raspuns.

Ce se intampla acum cu Miscarea Populara? Sunteti in stadiul in care faceti adeziuni si cautati in teritoriu?

Colegii mei au publicat pe site-ul nostru o serie de criterii si ne-am intrebat sustinatorii, le-am confirmat faptul ca am primit aceste adeziuni si ca ne onoreaza cu interesul lor, si am intrebat sustinatorii pe care din 11 teme doresc sa participe la dialogul pe care vrem sa-l construim. In functie de interesul dansilor, vom incepe o serie de proiecte, cele mai interesante dintre acestea vor fi discutate in tara si evident, vom astepta reactii, vom aduce imbunatatiri si cu acestea vom merge in tara. Avem oameni din aproape toate categoriile profesionale.

 Cate adeziuni ati strans pana acum?

–   5126 erau, in aceasta dimineata.

 

Interviu realizat de Ovidiu Marincea

Partea intai a interviului acordat caleaeuropeana.ro, disponibila AICI.

POLITICĂ

Klaus Iohannis a testat trenul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni: Acesta va fi ritmul de dezvoltare impus pentru anii următori. Va schimba fața României în sens pozitiv

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, luni, la deplasarea test cu trenul pe conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroport “Henri Coandă”, prilej în care șeful statului a menționat că este mulțumit de ritmul în care au fost finalizate lucrările și că prin astfel de investiții în infrastructura de transport se va schimba “fața României”.

În cursul unor scurte declarații de presă alături de prim-ministrul Ludovic Orban și ministrul transporturilor Lucian Bode, Iohannis a subliniat că a “participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată construită, nu din 1989, ci din din anul 1984 încoace”.

 

“Iată că Planul de Relansare Economică pe care l-am elaborat împreună cu Guvernul Orban începe să-și arate și partea practică. Pentru a sublinia importanța dezvoltării infrastructurii feroviare, am participat astăzi la un test pe singura linie nouă de cale ferată, construită, atenție, nu din `89 încoace, din `84 încoace, cum ne-a spus domnul ministru. Noi dorim să dezvoltăm Aeroportul Internațional, dorim să-i dăm amploare, dar pentru asta, evident, este nevoie să poți ajungi în aeroport în condiții foarte bune, în condiții predictibile, și pentru acest lucru legătura de la Gara de Nord până la Aeroport este absolut esențială. Este evident că în acest fel și în acest ritm vom reuși să modernizăm infrastructura din România. Nu întâmplător am participat în ultimele zile la metrou, la autostradă și, iată, acum la testarea acestei noi căi ferate”, a spus președintele.

În condițiile în care conexiunea feroviară Gara de Nord – Aeroportul Otopeni a fost realizată cu fonduri europene nerambursabile, șeful statului a spus că România va putea să realizeze infrastructura sa de transport prin bani europeni și a făcut trimitere la Planul Național de Relansare Economică.

“Dezvoltarea infrastructurii de transport este fundația pe care se clădește Planul de Relansare Economică. Romania are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, puternică și pentru asta este nevoie de infrastructură de transport, iar pentru a putea realiza această infrastructură de transport avem o șansă enormă, acum în anii care urmează, când putem să folosim banii europeni care ne sunt puși la dispoziție. Trebuie sa recunoaștem că bani europeni am avut și până acum, doar voința politică până acum a fost puțină. Dacă ne gândim doar că din 2016 până in 2019 s-a realizat din aceasta linie 11% și, în niciun an de când a venit guvernului liberal, s-a realizat practic tot restul, linia este ca și realizată, putem să ne dăm seama care este voința politică și putința politică”, a mai declarat Klaus Iohannis.

“Îi felicit pe toți – premier, ministru, constructori, consultanți, și toată lumea care a participat și a facilitat aceast[ dezvoltare. Sunt convins că acesta va fi ritmul impus pentru anii următori, un ritm care va schimba fața României în sens pozitiv”, a conchis el.

Ministrul Transporturilor Lucian Bode a declarat în urmă cu o săptămână că linia de cale ferată Gara de Nod-Aeroportul Otopeni ar putea fi dată în folosință în 12 decembrie, odată cu noul mers al trenurilor. Potrivit acestuia, distanța dintre Gara de Nord și Aeroport va fi parcursă în 15-17 minute, iar trenul va circula cu o frecvență de 50 de minute.

Potrivit CFR SA, noua cale ferată spre aeroport porneşte din zona de racordare (fosta Haltă Odăile) pe aproximativ 600 de metri, traseul continuă cu o zonă de consolidare, în lungime de 900 de metri, şi un viaduct de 1,52 kilometri, care supratraversează DN1, până la noua staţie de călători, de la Terminalul Sosiri Aeroportul Internaţional ‘Henri Coandă’. Pe întregul traseu a fost montată linia de cale ferată, constructorul executând în prezent ultimele lucrări de buraj şi profilare mecanică.

Proiectul ”Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti – FAZA I: Racord C.F. la Terminalul T1, Aeroportul Internaţional “Henri Coandă Bucureşti” prevede construirea unei căi ferate simple pe o lungime de 2,95 km, cu trei podeţe, un viaduct de 1,52 km lungime (37 de pile şi o culee) care supratraversează DN1 şi o staţie CF, cu linie dublă, la Terminalul T1.

Valoarea contractului este de 398,1 milioane de lei. Sursa de finanţare o constituie fondurile europene nerambursabile.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis: Includerea României în rândul piețelor emergente este un puternic semnal de încredere pentru investitori

Published

on

© Administrația Prezidențială

Includerea României în rândul piețelor emergente este un puternic semnal de încredere pentru investitori, un semnal de speranță și predictibilitate pentru întreprinzători, prin creșterea capacității lor de finanțare, a transmis luni președintele Klaus Iohannis în cadrul evenimentului “Moment istoric: România emergentă”, organizat de Bursa de Valori București.

