Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina

Published

on

Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare în apropiere de granița cu Ucraina, în zona de litoral a Mării Negre, potrivit unor imagini din satelit, scrie Newsweek, citat de Adevărul.ro

Fotografiile, făcute de ImageSat International, arată plasarea unor lansatoare de rachete nucleare Iskander cu rază scurtă în apropierea oraşului Krasnodar, care se află la 434 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina, a informat Fox News.

Fotografiile ImageSat sunt folosite de obicei de guverne şi agenţii de apărare pentru analize de securitate. Imaginile din satelit arată o bază militară cu mai multe buncăre şi o a doua bază militară situată în apropiere.

Un vehicul echipat cu un lansator Iskander poate fi văzut cum părăseşte un buncăr din apropiere. Capturi similare au fost surprinse în apropierea oraşului siberian Ulan-Ude.

Rachetele de tip Iskander au o rază de 498 de kilometri, ele fiind capabile astfel să ajungă în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Aminitim faptul că la 14 ianuarie, ministrul ucrainean pentru teritoriile ocupate temporar, Vadim Cernâș, atrăgea atenția asupra intențiilor Rusiei de militarizare a zonelor cu deschidere la Marea Neagră, precizând că Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată ilegal în luna martie a anului 2014, nu doar pentru potențialii adversari militari, ci și pentru organizațiile umanitare, experți internaționali sau misiuni de monitorizare.

Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un ”factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj”. ”În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc”, a insistat responsabilul de la Kiev.

Citiți și:

Rusia mobilizează avioane de luptă în Crimeea pe fondul tensiunilor cu Ucraina

În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.

Militanţii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernului în regiunile estice separatiste din 2014 pentru a forma un stat independent. Forţele ruse au susţinut militar atât direct cât şi indirect rebelii.

Deşi războiul este în desfăşurare, intensitatea sa a scăzut de când liniile de front s-au stabilizat iar un acord privind încetarea ostilităţilor a fost semnat în 2015.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat după incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre. Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Ucraina a denunţat o ”agresiune” a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Rusia continuă să încalce în mod clar Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat în urmă cu câteva zile un oficial din cadrul Adminsitrației Donald Trump, în contextul negocierilor americano-ruse de la Geneva, care, după afirmațiile subsecretarului de Stat american Andrea Thompson, reuniunea a fost dezolantă.

Întâlnirea a fost urmată de anunțul Washingtonului din 17 ianuarie, acela că Statatele Unite vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acord semnat de URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa.

Thompson a avertizat, de asemenea, că SUA vor suspenda activitățile de observare ale acordului pe 2 februarie, oferind în același timp o notificare de șase luni până la retragerea completă.

Amintim faptul că președintele rus, Vladimir Putin, avertiza în luna decembrie că Moscova va reacționa simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

În încercarea de a opri o cursă a înarmării, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a propus în cadrul unei vizite la Moscova, organizarea unei conferințte internaționale la Berlin privind controlul armelor, semnalând că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) nu mai este suficient, fiind nevoie ”să repunem pe masa negocierilor problema controlului armelor”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

21 de ambasadori din statele membre NATO acreditați la București au vizitat baza militară şi sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu

Published

on

© U.S. Embassy Bucharest/ Facebook

Ministrul apărării naționale, Nicolae-Ionel Ciucă, a vizitat marți, la invitația Ambasadei Statelor Unite ale Americii, alături de 21 de ambasadori din state membre ale NATO, baza militară şi sistemul de apărare antirachetă Aegis de la Deveselu, potrivit unui comunicat al MApN.

Pe timpul vizitei în baza care găzduiește sistemul Aegis Ashore, membrii delegației oficiale au apreciat eforturile făcute de România în operaţionalizarea facilității militare, dar şi sprijinul oferit Statelor Unite ale Americii pentru găzduirea acestei capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice, care a fost pusă la dispoziţia Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul Ciucă a mulțumit militarilor români și americani care și-au desfășurat activitatea, în cadrul rotațiilor precedente, sau acționează în prezent în această facilitate militară pentru ceea ce au realizat la Deveselu, subliniind importanța proiectului în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii.

La rândul său, ambasadorul Hans Klemm a subliniat excelenta cooperare existentă între forţele armate române şi forţele armate ale celorlalte state aliate şi importanţa sa pentru securitatea tuturor ţărilor membre NATO şi a Europei.

De asemenea, Nicolae-Ionel Ciucă a reiterat caracterul eminamente defensiv al sistemului găzduit de România, destinat contracarării ameninţărilor balistice provenite din afara zonei euro-atlantice.

Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore (AAMDS) deține majoritatea componentelor utilizate în marina militară cu care sunt echipate distrugătoarele și crucișătoarele, însă a fost adaptat pentru a performa în cadrul misiunilor terestre de apărare anti-balistică.

Sistemul de Apărare Anti-Rachetă Aegis Ashore este parte a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (US European Phased Adaptive Approach – US EPAA), creat pentru apărarea aliaților europeni din NATO și a trupelor americane trimise în regiune, împotriva amenințărilor balistice actuale și potențiale din Orientul Mijlociu. Amenințările balistice din regiune se intensifică atât cantitativ, cât și cantitativ.

Scopul EPAA este să sprijine la descurajarea unor viitoare conflicte, în special cele venite din partea unor actori statali și non-statali și pentru a apăra aliații NATO în cazul în care procesul de descurajare eșuează.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg merge săptămâna viitoare la Paris pentru a discuta cu ”preşedintele Macron, pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” la adresa NATO

Published

on

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va întreprinde săptămâna viitoare o vizită la Paris, unde va avea o întrevedere cu președintele francez Emmanuel Macron, care a declanșat numeroase nemulțumiri prin afirmațiile sale la adresa NATO, potrivit cărora Alianța s-ar afla în ”moarte cerebrală”, a anunțat marți Stoltenberg, informează DPA și AFP, citat de Agerpres.

Jens Stoltenberg a luat apărarea NATO, susţinând că, în pofida divergenţelor, aliaţii ”au fost întotdeauna capabili să se unească în jurul obiectivului principal de a se proteja şi apăra unul pe altul”. Este ”responsabilitatea tuturor aliaţilor” de a se asigura că acest lucru va rămâne neschimbat, a adăugat Stoltenberg.

”Mă voi deplasa la Paris săptămâna viitoare pentru a discuta cu preşedintele Macron, pentru a-i înţelege mai bine mesajul şi motivele care se află în spatele criticilor” sale, a spus Stoltenberg în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles. ”Atunci când avem divergenţe, cel mai bine este să vorbim despre ele”, a punctat secretarul general al Alianței.

Stoltenberg a respins și criticile privind lipsa de consultare politică asupra problemelor strategice. ”NATO discută tot timpul problemele de importanță strategică. O facem la fiecare reuniune. Însă noi suntem o alianță formată din 29 de țări și avem uneori dezacorduri cu privire la abordarea care adoptată”, a completat Stoltenberg.

Reproşurile formulate de Franţa vor fi discutate miercuri de miniştrii de externe ai ţărilor din NATO în cadrul reuniunii lor pregătitoare pentru summitul de la Londra din 3 şi 4 decembrie, a precizat Stoltenberg, unde România va fi reprezentantă de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

”Cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Reacția ambasadorului american la NATO vine după ce și Germania, prin ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat într-un interviu acordat săptămânarului The Economist la 21 octombrie că septuagenara Alianță se se află ”în moarte cerebrală”, explicându-și poziția prin dezangajarea Statelor Unite și comportamentul Turciei.

Afirmațiile liderului francez a provocat un val de nemulțumiri și dezaprobare din partea mai multor lideri, inclusiv cei europeni.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept ”inacceptabile” declarațiile omologului francez, Emmanuel Macron.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat comentariile critice ale președintelui francez Emmanuel Macron la adresa NATO, pe care le-a calificat ”periculoase”.

Eu cred că dubiile preşedintelui Macron despre angajamentul NATO faţă de apărarea colectivă îi pot face pe ceilalţi aliaţi să se întreba dacă nu cumva însăşi Franţa este cea care este îngrijorată de respectarea angajamentelor sale. Sper că noi încă putem conta pe Franţa în îndeplinirea obligaţiilor sale”, a afirmat şeful executivului polonez.

”Franţa alocă sub 2% din PIB pentru apărare. Cred că merită să ne întrebăm de ce anumite aspecte ale NATO nu arată aşa cum ne dorim. Şi nu este vorba despre lipsa de angajament a SUA faţă de alianţă, ci mai degrabă despre lipsa de reciprocitate din partea unor aliaţi europeni”, a continuat Morawiecki.

Cancelarul german Angela Merkel și-a arătat opoziția față de afirmaţiile preşedintelui francez Emmanuel Macron privind NATO, considerând că acesta a folosit ”termeni radicali” când a susţinut că “suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”.

La rândul său, secretarul general al NATO a respins declaraţiile lui Macron. Jens Stoltenberg a accentuat că NATO rămâne ”puternică”, iar SUA şi Europa ”lucrează împreună mai mult decât am făcut-o de decenii”.

Secretarul de stat american Mike Pompeo, aflat în capitala Germaniei la 8 noiembrie pentru comemorarea a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a calificat drept simplă ”agitație” afirmațiile liderului francez.

Și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avut o reacție în acest sens.

“În pofida tuturor vârtejurilor din ultimele săptămâni, apreciez că NATO s-a dovedit a fi remarcabilă ca ecran protector al libertăţii“, a declarat von der Leyen într-un discurs rostit tot la Berlin.

“Istoria Europei nu poate fi povestită fără cea a NATO“, a adăugat fostul ministru german al apărării, insistând că este vorba de “cea mai puternică alianţă militară din lume“.

De cealaltă parte, Moscova a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macron.

Șefii de stat și de guvern din cele 29 de țări membre ale NATO se întrunesc, în perioada 3-4 decembrie, la Londra, în cadrul unei reuniuni la nivel înalt prilejuite de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

NATO

Statele Unite avertizează după ”criticile caustice” ale lui Emmanuel Macron la adresa NATO: ”Gândul că un grup de țări ar putea face față riscurilor pe cont propriu nu este rațional”

Published

on

© US Mission to NATO

Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a respins marți criticile caustice ale lui Emmanuel Macron față de Alianța Nord-Atlantică și i-a avertizat pe liderii UE care consideră că ar putea gestiona amenințările la adresa securității fără NATO.

“Aș dori să încep abordarea problemelor cu președintele Macron și să precizez că nu suntem de acord cu evaluarea președintelui Macron în ceea ce privește NATO”, a declarat Hutchison, în cadrul unei conferințe de presă, marți, înainte de o reuniune a miniștrilor afacerilor externe ale NATO, citată de Politico Europe.

“Și cred că NATO este absolut esențială dacă evaluăm riscurile cu care ne confruntăm”, a spus ambasadoarea americană, punctând că ”gândul că una din țările aliate sau un grup de țări aliate” ar putea face față riscurilor enorme pe cont propriu ”nu este unul rațional”.

Precizările lui Hutchinson vin după ce și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, în conferința de presă tradițională înaintea unei reuniuni aliate, că ”NATO rămâne singurul garant al securității europene și transatlantice”.

Într-un interviu pentru The Economistpublicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Rusia a salutat declaraţiile ”sincere” și ”cuvintele de aur” despre NATO făcute de preşedintele francez Emmanuel Macronîn timp ce lideri precum cancelarul german Angela Merkel, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, președintele ales al Comisiei Europene Ursula von der Leyen sau premierul polonez Mateusz Morawiecki au criticat poziția radicală a președintelui francez și au reacționat în sprijinul NATO.

În ce privește SUA, șeful diplomației americane a calificat drept ”agitație” afirmațiile lui Emmanuel Macron despre NATO, precizând că vorbim despre ”cea mai importantă alianță din istorie”. În schimb, Pompeo a avertizat că NATO trebuie să “crească” şi să se schimbe, în caz contrar riscând să devină “depăşită”.

Nu în cele din urmă, aflat săptămâna trecută la Washington, secretarul general al NATO a respins temerile legate de viitorul NATO, precizând că Alianța implementează cea mai mare consolidare a apărării colective de la încheierea Războiului Rece.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending