Observatorul European al mass-mediei digitale (EDMO), finanțat de UE, și-a început activitatea luni, 1 iunie 2020, informează Reprezentanța Comisiei Europene în România printr-un comunicat.

Proiectul va contribui la o mai bună înțelegere a actorilor relevanți, vectorilor, instrumentelor, metodelor, dinamicilor de diseminare, obiectivelor prioritare și impactului dezinformării asupra societății.

Aflat sub conducerea Institutului Universitar European din Florența (Italia), EDMO va sprijini crearea și activitatea unei comunități multidisciplinare compusă din verificatorii de fapte, cercetători academici și alte părți interesate cu expertiză în domeniul dezinformării online.

Acesta va primi finanțare de 2,5 milioane euro prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei, programul european de finanțare a infrastructurii. Consorțiul include Centrul Tehnologic din Atena (Grecia), Universitatea Aarhus (Danemarca) și organizația de verificare a veridicității informațiilor Pagella Politica (Italia).

”Dezinformarea devine din ce în ce mai mult o amenințare pentru societățile noastre democratice și trebuie să luptăm împotriva acesteia. În acest sens, vom susține valorile și drepturile fundamentale europene, inclusiv libertatea de exprimare și a informației. Observatorul European independent al mass-mediei digitale este un element important al abordării noastre – promovează verificarea datelor și îmbunătățește capacitatea noastră de a înțelege mai bine răspândirea dezinformării online”, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

”Ultimele luni ne-au arătat din nou impactul grav și dăunător pe care îl poate avea dezinformarea asupra sănătății, societăților și economiilor noastre. Sunt încântat de lansarea Observatorului European al mass-mediei digitale. Observatorul va constitui un punct de referință important pentru eforturile noastre de a lupta, demasca, expune, înțelege și analiza activitățile de dezinformare din Europa”, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acest hub independent de colaborare va spori nivelul de cunoștințe științifice disponibile în materie de dezinformare online, dar va promova și dezvoltarea unei piețe UE a serviciilor de verificare a veridicității informațiilor și va sprijini autoritățile publice responsabile de monitorizarea mass-mediei digitale și de elaborarea de noi politici.

Uniunea Europeană nu crede că Rusia ar trebui să se alăture G7, care “este un cadru multilateral vital între țările ghidate de valori, interese și angajamente comune”, a declarat marți, în timpul unei conferințe de presă virtuale, șeful diplomației europene, Josep Borrell, citat de Politico Europe.

Participarea Moscovei la ceea ce a fost G8 a fost “suspendată până când Rusia își va schimba cursul și situația va permite, din nou, ca G8 să aibă o discuție semnificativă, însă acest lucru nu este posibil în prezent”, a declarat Borrell, fost ministru de externe spaniol.

Donald Trump a anunțat sâmbătă că va amâna summitul anual G7 după ce cancelarul german Angela Merkel nu a fost de acord cu o reuniune în persoană pe fondul îngrijorărilor legate de pandemia de coronavirus, context în care liderul de la Casa Albă a prezentat planurile sale de a invita alte patru state să participe, Australia, Coreea de Sud, India și Rusia. Liderul de la Casa Albă a calificat drept “depăşit” formatul G7 (Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA).

Referindu-se la acest aspect, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a subliniat că prerogativele țării care asigură președinția G7 este de a invita anumite țări sau organizații să participe la reuniune.

“Dar schimbarea statutului de membru sau schimbarea formatului permanent nu este prerogativa președinției G7”, a continuat Borrell.

În 2014, Rusia a fost exclusă din G8, după anexarea Peninsulei Crimeii, denunţată ca “ilegală” de occidentali, însă preşedintele Trump a declarat de mai multe ori că este favorabil reintegrării Rusiei în formatul iniţial.

Marea Britanie și Canada și-au manifestat luni opoziția privind o eventuală reprimire a Rusiei în acest format. Orice încercare a președintelui american Donald Trump de a readuce Rusia în cadrul G7 și extinderea formatului la G8 va fi respinsă prin veto de către Regatul Unit, a avertizat luni purtătorul de cuvânt al prim-ministrul britanic Boris Johnson.

Și prim-ministrul canadian Justin Trudeau a exclus, luni, orice participare a Rusiei la viitoarea reuniune a G7.

“Rusia a fost exclusă din G7 după invazia Crimeii în urmă cu câţiva ani şi a continuat să nu respecte şi să ignore standardele şi regulile internaţionale şi de aceea Rusia rămâne în afara G7 şi asta nu se va schimba ”, a declarat Trudeau în conferinţa de presă zilnică de la Ottawa.

Cu toate acestea, președintele american Donald Trump a discutat acest subiect cu omologul său, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică.

Comisia Europeană a lansat marți o consultare publică referitoare la actul legislativ actul legislativ privind serviciile digitale, un pachet legislativ esențial anunțat de președinta von der Leyen în orientările sale politice și în Comunicarea Comisiei intitulată ”Conturarea viitorului digital al Europei”, prezentată la 19 februarie, informează executivul european printr-un comunicat.

Cadrul juridic care reglementează serviciile digitale a rămas neschimbat de la adoptarea, în anul 2000, a Directivei privind comerțul electronic. Aceasta a armonizat principiile de bază care permit prestarea transfrontalieră de servicii și a reprezentat o piatră de temelie pentru reglementarea serviciilor digitale în UE.

Obiectivul consultării este de a colecta opinii, elemente concrete și date de la cetățeni, întreprinderi, platforme online, mediul academic, societatea civilă și toate părțile interesate, care să contribuie la conturarea viitorului cadru de reglementare pentru serviciile digitale.

Consultarea, deschisă până la 8 septembrie, vizează aspecte cum ar fi siguranța online, libertatea de exprimare, corectitudinea și condițiile de concurență echitabile în economia digitală.

”Internetul oferă cetățenilor și întreprinderilor oportunități importante, pe care le pun în balanță cu riscurile asociate activităților și interacțiunilor online. În acest moment, solicităm opiniile cetățenilor și ale părților interesate cu privire la instituirea unui cadru de reglementare modern pentru serviciile digitale și platformele online în UE. Multe dintre întrebări au un impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și suntem hotărâți să construim un viitor digital sigur și inovator, adaptat nevoilor acestora”, a transmis vicepreședintele executiv Margrethe Vestager.

La rândul său, comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a precizat că, ”în prezent, platformele online joacă un rol central în viața, economia și democrația noastră, iar acest rol implică o responsabilitate sporită, care poate fi asumată doar în contextul unui cadru de reglementare modern pentru serviciile digitale. Astăzi lansăm consultarea noastră publică: vom ține cont de toate opiniile și vom reflecta împreună pentru a găsi echilibrul între un internet sigur pentru toți, care să protejeze libertatea de exprimare și să asigure spațiu pentru inovare pe piața unică a UE.”

Actualul cadru de reglementare pentru serviciile digitale, instituit acum douăzeci de ani, a contribuit la dezvoltarea acestor servicii, dar nu oferă răspunsuri la multe dintre întrebările presante de astăzi privind rolul și responsabilitatea platformelor online, în special ale celor mai mari.

Europa are nevoie de un cadru de reglementare modernizat pentru a reduce fragmentarea tot mai mare în materie de reglementare din statele membre, pentru a asigura mai bine faptul că toți cetățenii din întreaga Europă sunt protejați online, așa cum sunt offline, și pentru a oferi tuturor întreprinderilor europene condiții de concurență echitabile pentru a inova, a se dezvolta și a concura la nivel mondial. Trebuie să se garanteze în mod sistematic siguranța utilizatorilor, precum și respectarea drepturilor fundamentale ale acestora, în special libertatea de exprimare, este precizat în comunicat.

Consultarea vizează cele două domenii de activitate anunțate de Comisie în cadrul pachetului legislativ privind serviciile digitale.

Primul set de norme ar avea ca obiect elementele fundamentale ale Directivei privind comerțul electronic, în special libertatea de a presta servicii digitale pe piața unică a UE, în conformitate cu normele privind locul de stabilire, și o limitare generală a răspunderii pentru conținutul creat de utilizatori. ”Pornind de la aceste principii, intenționăm să instituim norme mai clare și moderne privind rolul și obligațiile intermediarilor online, inclusiv ale celor din afara UE care își desfășoară activitatea în UE, precum și un sistem de guvernanță mai eficace pentru a ne asigura că aceste de norme sunt puse în aplicare în mod corect în întreaga piață unică a UE, garantând totodată respectarea drepturilor fundamentale”, se arată în documentul citat.

Cea de-a doua măsură ar viza chestiunea condiţiilor de concurenţă echitabile pe pieţele digitale europene, unde, în prezent, câteva platforme online mari acţionează în calitate de controlori ai fluxului de informaţie.

”Vom examina norme menite să remedieze aceste dezechilibre ale pieţei, pentru a ne asigura că oferim consumatorilor cea mai mare posibilitate de alegere şi că piaţa unică a UE pentru serviciile digitale rămâne competitivă şi deschisă inovării. Acest lucru ar putea fi realizat prin intermediul unor norme generale suplimentare pentru toate platformele de o anumită dimensiune, cum ar fi normele privind autofavorizarea, şi/sau prin intermediul unor obligaţii de reglementare adaptate pentru controlori specifici ai fluxului de informaţie, cum ar fi obligaţiile privind accesul la date fără caracter personal, cerinţele specifice privind portabilitatea datelor cu caracter personal sau cerinţele de interoperabilitate”, afirmă Comisia Europeană.

În plus, cu această ocazie, Comisia consultă părțile interesate și referitor la alte aspecte nou-apărute referitoare la mediul platformelor online, cum ar fi oportunitățile și provocările cu care se confruntă lucrătorii independenți în furnizarea de servicii prin intermediul platformelor online.

Comisia consultă publicul larg, furnizorii de servicii digitale, inclusiv platformele online, întreprinderile care comunică online cu consumatorii, autoritățile, ONG-urile, mediul academic și alte părți interesate. Participanții sunt invitați să transmită răspunsurile la consultare până la data de 8 septembrie 2020, în oricare dintre limbile oficiale ale UE. Consultarea va contribui la elaborarea propunerilor Comisiei referitoare la pachetul legislativ privind serviciile digitale, care urmează să fie prezentat la sfârșitul anului.