Connect with us

POLITICĂ

Românii, felicitați de liderii europeni pentru că au readus România în ”normalitatea europeană”. Klaus Iohannis: Acest referendum este de multă vreme încoace primul referendum din Uniunea Europeană care a reușit

Published

on

Liderii europeni au apreciat rezultatele referendumului pentru justiție din data de 26 mai prin care România a fost readusă în normalitatea europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, miercuri, la Palatul Cotroceni. 

Șeful statului a făcut aceste declarații în contextul în care marți a participat, la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European și la Summitul PPE, unde președintele a fost felicitat și ovaționat de Angela Merkel și de liderii popularilor europeni pentru ”succesul referendumului privind statul de drept”.

”Pot să vă spun, dragi români, că foarte mulți lideri europeni, și nu numai din PPE, au apreciat foarte, foarte pozitiv rezultatele referendumului. Acest referendum este de multă vreme încoace primul referendum din Uniunea Europeană care a reușit. Datorită vouă, dragi români! Aceste felicitări le-am primit în numele românilor în adevăratul sens al cuvântului. Și repet ceea ce am spus și cu alte ocazii în ultimele săptămâni. În Europa, românii contează! În Europa, România contează! Și după rezultatele de la referendum ați primit felicitări de la cei mai importanți lideri europeni”, a declarat Iohannis.

Șeful statului a adus în discuție și rezultatul referendumului, în contextul în care o majoritate covârșitoare a românilor, în baza unei prezențe de peste 40% la urne, au răspuns favorabil atât întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, cât și întrebării privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

”Pe ambele întrebări de la referendum au răspuns cu DA 6,4 milioane de români. Auziți? Aproape 6 milioane jumătate au răspuns cu DA hotărât la întrebările referendumului. Este un rezultat extraordinar de bun, care readuce României în normalitatea europeană. Este un foarte mare succes pe care îl aveți voi. Vi se datorează vouă, dragi români”, a mai spus Iohannis.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EVENIMENTE

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Published

on

© Photo Collage (Images sources: European Union)

Lidera opoziției din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, și-a exprimat marți “recunoștința” la adresa României și a președintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit în contextul manifestațiilor pro-democratice din această țară și demonstrațiilor împotriva regimului autoritar al lui Akesandr Lukașenko.

Tihanovskaia, care se află în azil politic în Lituania, a avut, marți, o intervenție online la o dezbatere organizată de Ambasada Republicii Lituania în România și Centrul de Prevenire a Conflictelor și Early Warning (CPC-EW) la sediul Institutului Diplomatic Român.

Aș dori să îmi exprim recunoștința la adresa prietenilor noștri români și a președintelui (n.r. – Klaus Iohanns) care, la 21 septembrie, împreună cu omologii săi polonez și lituanian, au semnat o scrisoare către comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe belaruși să primească sprijin. Vechea zicală “un prieten la nevoie se cunoaște” nu a părut niciodată mai importantă pentru belaruși, în timp ce oameni inocenți sunt arestați și torturați pe străzile orașelor noastre. Țara noastră este condusă de un autocrat care a dat ordin pentru utilizarea violenței împotriva manifestanților pașnici. Ne bucură orice strop de solidaritate și simțim sprijinul României, Lituaniei și Poloniei“, a spus Tihanovskaia, care alături de opoziția democratică a câștigat săptămâna trecută Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

Nu cu mult timp în urmă, în 1989, România, Polonia și Lituania s-au aflat în aceeași situație. Astăzi, a sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze“, a spus ea, în încheierea mesajului său.

 

România a jucat un rol activ în poziția Uniunii Europene privind situația din Belarus, dezbaterea având loc și în contextul Declarației Comune semnate de președinții Lituaniei, Poloniei și României pentru sprijinirea unui Belarus democratic, document în care cei trei șefi de stat au solicitat Uniunii Europene să identifice măsuri de sprijin economic pentru Belarusul democratic.

Apelul celor trei președinți a fost materializat în concluziile Consiliului European special din 1-2 octombrie a.c., când liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au invitat Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru sprijinirea acestei țări.

Anterior, România a oferit un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea societății civile și a jurnalismului independent din Belarus. De asemenea, ambasadorul român la Minsk s-a alăturat colegilor săi din UE și a vizitat-o, în semn de solidaritate, pe Svetlana Aleksievici, laureată a Premiului Nobel și membră a Consiliului de coordonare a opoziției democratice.

Totodată, într-un alt gest de solidaritate cu Polonia și cu Lituania, România a decis rechemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului său de la Minsk. Lituania și Polonia au decis să recurgă la acest gest după ce Belarusul şi-a rechemat ambasadorii la Vilnius şi Varşovia pentru consultări ca urmare a sancţiunilor impuse de UE unor funcţionari belaruşi acuzaţi de fraudă electorală şi încălcarea drepturilor omului.

De asemenea, atât Senatul, cât și Camera Deputaților, au adoptat două declarații referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, documente prin care Parlamentul României îşi manifestă solidaritatea cu poporul belarus, solicită oprirea violenţei împotriva protestelor paşnice din Belarus şi consideră necesară “o reacţie mai articulată” din partea comunităţii internaţionale în eventualitatea în care situaţia nu va cunoaşte o ameliorare de urgenţă.

Nu în ultimul rând, România se numără printre țările care solicită includerea lui Aleksandr Lukașenko pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene.

Situația din Belarus s-a deteriorat în urma alegerilor prezidențiale din 9 august a.c., când opoziția democratică în frunte cu candidata Sviatlana Tsikhanouskaya și societatea civilă au acuzat regimul președintelui Aleksandr Lukașenko de fraudarea rezultatelor alegerilor.

Reprimarea violentă de către regimul autoritar de la Minsk a protestelor și manifestațiilor ce au urmat, precum și suspiciunea fraudării acestor alegeri, au determinat Uniunea Europeană să adopte o poziție de susținere a opoziției democratice și de adoptare a unor măsuri restrictive împotriva oficialilor regimului Lukașenko.

Există preocupări majore la nivelul UE și privind interesul Belarusului pentru dimensiunea energiei nucleare și siguranța nucleară, în condițiile în care punerea în funcțiune a centralei Astravets fără îndeplinirea condițiilor de siguranță reprezintă o amenințare majoră pentru regiune și implicit pentru Uniunea Europeană.

De asemenea, Uniunea Europeană a avertizat că o listă suplimentară de sancțiuni l-ar putea cuprinde și pe Aleksandr Lukașenko, al cărui nou mandat prezidențial este considerat ilegitim de către comunitatea occidentală, acestea fiind adoptate la 12 octombrie a.c. 

Continue Reading

POLITICĂ

România și Franța au semnat o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă

Published

on

© Jean Castex/ Twitter

Premierul Ludovic Orban și omologul său francez Jean Castex au semnat luni, la Paris, alături de foaia de parcurs privind Parteneriatul Strategic, o Declaraţie de intenţie în domeniul nuclear civil, care vizează, printre altele, colaborarea cu parteneri strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

“Am mai semnat cu premierul francez, un document, o Declaraţie de intenţie, privind cooperarea în domeniul nuclear civil care vizează, printre altele, colaborarea cu partenerii strategici în realizarea proiectului de construcţie a reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi în reparaţia capitală, în modernizarea, renovarea reactorului 1, într-un cadru evident mai larg cu parteneri strategici. Un proiect extrem de important pentru politica energetică a României”, a spus Ludovic Orban, luni seară, într-o conferinţă de presă la sediul Ambasadei României în Franța, după întâlnirea cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a unor documente bilaterale.

Şeful Executivului de la Bucureşti a precizat că a fost semnat şi un acord între Nuclearelectrica şi o companie franceză, Orano.

Semnarea acestei declarații vine în contextul în care România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu format din companii din România, Canada și Franța. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. Ulterior, ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, a avut o videoconferință cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, în care înaltul oficial european a menționat sprijinul Comisiei Europene pentru pentru proiectele energetice ale României, inclusiv memorandumul cu SUA privitor la Cernavodă.

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Continue Reading

POLITICĂ

România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic. Ludovic Orban: Avem garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE

Published

on

© Guvernul României

România și Franța au semnat luni, la Paris, o nouă foaie de parcurs în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic dintre cele două ţări, ”cu o structură actualizată, ambiţioasă”, a declarat prim-ministrul Ludovic Orban, după ceremonia de semnare la care a participat alături de omologul său francez, Jean Castex.

Vizita lui Orban în Franța, prima a unui șef de guvern din UE după instalarea lui Castex în fruntea guvernului francez, are ca element central semnarea unei noi foi de parcurs privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, anul acesta cele două țări celebrând 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice.

“Este o vizită extrem de importantă într-un an simbolic în care aniversăm 140 de ani de relaţii diplomatice. Ţările noastre sunt legate printr-un Parteneriat strategic, iar dorinţa comună este de a da un caracter şi mai strategic acestui parteneriat, de aceea am semnat o nouă foaie de parcurs cu o structură actualizată, ambiţioasă, care are ca scop să strângă şi mai mult relaţiile dintre Franţa şi România, atât în plan bilateral, cât şi la nivel european şi internaţional”, a spus Ludovic Orban, după întâlnirea avută cu premierul francez Jean Castex şi ceremonia de semnare a mai multor documente bilaterale, informează Agerpres.

El a punctat, în context, că prezenţa economică a părţii franceze în România este una importantă.

“Investiţiile franceze generează multe locuri de muncă şi, înaintea pandemiei, schimburile economice dintre ţările noastre au atins aproape 10 miliarde de euro pe an. Ne dorim ca această cooperare să crească, să se diversifice, să fie aprofundată, să genereze efecte şi mai benefice”, a precizat Orban.

Premierul român a arătat că a semnat împreună cu omologul său şi o Declaraţie de intenţie privind colaborarea în domeniul nuclear civil, care se doreşte dezvoltat în România “cu parteneri de încredere”.

“Practic, în toate domeniile pot exista cooperări între întreprinderi din Franţa şi din România”, a spus Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a menţionat ca potenţiale domenii de colaborare transporturile, energia, securitatea cibernetică, telecomunicaţiile.

Am decis, totodată, să intensificăm dialogul bilateral în domeniul securităţii şi al apărării. Astfel, ne-am angajat reciproc să continuăm consultările de substanţă, periodice, la nivelul miniştrilor responsabili de Afacerile Externe şi Apărare în formatul 2+2″, a mai afirmat Orban.

Premierul s-a referit şi la cooperarea cu Franţa în domeniul cultural.

“Între noiembrie 2018 şi noiembrie 2019 am sărbătorit prietenia româno-franceză printr-un extraordinar Sezon cultural. Anul viitor ne propunem să-l sărbătorim împreună pe George Enescu, pentru că se împlinesc 140 de ani de la naşterea compozitorului şi va avea loc cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului ‘George Enescu’ la Bucureşti”, a subliniat premierul.

El a menţionat şi reafirmarea angajamentului comun pentru a consolida proiectul european.

“Vom dialoga intens în prespectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către Franţa. (…) În acelaşi context am subliniat că este important să punem rapid în practică mecanismele şi instrumentele pentru a putea utiliza fondurile din viitorul buget european şi pe cele din Planul european de relansare economică”, a declarat Orban.

Şeful Executivului de la Bucureşti a spus că a introdus obiective importante pentru România în aria Parteneriatului Strategic precum aderarea la spațiul Schengen și aderarea la OCDE, arătând că a transmis omologului francez “aşteptarea legitimă” a României privind aderarea la Spaţiul Schengen.

Am solicitat sprijinul pentru urgentarea unei decizii pozitive. De asemenea, un sprijin aşteptăm şi într-un alt dosar important pentru România, aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România fiind cel mai bine plasat candidat european şi contăm pe sprijinul partenerilor europeni şi, în primul rând al Franţei, pentru ca procesul de extindere să se finalizeze”, a adăugat Orban, precizând suplimentar că avem prin această foaie de parcurs “o garanție a susținerii din partea Franței” pentru aceste obiective.

Premierul a precizat că în cadrul discuţiilor bilaterale i-a urat succes premierului francez în exercitarea mandatului, într-o perioadă în care “Franţa, Europa şi lumea întreagă trebuie să facă faţă provocărilor cauzate de pandemie”.

“România promovează o abordare coordonată la nivelul UE a răspunsului la această criză”, a completat el.

Totodată, Orban a menţionat că l-a asigurat pe omologul său francez de toată “compasiunea şi solidaritatea” părţii române după “asasinarea profesorului Samuel Paty de către un terorist”.

“De asemenea, am transmis solidaritatea noastră faţă de Franţa în respectarea valorilor noastre fundamentale şi importanţa unui spaţiu în care libertatea de expresie şi conştiinţă sunt apărate de violenţe şi cenzură. Atacurile la persoană îndreptate către un şef de stat, vizat în mod personal, precum cel la care a fost, recent, supus preşedintele Emmanuel Macron nu sunt acceptabile din punctul nostru de vedere. Respectul reciproc între parteneri şi aliaţi este esenţial şi diferenţe de abordare sau momente de criză trebuie depăşite prin dialog constructiv şi respect reciproc”, a mai declarat Orban.

Citiți și Ludovic Orban, editorial în presa franceză înaintea vizitei la Paris: Relansarea Europei trebuie făcută sub semnul coeziunii, astfel încât nici o țară să nu se simtă lăsată în afara acesteia

Premierul Ludovic Orban a început luni o într-o vizită oficială de două zile în Franţa, fiind însoţit de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Economiei, Virgil Popescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Elementul central al vizitei lui Orban în Franța – semnarea unei noi foi de parcurs privind parteneriatul bilateral – urmează Declarației actualizate privind Parteneriatul Strategic dintre România și Franța, semnată la 27 noiembrie 2018, la Paris, de președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis.

Parteneriatul Strategic dintre cele două țări a fost semnat în februarie 2008, la București, de președinții Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy. Acestuia i s-au succedat trei foi de parcurs, semnate în anii 2008, 2013 și 2016.

Cea din urmă foaie de parcurs, semnată în 2016, a fost dedicată consolidării cooperării pe subiecte de interes deosebit ale agendei europene, a actualizării direcțiilor principale pentru aprofundarea cooperării între cele două state în domenii esenţiale de cooperare sectorială și pregătirii Sezonului cultural încrucișat România-Franța 2018-2019, de marcare a Centenarului Marii Uniri şi a constituirii Statului român modern 1918 – 2018, precum și a colaborării în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2019 – 30 iunie 2019.

Noua foaie de parcurs survine într-un moment în care țările UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființarea proiectului european (COVID-19) și va acoperi, între altele, și cooperarea bilaterală în contextul președinției Franței la Consiliului Uniunii Europene, din perioada 1 ianuarie 2022 – 30 iunie 2022.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

Victor Negrescu16 mins ago

Raportul privind educația digitală, prezentat de Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din PE, oferă soluții adaptate nevoilor rapide de digitalizare

ROMÂNIA17 mins ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: 4,2 miliarde de euro din bugetul multianual al UE și 1,8 miliarde de euro alocate prin Planul Național de Relansare și Reziliență al României pentru reforma sistemului de sănătate

EVENIMENTE28 mins ago

Lidera opoziției din Belarus mulțumește României și lui Klaus Iohannis pentru sprijinul oferit: În 1989, România s-a aflat în aceeași situație. A sosit timpul și pentru Belarus să se descătușeze

Cristian Bușoi55 mins ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie din PE, a condus negocierea interinstituțională privind finanțarea adecvată a Facilității Conectarea Europei

Daniel Buda57 mins ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE: UE trebuie să încurajeze în continuare consumul de fructe și legume pentru cei peste 30 de milioane de elevi din statele membre

Gheorghe Falcă1 hour ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: România continuă lupta pentru ca Pachetul Mobilitate I să nu facă nedreptate transportatorilor români

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

COVID-19: Eurodeputatul Tudor Ciuhodaru anunță că programul de testare extinsă a primit sprijin la nivel european: ”România va putea beneficia de teste rapide cu finanțare europeană”

Dragoș Tudorache1 hour ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Protecția valorilor europene trebuie să facă parte din planul de dezvoltare a ”inteligenței artificiale europene”

Dan Motreanu11 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a cerut Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței pentru a garanta controale de calitate uniforme la mărfurile din UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Centura Bacăului, prima porțiune de autostradă din Moldova, primește finanțare europeană în valoare de 689,437 milioane de lei

Dacian Cioloș22 hours ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Advertisement
Advertisement

Trending