Connect with us

ROMÂNIA

Românii vor putea avea acte electronice de identitate din august 2021, asemenea celorlalți cetățeni UE. MAI a lansat în dezbatere publică proiectul de ordonanță

Published

on

© Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice un proiect de ordonanţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care prevede emiterea actelor electronice de identitate începând cu luna august a anului 2021.

Pentru a asigura cetăţenilor români exercitarea dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţii similare celorlalţi cetăţeni UE, România este obligată să emită acte electronice de identitate, începând din luna august a anului viitor (2021)“, informează un comunicat al MAI.

Potrivit sursei citate, prin proiect se creează cadrul legal naţional pentru asigurarea aplicării directe a Regulamentului (UE) 2019/1157, astfel ca actele de identitate româneşti să respecte standardele stabilite la nivelul UE, în principal cele care privesc elementele de securitate.

“Noile acte de identitate vin cu garanţii suplimentare de securitate şi întăresc încrederea instituţiilor publice şi a mediului privat că persoana care prezintă documentul este în fapt titularul acestuia. Astfel, se aduc îmbunătăţiri majore actualului act de identitate (care a fost pus în circulaţie în anul 1997), prin utilizarea unor tehnologii de fabricaţie avansate, a unor elemente grafice de securitate, a unor inserturi de materiale de securitate şi, nu în ultimul rând, prin protecţia IT oferită de mediile de stocare electronice”, arată sursa citată, potrivit Agerpres.

Prin intermediul noului act de identitate, cetăţenii români vor putea, indiferent de locul unde se află, în România sau în afara teritoriului naţional, să interacţioneze online cu autorităţile administraţiei publice şi să solicite prestarea de servicii publice.

Întrucât identitatea se certifică prin mecanisme similare semnăturii electronice, prezenţa fizică a cetăţeanului la ghişeu nu va mai fi necesară, acesta putând accesa de la distanţă servicii, precum înmatricularea unui autovehicul, obţinerea unui certificat de cazier judiciar, a unor avize, autorizaţii sau a altor documente de la autorităţile publice, depunerea unor declaraţii personale prevăzute de lege ş.a.

Noul act electronic de identitate va putea fi folosit pentru autentificarea în platforma informatică a asigurărilor de sănătate şi, în aceste condiţii, va asigura “funcţionalitatea de card de sănătate”.

“Actul electronic de identitate se va elibera obligatoriu pentru persoane cu vârsta de 12 ani şi, opţional, sub această vârstă, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali. Tot ca element de noutate, se creează posibilitatea cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate de a obţine un act electronic de identitate, fără a mai fi necesară stabilirea domiciliului în România”, precizează MAI.

Pentru cei care nu doresc o carte electronică de identitate, va exista opţiunea de a solicita eliberarea unei cărţi de identitate simple; aceasta nu va conţine elemente sau date electronice, dar va prezenta un grad ridicat de securitate.

Producerea noilor acte de identitate se va realiza, centralizat, de către Compania Naţională “Imprimeria Naţională”.

Propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate pot fi transmise în termen de 10 zile calendaristice calculat de la data publicării anunţului pe adresa de primire a eventualelor propuneri, sugestii sau opinii: dgj_transparenta@mai.gov.ro).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă (Cartel ALFA)

Published

on

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

În România, doar unul din cinci lucrători beneficiază de prevederile unui contract colectiv de muncă, atrage atenția CNS ”Cartel ALFA”.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ”acoperirea prin contracte colective a scăzut în 22 din cele 27 de state membre ale UE din 2000, ca urmare a politicilor deliberate implementate de statele membre și avizate de Comisia Europeană, deseori din cauza unei idei greșite că nivelurile ridicate ale negocierii colective ar avea un impact negativ asupra economiei.”

Citiți și:
Bogdan Hossu, președintele Cartel ALFA: Contractul Colectiv de Muncă este un instrument de blocare a dumpingului social, la care România este sursă principală în Europa

Astfel, milioane de lucrători sunt perdanți din cauză că statele membre ale Uniunii Europene nu reușesc să protejeze negocierile colective, mai spune sursa precizată anterior. 

În comunicatul amintit mai sus este precizat că cea mai mare scădere a procentului de lucrători acoperiți de prevederile unui contract colectiv a fost în România (de la 100%, procent înregistrat în perioada 2000-2002, la 23%, în intervalul 2016-2018), Grecia (de la 100% la 25%) și Bulgaria (de la 56% la 23%), potrivit datelor de la Universitatea din Amsterdam.

Există, de asemenea, o discrepanță în ceea ce privește acoperirea între țările din Uniunii Europeană: doar 7% din lucrători beneficiind de negocieri colective în Lituania, comparativ cu 98% în Austria.

© Confederatia Nationala Sindicala ”Cartel ALFA”/ Facebook

Avertismentul privind aceste statistici apare în contextul în care Comisia Europeană a lansat în luna ianuarie a acestui an o consultare cu privire la salariile minime juste.

Confederația Europeană a Sindicatelor, din care face parte și Confederația Națională Sindicală ”Cartel ALFA” consideră că inițiativa Comisiei pentru stabilirea de salarii minime juste este o ocazie care trebuie utilizată pentru a proteja negocierile colective în cazul în care acoperirea prin contracte colective este deja ridicată și să le extindă în țările unde negocierile colective sunt la un nivel scăzut, pentru a reduce inegalitățile, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a crește productivitatea.

”Creșterea salariilor minime naționale este minimul necesar pentru a menține oamenii deasupra pragului sărăciei, dar negocierea colectivă este cea mai bună metodă de a permite lucrătorilor să primească în mod real salarii echitabile, precum și de a oferi condiții bune pentru lucrătorii atipici. Eșecul statelor membre de a acționa pentru a promova dreptul lucrătorilor și capacitatea de negociere colectivă ține salariile jos. Negocierea colectivă scăzută înseamnă și salarii minime mai mici: salarii minime corecte pot fi create doar acolo unde piața muncii include sisteme de negociere colectivă eficiente și care asigură un proces adecvat de acoperire.”, a precizat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor, Esther Lynch.

Aceasta a salutat ”faptul că Comisia Europeană a recunoscut că negocierile colective sunt esențiale pentru o economie echitabilă”.

”Acum este logic ca aceasta să promoveze negocierile colective, în special în cazul în care numărul de lucrători acoperit de contracte colective este redus. Acest lucru poate începe cu cerința ca cele 2 trilioane de euro (14% din PIB) pe an care reprezintă cheltuielile publice pentru servicii, lucrări și achiziții să meargă către firme care au un contract de negociere colectivă.”, a completat secretarul general adjunct al Confederației Europene a Sindicatelor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA la București, primit de Majestatea Sa Margareta la Palatul Elisabeta

Published

on

© romaniaregala.ro

Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA la București, a fost primit de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, la Palatul Elisabeta, potrivit comunicatului familiei regale.

De asemenea, la întâlnire a participat Alteța Sa Regală Principele Radu.

Custodele Coroanei și Principele Radu au purtat cu ambasadorul SUA la București un dialog pe teme legate de cooperarea româno-americană în domeniul economiei și educației, științelor și artelor, precum și despre acțiunile și contribuția României în plan internațional.

România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice acum  140 de ani, la 14 iunie 1880, în vremea Principelui Suveran Carol I și a Președintelui Rutherford B. Hayes.

Familia Regală reamintește că Regele Mihai a primit la Palatul Elisabeta trimișii Statelor Unite ale Americii în anii 1944-1947.

În timpul întrevederii, Majestatea Sa Margareta a ținut să arate ambasadorului Zuckerman încăperile istorice ale palatului, cu precădere Biroul Regal, Salonul Alb și Sala Regilor unde, s-au defășurat întâlniri care au marcat destinul României în secolul XX.


Adrian Zuckerman a fost confirmat  la 21 noimebrie de Senatul american în funcția de ambasador în România, avocatul propus de președintele Statelor Unite Donald Trump pentru această funcție devenind astfel cel l-a succedat pe Hans Klemm.

Adrian Zuckerman, de profesie avocat, a fost admis în Baroul din New York în 1984, şi partener în cadrul firmei internaţionale de avocatură Seyfarth Shaw LLP.

Acesta a ocupat în trecut funcția de co-președinte pentru proprietăţi imobiliare şi servicii corporate la Epstein Becker & Green New York, iar înainte de aceasta a fost preşedinte pentru proprietăţi imobiliare la Lowenstein Sandler, LLP, New York.

În plus, acesta a fost, de asemenea, și judecător în cadrul Real Estate Board – New York. Activ în ceea ce priveşte iniţiativele filantropice şi educaţionale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp. şi în board-ul absolvenţilor Facultăţii de Drept din New York.

Potrivit Casei Albe, Zuckerman a emigrat în Statele Unite din România la vârsta de 10 ani şi vorbeşte fluent limba română. El are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în drept este obţinută la New York Law School (1983).

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Mediului, despre containerele cu deșeuri ajunse în Portul Constanța: Nu concep ca România să ajungă groapa de gunoi a UE

Published

on

© CaleaEuroepana-Zaim Diana

În contextul în care au fost depistate în Portul Constanța mai multe containere cu deșeuri sosite din direcția Marea Britanie, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, subliniază ferm că România nu va fi groapa de gunoi a Uniunii Europene sau a lumii.

”Am declarat public că nu concep să ajungem groapa de gunoi a lumii sau a Uniunii Europene și mă bucur să văd astfel de cazuri de bună practică! Zi de zi trebuie să transmitem semnale ferme și fără interpretări că așa nu se mai poate”, a transmis ministrul.

Costel Alexe a felicitat modul în care autoritățile române au gestionat această problemă: ”Cu oameni profesioniști și integri, misiunea noastră pentru destructurarea rețelelor mafiote capată consistență și doar așa putem arăta românilor că instituțiile statului funcționează întradevăr în folosul cetățeanului”.

În urma unor activități informative desfășurate de către polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă – Serviciul Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere, a fost identificată o societate comercială de pe raza municipiului București care efectua activități de import ilegal de deșeuri în România, ce erau declarate în fals la autoritatea vamală ca fiind produse second hand, se arată în comunicatul oficial al Poliției de frontieră din România.

Astfel, s-a efectuat controlul fizic la 16 containere descărcate de pe o navă, pavilion Olanda, sosită din direcția Marea Britanie, în Portul Constanța Sud Agigea.

Prin urmare, s-a constatat că, deși în documentele prezentate la autoritatea vamală figurează ca fiind obiecte de uz casnic second hand, acestea erau deșeuri inutilizabile.

În cauză, sunt cercetați doi cetățeni români, în vârstă de 36, respectiv 33 de ani și un cetățean britanic, în vârstă de 34 de ani, iar polițiștii de frontieră efectuează cercetări, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Constanta învestit în cauză, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de exportul sau importul de deșeuri cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu și folosirea de acte nereale la autoritatea vamală, iar bunurile vor fi returnate la expeditor.

© Poliția de Frontieră

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending