Connect with us

U.E.

Românii nu vor mai plăti comisioane excesive în cazul plaților către o altă țară europeană care este membră în zona Euro

Published

on

Parlamentul european elimină comisioanele excesive în cazul plăților  transfrontaliere în euro din UE, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Noile reguli cer băncilor să perceapă comisioane egale pentru plăți transfrontaliere în euro și plăți interne, și să fie transparente în cazul comisioanelor de conversie monetară.

În votul de joi, deputații au votat, cu 532 voturi pentru, 22 împotrivă și 55 abțineri, reguli noi menite să pună capăt discriminării suferite de utilizatorii de servicii de plăți din UE dar care nu aparțin zonei euro. În timp ce consumatorii din zona euro beneficiază de „spațiul unic de plăți în euro” (SEPA), cei care se află în afara acesteia continuă să plătească comisioane mai mari pentru plățile transfrontaliere în euro.

În decurs de un an, comisioanele pentru plăți transfrontaliere în euro din Uniunea Europeană trebuie să fie similare celor aplicate plăților interne făcute în moneda locală oficială. Mai mult, statele membre vor avea libertatea de a impune băncilor reguli de aplicare a acelorași comisioane pentru plăți transfrontaliere și interne în altă monedă decât euro.

Comisioane de conversie monetară transparente pentru tranzacții cu cardul și transferuri bancare

Noile măsuri vor proteja de asemenea consumatorii împotriva tarifelor arbitrare asociate conversiei monetare. La fiecare tranzacție, aceștia vor fi informați asupra sumei de plată atât în moneda locală, cât și în moneda utilizată de contul lor. Pentru mai multă transparență, comisioanele asociate conversiei monetare vor fi redate de manieră uniformă pentru plățile la punctul de vânzare sau bancomate (pe baza ratei de referință aplicate de Banca Centrală Europeană, la care se adaugă comisioanele suplimentare fixate de fiecare bancă).

Consumatorii vor primi o atenționare, prin intermediul mesajelor scrise, a email-ului sau prin aplicații de mobil sau web banking, asupra comisioanelor aplicate conversiei monetare. Aceste servicii de informare trebuie oferite cu titlu gratuit.

Băncile vor trebui de asemenea să dezvăluie costul total estimat al conversiei monetare în cazul transferurilor bancare înainte ca plata să fie efectuată.

Raportorul Eva Maydell (EPP, Bulgaria): „150 de milioane de cetățeni europeni și 6 milioane de agenți economici ce locuiesc și își desfășoară activitatea în țări din afara zonei euro plătesc comisioane mult mai mari pentru transferurile în euro către omologii lor din zona euro. Acest lucru nu se va mai întâmpla și toți europenii vor plăti comisioane semnificativ mai mici, făcând astfel economii de 1 miliard de euro anual. Aceasta este a doua mică revoluție europeană după eliminarea taxelor de roaming. Este un pas înainte imens înspre finalizarea pieței comune a plăților, punându-i pe agenții comerciali din zona euro și din afara acesteia pe picior de egalitate. Am demonstrat încă odată că UE poate rezolva rapid și eficient probleme reale de zi cu zi ale cetățenilor săi.”

Background

Tarife medii pentru transferul transfrontalier al sumei de 100 EUR în monedă locală:

Țara 2012 2017
Bulgaria 18,68 € 19,98 €
Croația N/A 8,23 €
Cehia 9,50 € 8,71 €
Danemarca 2,17 € 2,69 €
Ungaria 15,32 € 5,93 €
Polonia 2,73 € 1,54 €
România 12,58 € 11,19 €
Suedia 0 € 0 €
Regatul Unit 15,63 € 9,26 €

Plăți transfrontaliere cu card bancar și retrageri de numerar în țări membre din zona euro

Surse: studiu de impact al Comisiei Europene, citând studiul Deloitte 2017 pentru CE, studiul London Economics si PaySys 2013 pentru CE

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Procesul de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei la UE, blocat din nou de Franța, care invocă ”o telenovelă fără sfârșit”. Pentru prima dată, subiectul va fi discutat joi și vineri în Consiliul European

Published

on

© Council of the European Union

Țările membre ale Uniunii Europene au prelungit din nou incertitudinea cu privire la începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord, în urma unei decizii luate marți de Consiliul Afaceri Generale (CAG) potrivit căreia subiectul va fi discutat de liderii europeni la summitul de joi și de vineri înainte de a reveni pe agenda miniștrilor la nivelul Consiliului UE. Este pentru a treia în ultimul an și jumătate când statele UE nu ajung la un acord privind deschiderea tratativelor cu Skopje și Tirana, o decizie pozitivă fiind în principal blocată de Franța.

