Prezența la urne în România la alegerile europene după primele trei ore de la deschiderea secțiilor de vot este mai mare decât în intervalul similar din 2019, când România a înregistrat cea mai mare prezență a sa la scrutinul europarlamentar de la aderarea la Uniunea Europeană.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, până la ora 10.00 au votat la alegerile europene 8,6% dintre români față de 6,6% în 2019.
Comparativ cu cifrele analizate de platforma Europe Elects, prezența este mai mare decât în orice alt scrutin europarlamentar organizat de România (3,7% – în 2007, 4% – în 2009, 4,6% – în 2014 și 6,6% – în 2019).
Romania, European Parliament electoral history:
Turnout 9 AM CEST (10:00 local time)
2007: 3.7%
2009: 4.0%
2014: 4.6%
2019: 6.6%
2024: 8.6%
Source: https://t.co/nypxsP9VVd#EP2024 #EuropeanElections2024 #alegerieuroparlamentareSpecial election page: https://t.co/1An2baUbxh pic.twitter.com/r6XSAuOviz
— Europe Elects (@EuropeElects) June 9, 2024
Conform datelor în continuă actualizare, până la ora locală 10:47 au votat deja la alegerile europarlamentare 12,29% dintre cetățenii români.
Peste 18 milioane de alegători români sunt aşteptaţi la urne pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, într-un scrutin organizat simultan cu cel pentru administrația locală (primarii, consilii locale, președinți de consilii județene), ambele rânduri de alegeri fiind considerate o încălzire pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din a doua parte a anului care fac din 2024 un “super an electoral” în istoria României.
Potrivit datelor naționale și europene, România este pe locul șase la nivelul UE după numărul cetățenilor cu drept de vot, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia. De la alegerile europene din 2019, peste un milion de români au împlinit 18 ani, având acum drept de vot. Cu alte cuvinte, peste un milion de tineri care au dobândit drept de vot în ultimii cinci ani reprezintă prima generație care nu a o cunoscut decât o Românie integrată în NATO și UE.
Cele mai recente sondaje comandate de instituțiile UE înainte de alegerile europene sunt promițătoare, cu 71% dintre europeni și 74% dintre români indicând faptul că probabil vor vota la alegerile europene, în timp ce 64% dintre tinerii europeni și 78% dintre tinerii români intenționând să voteze la scrutinul european. În acest sens, clipul de campanie realizat de Parlamentul European și intitulat “Folosește-ți votul sau alții vor decide pentru tine” a înregistrat peste 500 de milioane de vizualizări pe platformele de comunicare socială, streaming video, televiziune conectată și afișaj mobil.
Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene a scăzut de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009. Cursul a fost schimbat acum cinci, când 50,66% dintre cetățenii europeni au votat la scrutinul european din 23-26 mai 2019, alegeri încheiate cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE și cu cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.
Ca mai semnificativă creştere a participării la vot în 2019 a fost înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).
Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% (2014) dintre cetățeni. În 2019, pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene. Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia. 373 de milioane de cetățeni europeni sunt așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri și pentru a decide calea de urmat până în 2029 după ce acum cinci ani a fost înregistrată cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la scrutinul european.
