Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a pledat vineri pentru adoptarea rapidă în România a legislației privind reglementarea muncii de la distanță în contextul unui vot dat în Parlamentul European ca pentru ca ”dreptul la deconectare” să devină unul fundamental.

“Această pandemie ne-a demonstrat tuturor cât de nocivă poate fi cultura ”prezenței permanente” pe care o poate solicita telemunca. Telemunca are avantajele sale certe, pentru că a permis păstrarea multor locuri de muncă. Însă trecerea în online a însemnat, pentru un număr alarmant de cetățeni europeni, un volum de muncă nesănătos: cazurile de extenuare, anxietate și boli psihice au crescut în această perioadă. Mulți psihologi europeni anunță chiar o criză a depresiei după ”coronacriză”, a spus Corina Crețu, într-o postare Facebook.

Ea a precizat că acesta este motivul pentru care a votat în Parlamentul European pentru limite clare ale telemuncii și pentru dreptul celor care lucrează pe calculator, de acasă, de a se ”deconecta” după orele de lucru fără a fi sancționați.

“Sper ca, astfel, să se poată restabili – măcar parțial – echilibrul dintre viața profesională și cea personală a multor dintre cei a căror activitate a trecut în online”, a completat europarlamentarul român.

“Îmi doresc ca România să implementeze cât mai rapid această legislație, astfel încât să fie protejată sănătatea psihică și fizică a celor care, în condițiile foarte dificile ale pandemiei, au făcut eforturi foarte mari pentru a munci de acasă, transformându-și fundamental programul, viața personală și cea de familie”, a conchis Corina Crețu.

Parlamentul European cere un act legislativ al Uniunii care să garanteze lucrătorilor dreptul de a se deconecta digital de la lucru fără repercusiuni negative.

Eurodeputații îi cer Comisiei Europene să propună o lege care să le permită persoanelor care lucrează digital să se deconecteze de la muncă în afara programului de lucru. Legislația ar mai trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.

Reuniți în prima sesiune plenară din 2021, deputații europeni au votat această inițiativa legislativă a Parlamentului cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.

Potrivit eurodeputaților, utilizarea pe scară tot mai largă a instrumentelor digitale în scopuri profesionale a dus la apariția unei culturi de a fi „conectați în permanență”. Acest lucru are un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților. Munca de acasă a fost esențială pentru a proteja anumite locuri de muncă și companii în timpul crizei generate de COVID-19. Totuși, efectele combinate ale unui program de lucru prelungit și ale unor exigențe mai mari au condus la creșterea numărului de cazuri de anxietate, depresie, epuizare și de alte probleme legate de sănătatea fizică și mentală.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 22 ianuarie 2021, la reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry, fost Secretar de Stat al SUA, desfășurată în format videoconferință, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De altfel, reuniunea în sistem videoconferință a reprezentat primul dialog transatlantic între Uniunea Europeană și SUA după instalarea administrației Joe Biden la Washington.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe tema diplomației și securității climatice și a consolidării cooperării dintre Uniunea Europeană și SUA pe acest subiect, inclusiv în perspectiva reuniunii Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, în luna noiembrie 2021, mai precizează MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat prioritatea acordată de noua Administrație americană dialogului cu Uniunea Europeană și cu statele sale membre prin organizarea, imediat după instalarea noului Președinte al SUA, a acestor consultări cu UE, ceea ce simbolizează angajamentul comun pentru o agendă transatlantică reînnoită. În acest context a subliniat sprijinul ferm al României pentru o cooperare solidă între UE și SUA în consolidarea rezilienței strategice transatlantice.

De asemenea, a apreciat deschiderea SUA pentru promovarea și asumarea unor obiective ambițioase în domeniul climatic. În acest cadru, a salutat puternic decizia părții americane de revenire în Acordul de la Paris.

Citiți și Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat importanța unei coordonări transatlantice sporite, dat fiind potențialul acesteia de a impulsiona angajamente mai ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de asumare a obiectivului neutralității climatice și din partea altor parteneri și economii importante la nivel global. A menționat, în acest sens, importanța securității energetice, precum și prioritatea revitalizării Consiliului Energetic UE-SUA, format care contribuie la stabilirea abordărilor și priorităților comune în domeniu, cu relevanță și asupra obiectivului combaterii schimbărilor climatice.

În acest context, oficialul român a evidențiat rolul esențial al diplomației climatice pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și crearea premiselor pentru obținerea de rezultate semnificative în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din toamna acestui an.  

Trimisul Special al SUA pentru climă John Kerry a transmis, la rândul său, hotărârea noii Administrații SUA de a coopera îndeaproape cu Uniunea Europeană și cu statele membre pentru gestionarea provocărilor comune și asumarea unui leadership global comun. A reconfirmat angajamentul ferm al SUA în domeniul schimbărilor climatice, al adaptării și rezilienței.

Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE cu Trimisul special al SUA pentru climă John Kerry, facilitată de partea daneză, a vizat inclusiv coordonarea miniștrilor de externe europeni înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe din 25 ianuarie. La reuniune au mai participat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene responsabil pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans.

În ultimii ani, ajutorul acordat de UE în scopul educației în situații de urgență și de criză prelungită a funcționat destul de bine prin intermediul unor proiecte de asistență relevante. Totuși, raportul special publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană identifică totodată mai multe deficiențe. În ansamblu, sprijinul din partea UE ajunge la un număr mai mare de băieți decât de fete, deși acestea din urmă sunt mai expuse decât băieții riscului de neșcolarizare în regiunile afectate de conflicte. De asemenea, eficiența ajutorului UE ar putea beneficia de pe urma unor proiecte pe termen mai lung, a unei analize îmbunătățite a costurilor, precum și de pe urma unei sustenabilități mai mari a programelor de tip „numerar pentru educație”, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

Conform estimărilor, 64 de milioane de copii din țările în curs de dezvoltare nu urmează nicio formă de învățământ primar. Jumătate dintre acești copii locuiesc în zone afectate de conflicte. Accesul la educație le oferă oportunități de învățare și le asigură o protecție fizică imediată, precum și dobândirea de cunoștințe și de abilități cu ajutorul cărora aceștia să poată supraviețui.

Comisia Europeană a majorat recent ajutorul pentru educație la 10 % din ajutorul său umanitar total, în 2019 acesta ajungând la 160 de milioane de euro. Curtea a constatat că ajutorul din partea UE a contribuit la restabilirea și la menținerea accesului la educație sigură și de bună calitate pe durata crizelor umanitare. Proiectele au fost relevante și bine coordonate, iar Comisia Europeană a remediat problemele pe care le identificase în cursul vizitelor de monitorizare. Drept urmare, proiectele au fost în măsură să își atingă majoritatea obiectivelor.

„Cu mijloace relativ limitate, UE a reușit să vină în ajutorul a numeroși copii neșcolarizați din zone afectate de crize”, a declarat Hannu Takkula, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Cu toate acestea, sprijinul său pentru educație în situații de urgență trebuie optimizat, astfel încât să se ajungă la nivelul de eficiență și de pertinență pe care această cauză nobilă îl merită.”

Majoritatea proiectelor au o durată prea scurtă (10-12 luni) pentru a putea acoperi nevoile multianuale de educație ale copiilor în situații de criză de lungă durată. Aceasta a însemnat că ajutorul din partea UE a fost mai puțin eficient și mai puțin capabil să ofere soluții sustenabile.

În ceea ce privește eficiența, Curtea recomandă Comisiei să îmbunătățească analizele costurilor astfel încât să realizeze mai mult cu aceeași sumă de bani. Fetele sunt mai expuse riscului de abandon școlar decât băieții, deoarece probabilitatea ca ele să se ocupe de activități casnice, să cadă victime violenței și să fie obligate să se căsătorească de timpuriu este mai mare. Or, Curtea atrage atenția în raportul său că procentul de fete către care este direcționat ajutorul și/sau care beneficiază efectiv de acesta nu reflectă dezavantajele mai mari cu care ele se confruntă.

În fine, proiectele de tip „numerar pentru educație” ale UE au o contribuție minoră la reducerea dependenței beneficiarilor de asistența în numerar. Prin urmare, Curtea recomandă Comisiei să își planifice activitatea în așa manieră încât rezultatele să fie sustenabile după încheierea acțiunii sale de ajutor umanitar, de exemplu prin încurajarea autonomiei și prin direcționarea mai multor familii beneficiare către soluții de asigurare a subzistenței.