Mesajul șefului statului a fost prezentat de către Cosmin Marinescu, consilier prezidențial în cadrul Departamentului Politici Economice și Sociale. Piaţa de capital din România a fost promovată oficial la statutul de “piaţă emergentă”, în urma unei decizii istorice luate de agenţia de evaluare financiară FTSE Russell. Anterior acestei decizii, România avea statul de “piaţă de frontieră”.

“Felicit Bursa de Valori București pentru efortul depus în promovarea României la statutul de piață emergentă. Este nu doar o performanță istorică în sine, ci și o confirmare a potențialului de dezvoltare de care economia noastră dispune. Sper ca acest nou statut să se transpună în creșterea capitalizării bursiere, pentru ca țara noastră să devină un jucător important pe piețele financiare din regiune, tot mai dinamice și competitive. Cu toții ne dorim să vedem mai mult capital românesc listat la bursă și tot mai multe companii care să apeleze la piața de capital pentru a-și finanța proiectele de investiții”, se arată în mesajul șefului statului.

În mesajul său, președintele afirmă că a insistat continuu asupra nevoii de predictibilitate a legislației și a politicilor publice.

“Am văzut cu toții, prin OUG 114, unde pot duce excesele, nepriceperea dar și reaua credință în materie de legiferare, dublate de ignorarea mecanismelor economiei de piață de către fostele guvernări. Dumneavoastră, reprezentanții industriei financiare, înțelegeți cel mai bine necesitatea ca România să se consolideze, în viitorul apropiat, pe calea responsabilității economice, prin politici care să refacă echilibrele macroeconomice, puternic destabilizate în ultimii ani. Situația finanțelor publice este foarte complicată, în condițiile unui deficit bugetar estimat la 8,6% din PIB în anul curent. De aceea, adresez încă o dată un îndemn la responsabilitate în privința gestionării situației bugetare. Este imperativ să ținem la distanță capcanele populismului bugetar, de care Parlamentul abundă în această perioadă, în ciuda oricăror evidențe economice și financiare”, a continuat președintele.

Iohannis mai subliniază că cea mai sigură soluție împotriva populismului financiar este educația economică sănătoasă și că ea ghidează subtil, dar esențial, dezvoltarea națiunilor.

“Includerea României în rândul piețelor emergente este un puternic semnal de încredere pentru investitori, un semnal de speranță și predictibilitate pentru întreprinzători, prin creșterea capacității lor de finanțare. În plus, ascensiunea noastră în categoria piețelor emergente are și potențialul de a contribui la promovarea imaginii României, ca destinație atractivă de business. Însă, pentru a-și proba eficiența, piața de capital trebuie puternic integrată și asimilată în economia și viața noastră socială. Prin piața de capital se poate dezvolta capitalismul modern din zilele noastre și tot piața de capital are potențialul de a fi acel motor inteligent prin care România poate crește spectaculos. Depinde doar de noi să fructificăm această oportunitate deosebită și să luăm măsurile necesare pentru a beneficia la maximum de toate avantajele nou create, context în care rolul Autorității de Supraveghere Financiară și al Bursei de Valori sunt esențiale”, conchide președintele.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la deschiderea unui nou tronson de autostradă: Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult mai repede

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Chețani, că este evident că infrastructura din România a rămas mult în urmă și a precizat că prezența sa la eveniment are rolul de a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură.

“Nu vreau să detaliez iarăși de ce s-a rămas în urmă. Cred că prin jurul meu sunt oameni care știu cu toții că de fapt nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura și acum această paradigmă s-a schimbat. Acum se vrea! Vă rog să înțelegeți bine de ce sunt eu aici astăzi. Nu am venit pentru festivisme și nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal. Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment nu este un punct terminus. Acest eveniment este un punct intermediar. Este un punct intermediar fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România”, a spus Iohannis, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Cheţani din judeţul Mureş în prezența prim-ministrului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor Lucian Bode.

Șeful statului a reamintit că Planul de Relansare pentru Economia României lansat împreună cu guvernul Orban alocă o importanță majoră infrastructurii mari.

“Avem nevoie de infrastructură. Pentru asta, sigur, avem nevoie de finanțare, dar iată că deja fondurile europene sunt pregătite. Lucrările trebuie să fie pregătite și aceste proiecte de infrastructură mare vor fi imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Prezența mea astăzi aici vrea să arate că mă interesează și voi rămâne conectat la aceste proiecte. Voi rămâne conectat fiindcă îmi dau seama de importanța lor. Dezvoltarea infrastructurii în România este nu doar o dorință politică de campanie, este o necesitate de bază”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a dat asigurări că lucrările de infrastructură planificate vor fi realizate într-un timp surprinzător de scurt.

Gândiți-vă că, dacă vorbim de lucrări de tip autostradă, avem ambiția să realizăm Autostrada Transilvania, care trebuie finalizată, Autostrada Unirii, Valea Prahovei, Valea Oltului și multe alte lucrări pe care le-am planificat și pe care de data asta, pot să vă asigur, le vom realiza într-un timp surprinzător de scurt! În acest sens, vă doresc tuturor mult succes!”, a conchis el.

Lucrările acestui lot de autostradă au început în anul 2016, iar valoarea contractului este de 437,6 milioane de lei. După deschiderea acestui lot, românii vor avea în total la dispoziție 873 de kilometri de autostradă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending