CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene
Corespondență de la Bruxelles
Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene.
În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”
Foto: Ministerul Fondurilor Europene
Vizita de lucru se concentrează pe proiectul ,,Ce înseamnă Coeziunea în UE?”, care face parte din Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020.
Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.
Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.
Ministrul Rovana Plumb, în calitate de președinte al Consiliului Afaceri Generale format Coeziune, în numele Președinţiei Consiliului UE, deţinută acum de România, coraportorii Parlamentului European și Corina Crețu, comisar european pentru Politica Regională au convenit asupra unui calendar ambiţios de negocieri. Un astfel de demers este necesar pentru asigurarea programării, gestionării și implementării viitoarelor fonduri europene la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE.
În acest sens, pentru a conveni asupra cadrului legal necesar și pentru a reuşi pregătirea în timp util a viitoarelor programe europene, care să permită beneficiarilor de fonduri din toată Uniunea să aibă acces la fondurile alocate, Președinţia Consiliului UE, reprezentată de ministrul Rovana Plumb, și instituțiile Uniunii Europene ,,cooperează îndeaproape, în toată această perioadă.”
Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții
Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.
În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.
România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.
Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:
- Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
- Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
- Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.
Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest
ALEGERI EUROPENE 2019
Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia
Corespondență din Bruxelles
Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.
Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.
S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri. Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.
UPDATE 26 mai, ora 14:55
Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
©️ CaleaEuropeană.ro
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.
Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.
Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate
La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.
În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.
Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.
CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.
CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ
Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez
Corespondență Bruxelles
Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.
,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert.
De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.
De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.
Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european.
Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.
În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.
Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.
Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie.
Ursula von der Leyen și Boris Johnson au decis revenirea la masa tratativelor post-Brexit. Negociatorii UE și Regatului Unit revin duminică la discuții
Klaus Iohannis: Viitorul înseamnă acces universal la actul medical şi un nou concept bazat pe prevenţie, inovare şi sustenabilitate
Autonomia strategică UE. Mircea Geoană: O semantică insuficient de precisă poate crea confuzii. Nu există securitate europeană credibilă fără o relație transatlantică puternică
Mircea Geoană: Aliații NATO au aprobat un raport referitor la zona Mării Negre, care este rampa de lansare a Federaţiei Ruse către Orientul Mijlociu și Mediterană
Mircea Geoană: NATO va declanșa procesul de evaluare privind intenția României de a înființa un centru de reziliență pentru spațiul euro-atlantic
Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Nicușor Dan: O parte din problemele Bucureștiului pot fi soluţionate dacă se folosesc foarte mult banii europeni
Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a organizat prima vizită virtuală în Parlamentul European pentru un grup de elevi din Oltenia
Țările UE au adoptat noi reguli anti-fraudă pentru a asigura cooperarea strânsă între OLAF și Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi
Comisia Europeană avertizează Ungaria și Polonia că “UE va merge înainte fără ele”: Nu vom capitula în faţa acestui veto privind pachetul de 1,82 trilioane de euro
Standard & Poor’s menține ratingul României la “BBB minus /A-3”. Ministrul finanțelor Florin Cîțu: Am câștigat încrederea investitorilor
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță, despre cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Am pierdut acel Plan Marshall după al Doilea Război Mondial. Nu putem pierde acest Plan Marshall
Eurodeputatul Nicu Ștefănuță pledează pentru o modificare de tratat pentru a oferi UE mai multe prerogative în domeniul sănătății: Criza COVID-19 a arătat că niciun stat nu poate face față singur unor astfel de provocări
Premierul Ludovic Orban: Peste 5 miliarde de euro finanțare europeană în perioada 2021-2027 pentru infrastructura de apă şi canalizare
Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE
Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE
Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene
Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european
Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)
Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația
Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace
-
COMISIA EUROPEANA5 days agoUrsula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături
-
ROMÂNIA5 days agoVIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”
-
ROMÂNIA6 days agoMApN: Institutul „Cantacuzino” lansează pe piață imunomodulatorul OROSTIM-HV
-
Rareș Bogdan4 days agoINTERVIU Rareș Bogdan: Pentru prima oară, planurile de dezvoltare a României nu sunt fanteziste. Infrastructura, educația, sănătatea primesc șansa de a așeza țara noastră în rândul țărilor dezvoltate
-
POLITICĂ1 week agoKlaus Iohannis a semnat decretele de acreditare pentru 12 șefi de misiuni diplomatice, inclusiv noii ambasadori ai României în Turcia, Olanda și la UNESCO
Romanian
Arabic
Bulgarian
Chinese (Simplified)
Croatian
Czech
Danish
Dutch
English
French
German
Greek
Hebrew
Hindi
Hungarian
Italian
Japanese
Korean
Latvian
Lithuanian
Luxembourgish
Norwegian
Polish
Portuguese
Russian
Serbian
Slovak
Slovenian
Spanish
Swedish
Ukrainian