Va fi pentru prima dată când aderarea Macedoniei de Nord și a Albaniei va fi discutată la cel mai înalt nivel”, a declarat Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene al Finlandei, țara care asigură președinția Consiliului Uniunii Europene, citat de EU Observer.

Publicația de la Bruxelles notează că subiectul ar putea produce scântei la Consiliul European de joi și vineri între președintele Franței și cancelarul Germaniei, în contextul în care ministrul francez pentru afaceri europene s-a opus unei decizii, iar Germania susține deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania

Critici au venit și din partea comisarului european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, în timp ce România a solicitat începerea negocierilor cu ambele țări și evitarea unei decuplări.

Franța și Germania: între ”o telenovelă fără sfârșit” și ”o chestiune strategică”

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să vorbim despre reformarea modului în care Europa negociază extinderea”, a spus de Amelie de Montchalin, denumind acest proces ”o telenovelă fără sfârșit”.

”Este acest proces eficient? Din punctul nostru de vedere, nu. Aceste țări vor fi parte a Uniunii Europene într-o zi, însă este prea devreme să începem procesul legal de extindere”, a adăugat ministrul francez, conform Euronews.

Amintim faptul în cursul negocierilor tensionate din vară privind numirile în fruntea instituțiilor UE, președintele francez Emmanuel Macron a transmis că va refuza orice extindere a Uniunii Europene atât timp cât țările UE, în format de 28, nu pot cădea la un acord. ”Voi fi intransigent asupra acestui fapt și voi refuza orice extindere înainte de o profundă reformă a funcționării noastre instituționale”, a spus, la 1 iulie, liderul de la Elysee.

Un oficial guvernamental german, citat tot de Euronews, a precizat că extinderea este o prioritate pentru Germania. ”Cancelarul Angela Merkel va discuta acest subiect cu președintele Macron”, a spus oficialul, adăugând că Merkel va discuta acest subiect și la Consiliul European de joi și de vineri.

Este o chestiune strategică pentru UE”, a spus acesta.

Comisia Europeană: Nu este un moment de glorie pentru Europa

Într-o conferință de presă după CAG, comisarul european Johannes Hahn a spus că această decizie nu este ”un moment de glorie pentru Europa”.

”Regret că statele membre nu au putut lua o decizie pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania. Nu este un moment de glorie pentru Europa, fiind pentru a treia oară în 16 luni când discutăm acest subiect important”, scris Hahn, pe Twitter.

În iunie 2018, la finalul președinției bulgare a Consiliului UE, un mandat care a avut ca prioritate conectivitatea europeană a Balcanilor Occidentali, Franţa, Olanda şi Danemarca au frânat procesul de aderare. Situația s-a repetat la 18 iunie 2019, la finalul președinției României la Consiliul UE, când tot Franța, Olanda și Danemarca s-au opus să dea undă verde acestor tratative și au întârziat din nou o astfel de decizie.

În concluziile adoptate marți se arată că ”Președinția reamintește concluziile din 18 iunie 2019 de a reveni, nu mai târziu de octombrie 2019, la subiectul privind recomandările Comisiei Europene de a deschide negocierile de aderare cu Republica Macedoniei de Nord și cu Albania. În urma discuțiilor din Consiliu, președinția notează că membrii Consiliului vor reveni asupra subiectului după Consiliul European”.

România nu este de acord cu decuplarea Albaniei și a Macedoniei și cere începerea negocierilor cu ambele state

Într-un mesaj separat, ministrul delegat pentru afaceri europene George Ciamba, cel care a asigurat în numele României președinția CAG în primele șase luni ale anului, a precizat că temele discutate în Consiliu au vizat o decizie de începere sau amânare a tratativelor cu cele două țări, precum și o decizie de decuplare a celor două state.

”Să începem sau nu? Să decuplăm Albania și Macedonia de Nord sau nu? Acestea au fost întrebările în CAG. România sprijină un acord pentru începerea negocierilor de aderare cu ambele țări. Discuțiile vor continua în cadrul Consiliului European. Este important să nu pierdem momentul”, a scris Ciamba.

Decizia țărilor membre, necesară fiind unanimitatea în acest caz, nu a luat, din nou, în calcul recomandarea Comisiei Europene de a începe tratativele cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Totodată, blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Pe de altă parte, la 4 octombrie, cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

”Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, au precizat Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, au subliniat aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a recomandat lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Continue Reading

U.E.

Premierul Nicola Sturgeon: Scoția trebuie să organizeze un referendum pentru independență în 2020

Published

on

Scoția trebuie să organizeze un referendum pentru idependență în 2020 și va cere în curând puterile necesare pentru ca această consultare populară să se desfășoare legal, a declarat marți prim-ministrul scoțian și liderul Partidului Național Scoțian (SNP), Nicola Stugeon, conform Reuters, citat de Agerpres.

”Sarcina noastră este să obţinem independenţa. Dorinţa mea este ca referendumul să aibă loc anul viitor. Şi ne pregătim pentru asta”, a spus Sturgeon la o conferinţă de la Aberdeen a SNP, principalul partid politic din Scoţia.

”Până la sfârşitul acestui an, voi cere transferul de puteri care să pună legalitatea referendumului în afara oricărei îndoieli”, a completat aceasta.

Sturgeon a mai spus, conform Xinhua, că o Scoţie independentă ar putea funcţiona ca o punte între Uniunea Europeană şi Marea Britanie.

”Vom face parte din piaţa unică a UE şi vom fi de asemenea cel mai apropiat vecin al prietenilor noştri din restul Regatului Unit – o punte între UE şi Marea Britanic, făcând din ţara noastră un magnet pentru investiţii globale”, a mai spus Sturgeon.

La 24 aprilie, premierul Scoției declara că țara sa trebuie să organzieze un nou referendum privind independența sa față de Regatul Unit, înaintea alegerilor parlamentare din luna mai 2021.

”O alegere între Brexit şi viitorul Scoţiei ca naţiune europeană independentă trebuie oferită în mandatul acestui parlament”, a afirmat ea în forul legislativ scoţian.

”Scoția ar trebui să fie o forță motrice în Europa. În schimb, ne confruntăm cu riscul de a fi marginalizați, într-un Regat Unit care devine din ce în ce mai marginalizat pe scena internațională. Independența, dimpotrivă, ne-am premite să ne protejăm locul în Europa”, a spus Sturgeon în fața parlamentarilor.

Scoţia face parte din Regatul Unit de peste trei secole. Cetăţenii au respins independenţa prin vot, cu o diferenţă de 10% în favoarea unioniştilor, într-un referendum organizat în 2014.

Amintim, de asemenea, că 62% dintre scoțieni au votat la 23 iunie 2016 pentru rămânerea în Uniunea Europeană, stabilind o diferență de 24 de puncte procentuale față de tabăra care s-a opus apartenenței la UE, ce a obținut 38% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a fost propus președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a fost propus marți pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space), o funcţie onorantă, dar şi cu foarte multe responsabilităţi.

“Am fost propus de către colegii mei pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space). În legislatura trecută am fost vicepreședintele acestui intergrup și am organizat foarte multe evenimente care au ajutat cele două industrii. Dincolo de asta, am propus, iar Parlamentul a aprobat proiectele mele pilot, unele dintre ele fiind acum finalizate, altele aflându-se în derulare. Am contactat colegi de la celelalte grupuri politice pentru a le propune să fie vicepreședinți. Strângem semnături, iar în decembrie, Parlamentul va decide câte intergrupuri vor activa în această legislatură și ce domenii vor acoperi. Sper ca și în următorii cinci ani Intergrupul Sky&Space, să își continue activitatea, având în vedere ca, pe de o parte, este un intergrup de tradiție în Parlamentul European (funcționează de peste 10 ani), iar pe de alta, s-a dovedit o platformă extrem de importantă pentru susținerea industriilor de aviație și spațiu, două domenii de viitor nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume”, a explicat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending