Connect with us

U.E.

Românii au la dispoziție o lună de zile pentru a vota cele șase compoziții care vor reprezenta România în prima Carte de Cântece a UE

Published

on

©️ Guy Verhofstadt/ Facebook

Din data de 16 august pana pe 16 septembrie, în România se vor putea vota cele șase cântece care vor reprezenta România în prima Carte de Cântece a Uniunii Europene. Pana in prezent 65.000 de persoane din 26 state și-au votat favoritele. România este a 27-a țara a UE care votează. Toți romanii sunt invitați să voteze, se arată într-un comunicat al organizatorilor. 

Cantăreții de cor romani din Asociaţia Naţională Corală din România și studenții și profesorii de muzică de la trei conservatoare românești, Universitatea Națională de Muzică din București, Academia de Muzică ,Gheorghe Dima‘ din Cluj-Napoca și Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov, au nominalizat 54 de cântece dintre care românii își pot vota favoritele.

Printre cele 54 de cantece românești nominalizate pentru care romanii pot vota, se află cele tradiționale și îndrăgite precum “Ciocârlia “, “Aseară ți-am luat basma” și “Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu, dar si cele contemporane precum “Amintire cu haiduci“ de Vali Sterian si “Ploaia care va veni” de Pasărea Colibri.

S-au decis șase categorii de cântece de către 17 academii din 14 state membre: ‚Cântece de dragoste‘, ‚Natură și Anotimpuri‘, Libertate și Pace‘, ‚Cântece Populare‘, ,Cântece despre credință‘ și ,Cântece pentru copii‘.

Cei doi editori “Songbook ai UE” din România, Dr. Grigore Culdalbu, Universitatea Naționlă de Muzică din București, si asistent universitar doctorand Alexandra Belibou, Facultatea de Muzică, Universitatea Transilvania din Brașov, care au editat proiectul final de vot, discută despre cântecele românești nominalizate :

,,Suntem bucuroși să includem creații românești în repertoriul european, prin intermediul acestui proiect, pentru a susține și a promova unitatea în diversitate. În orice cultură, tradițională sau modernă, sunt aduse împreună cele mai diverse calități, dintr-o perspectivă socială sau educațională, oglindind ceea ce este omul sau ce poate să devină. Indiferent de genul muzical ales sau subiectul țintit, compozițiile românești demonstrează existența unui limbaj muzical autohton, plin de semnificații ancestrale”. 

Iubitorii de muzica din România vor putea decide care sunt cele 6 cântece care ar trebui să reprezinte România. Votul se face online în limba romană pe www.eu.songbook.org.

De la cărbune și oțel, la muzică și poezie

Cartea de Cântece a UE este un proiect democratic de pionierat, fără pereche, inițiat de o organizație non-profit, fără nicio legatură politică sau financiară cu Bruxelles, un factor pe care fostul comisar european danez, Ritt Bjerregaard, l-a aplaudat: ‚,Proiectul ar fi fost sufocat daca ar fi primit sprijin financiar din partea Comisiei Europene”.

Cartea de Cantece a UE combina spiritul național cu gândirea europeană, iar acest fapt a reușit în mod surprinzător să aducă laolaltă politicienii danezi de la extrema stângă până la cei din extrema dreaptă. Fondatorul și presedintele Jeppe Marsling explică motivele din spatele acestei inițiative :

,‚Suntem 27 de popoare în UE si cu toții stim prea puțin unii despre alții ! A împărtăși comoara cântecelor naționale pare sa fie un mod direct de a ne cunoaște mai bine. Dacă noi, cetățenii Uniunii Europene, vrem cu adevărat să facem un pas de la aspectul economic – cărbune, oțel, la cel social și cultural, cu toții trebuie să ne asumăm responsabilitatea, cu atât mai mult cu cât în primul rând UE ne aparține nouă, cetățenilor ei”. 

Prima editie a Cărtii de Cantece a UE este planificat să fie publicată de Ziua Europei, pe 9 Mai 2020 : 162 de cantece tipărite în limba originală si în traducere alăturată, în engleză. În eventualitatea unui profit, acesta va fi folosit ca finanțare pentru o a doua versiune, în toate cele 24 de limbi europene, în asa fel încât cu toții, indiferent de cunoașterea limbii engleze, vor putea cânta și înțelege versurile.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Biroul European pentru Azil: Cererile de azil în UE au crescut semnificativ în iulie, însă 65% dintre acestea au fost respinse

Published

on

© European Union, 2018

Cererile de azil în Uniunea Europeană au crescut semnificativ în iulie, a anunţat marţi Biroul European pentru Azil (EASO), pe fondul continuării diviziunilor asupra migraţiei între ţările Uniunii, relatează DPA, preluat de Agerpres.

În luna iulie, cererile de azil au crescut cu 26% față de luna precedentă, fiind depuse 62.900 de cereri. Totodată, aceasta este cea mai mare cifră înregistrată din martie 2017. Statisticile acoperă Uniunea Europeană,  Norvegia şi Elveţia.

Potrivit EASO, creșterea din luna iulie poate fi explicată printr-o cerere scăzută în luna iunie, deși tendințele arată că, în general, cererile pentru obținerea dreptului de azil în perioada ianuarie-iulie sunt în creştere cu 11% anual.

Solicitanții de azil provin din țări precum  Siria, Afganistan şi Venezuela, unde conflictele politico-militare sunt în plină desfășurare, și reprezintă  combinat aproximativ o treime dintre toţi solicitanţii de azil.

Informațiile oficiale arată că din cele  50.970 de cereri de azil procesate de autorități în iulie, 65% au fost respinse. Per ansamblu, la nivelul UE, Norvegiei și Elveției 455.113 de cazuri de azil sunt în aşteptare.

Cu toate acestea, deși datele arată o creștere anuală a cererilor de azil, nivelul din prezent, în luna iulie, a fost de două ori mai mic decât nivelul solicitărilor de la vârful crizei refugiaților din 2016, când, în luna iulie, se înregistrau 120.000 de cereri.

Următoarea reuniune a liderilor europeni dedicată gestionării în comun a provocărilor aduse de migrație va avea loc pe 23 septembrie, în Malta. 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): ”Acordarea ajutorului financiar de peste 8 milioane de euro românilor afectați de inundații este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European”

Published

on

©Cristian Busoi/ Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), prezent la Strasbourg, va participa mâine în sesiunea plenară a Parlametului European, iar alături de colegii săi va vota privind acordarea unui ajutor financiar de peste 8 milioane de Euro românilor afectați de inundațiile de anul trecut.

Acest subiect ”este o prioritate pe agenda noastră din Parlamentul European, reunit, săptămâna aceasta, la Strasbourg”, a scris Cristian Bușoi pe pagina oficială de Facebook.

Totodată, europarlamentarul liberal a menționat că vor avea loc și alte voturi pentru mai multe finanțări europene:  ”Zilele acestea, vom vota și pentru aprobarea unei finanțări suplimentare de 80 de milioane de euro pentru programul de cercetare Orizont 2020, precum și pentru suplimentarea cu 20 de milione de euro a bugetului pentru programul de educație Erasmus Plus.”

Citiți și:Parlamentul European se reunește în sesiune plenară: Confirmarea lui Christine Lagarde în fruntea BCE, Brexit și ajutor financiar în urma inundațiilor din România, temele majore de pe agendă

Reamintim că la începutul lunii septembrie, mai exact în data de 3, Comisia Bugete din Parlamentul European a aprobat marți un ajutor de 293,5 milioane de euro din Fondul de Solidaritate al UE, în urma catastrofelor din Austria, Italia și România din 2018, provocate de ploile abundente, vânturi puternice, inundații sau alunecări de teren.

Potrivit comunicatului oficial al leislativului european, regiunea nord-est din România va primi 8,2 milioane de euro, urmare a inundațiilor din vara anului 2018. 

Celelalte două state mebre care vor beneficia de ajutor financiar sunt Italia și Austria.

Ajutorul de 293,5 milioane EUR din Fondul de Solidaritate al UE se împarte astfel: 277,2 milioane euro pentru Italia, urmare a ploilor abundente, vânturilor puternice, inundațiilor și alunecărilor de teren din toamna anului 2018; 8,1 milioane EUR pentru Austria urmare a acelorași fenomene meteorologice și 8,2 milioane EUR pentru regiunea de nord-est a României urmare a inundațiilor din vara anului 2018. Propunerea a fost aprobată cu 35 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri.

Mai multe informații aici (propunerea Comisiei Europene) și în proiectul de raport al PE – raportor Siegfried Mureșan (PNL, PPE), care recomandă aprobarea asistenței din FSUE.

Această finanțare se află în cea de-a doua etapă a procesului, și anume, aprobarea în plenul Parlamentului European, urmând cea de-a treia etapă, votul în Consiliul UE. 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Adina Vălean

Adina Vălean, președinta Comisiei ITRE din Parlamentul European, întâlnire cu viitorul comisar european pentru energie: Extinderea pieței europene de energie, un vector principal pentru asigurarea competitivității

Published

on

© Adina Vălean/ Facebook

Eurodeputatul Adina Vălean (PNL, PPE), președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a avut marți o întrevedere, la Strasbourg, cu Kadri Simson, comisarul desemnat pentru energie în Comisia Ursulei von der Leyen.

M-am întâlnit azi la Strasbourg cu doamna Kadri Simpson, comisarul desemnat pentru Energie din partea Estoniei. Am discutat despre programul noii Comisii Europene în domeniul energiei. Am subliniat importanța adâncirii și extinderii pieței unice europene de energie ca vector principal pentru asigurarea competitivității economiei europene și a prețurilor mici pentru consumatori în contextul țintelor de reducere a emisiilor de CO2 până în 2030”, a scris Vălean pe Facebook

Aceasta a arătat că viitorul energiei în Uniunea Europeană ”depinde de implementarea cu celeritate a măsurilor deja adoptate și de crearea unui climat investițional care să atragă noi modele de business și să construiască o infrastructură modernă”.

În context, Adina Vălean a reamintit că Simson va fi audiată la începutul lunii octombrie în Comisia pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, structură parlamentară condusă de eurodeputatul liberal.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. În noua legislatura, Vălean este singurul român președinte al unei comisii parlamentare, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Aceasta a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în perioada 2014-2017. Eurodeputatul a fost în perioada 2017-2019 primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară.

Adina Vălean a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European. 

De asemenea, de curând, Adina Vălean a fost inclusă în topul celor mai influenți eurodeputați pentru activitatea sa din Parlamentul European, fiind al patrulea cel mai influent membru al instituției europene, potrivit unui top al celor mai puternici 100 de eurodeputați realizat de VoteWatch Europe.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending