Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina

Published

on

Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare în apropiere de granița cu Ucraina, în zona de litoral a Mării Negre, potrivit unor imagini din satelit, scrie Newsweek, citat de Adevărul.ro

Fotografiile, făcute de ImageSat International, arată plasarea unor lansatoare de rachete nucleare Iskander cu rază scurtă în apropierea oraşului Krasnodar, care se află la 434 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina, a informat Fox News.

Fotografiile ImageSat sunt folosite de obicei de guverne şi agenţii de apărare pentru analize de securitate. Imaginile din satelit arată o bază militară cu mai multe buncăre şi o a doua bază militară situată în apropiere.

Un vehicul echipat cu un lansator Iskander poate fi văzut cum părăseşte un buncăr din apropiere. Capturi similare au fost surprinse în apropierea oraşului siberian Ulan-Ude.

Rachetele de tip Iskander au o rază de 498 de kilometri, ele fiind capabile astfel să ajungă în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Aminitim faptul că la 14 ianuarie, ministrul ucrainean pentru teritoriile ocupate temporar, Vadim Cernâș, atrăgea atenția asupra intențiilor Rusiei de militarizare a zonelor cu deschidere la Marea Neagră, precizând că Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată ilegal în luna martie a anului 2014, nu doar pentru potențialii adversari militari, ci și pentru organizațiile umanitare, experți internaționali sau misiuni de monitorizare.

Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un ”factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj”. ”În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc”, a insistat responsabilul de la Kiev.

Citiți și:

Rusia mobilizează avioane de luptă în Crimeea pe fondul tensiunilor cu Ucraina

În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.

Militanţii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernului în regiunile estice separatiste din 2014 pentru a forma un stat independent. Forţele ruse au susţinut militar atât direct cât şi indirect rebelii.

Deşi războiul este în desfăşurare, intensitatea sa a scăzut de când liniile de front s-au stabilizat iar un acord privind încetarea ostilităţilor a fost semnat în 2015.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat după incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre. Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Ucraina a denunţat o ”agresiune” a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Rusia continuă să încalce în mod clar Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat în urmă cu câteva zile un oficial din cadrul Adminsitrației Donald Trump, în contextul negocierilor americano-ruse de la Geneva, care, după afirmațiile subsecretarului de Stat american Andrea Thompson, reuniunea a fost dezolantă.

Întâlnirea a fost urmată de anunțul Washingtonului din 17 ianuarie, acela că Statatele Unite vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acord semnat de URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa.

Thompson a avertizat, de asemenea, că SUA vor suspenda activitățile de observare ale acordului pe 2 februarie, oferind în același timp o notificare de șase luni până la retragerea completă.

Amintim faptul că președintele rus, Vladimir Putin, avertiza în luna decembrie că Moscova va reacționa simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

În încercarea de a opri o cursă a înarmării, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a propus în cadrul unei vizite la Moscova, organizarea unei conferințte internaționale la Berlin privind controlul armelor, semnalând că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) nu mai este suficient, fiind nevoie ”să repunem pe masa negocierilor problema controlului armelor”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis le-a transmis lui Igor Dodon și Maiei Sandu că România va sprijini transformările democratice reale și reformele necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri convorbiri telefonice cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu viceprim-ministrul moldovean, Andrei Năstase, şi cu omologul său din această ţară, Igor Dodon, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, aceste discuţii telefonice au avut loc în contextul politic din Republica Moldova de după instalarea noului Guvern şi în condiţiile în care, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, prin concluziile Consiliului European din 20 – 21 iunie, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru R. Moldova pe baza unor măsuri concrete.

În cadrul convorbirilor telefonice cu prim-ministrul Maia Sandu şi cu viceprim-ministrul Andrei Năstase, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României şi a sa personală, în condiţiile angajamentului clar şi concret al noului Guvern pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, componente importante ale Parteneriatului Strategic.

Preşedintele României a subliniat faptul că ţara noastră va sprijini transformările democratice reale, implementarea principiilor statului de drept, a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, precum şi a reformelor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistenţă dedicată pentru consolidarea instituţiilor din domenii prioritare pentru Republica Moldova“, arată Administraţia Prezidenţială.

Premierul Maia Sandu a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova şi pentru oferta de sprijin pentru consolidarea instituţiilor moldovene, urmând ca, în cooperare cu partea română, să fie identificate domeniile unde este nevoie de asistenţă prioritară.

Prim-ministrul moldovean a exprimat angajamentul Guvernului pe care îl conduce pentru continuarea parcursului european al ţării, a implementării Acordului de Asociere, precum şi pentru Parteneriatul Strategic cu România.

Citiți și Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Administraţia Prezidenţială precizează că cei doi înalţi demnitari au convenit continuarea şi aprofundarea dialogului bilateral cu ocazia vizitei pe care premierul moldovean Maia Sandu o va efectua la Bucureşti pe 2 iulie. De asemenea, a fost convenită efectuarea unei vizite la Bucureşti, la începutul lunii iulie, a viceprim-ministrului Andrei Năstase.

Preşedintele Iohannis a urat succes celor doi înalţi demnitari în îndeplinirea mandatelor lor de mare răspundere pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele Igor Dodon, Klaus Iohannis a subliniat importanţa menţinerii parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE, pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său proeuropean, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.

Preşedintele Igor Dodon a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat de România în diverse domenii de interes direct pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a reiterat poziţia sa, exprimată la data de 14 iunie, privind dorinţa de a susţine şi continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova, alături de parcursul european al ţării sale, şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, au avut miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia președintele Republicii Moldova l-a invitat pe șeful statului să efectueze o vizită oficială peste Prut

”Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora. Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova”, a scris Dodon, pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova și-a exprimat și recunoștința față de ”patenerii români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii”.

”Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău. La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova”, a mai scris Igor Dodon.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

Discuțiile Iohanis – Dodon, respectiv Iohannis – Sandu, a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

NEWS

Premierul Viorica Dăncilă: Drapelul Național, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc

Published

on

Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc, ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune, a declarat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă.

”Celebrăm astăzi Drapelul Naţional, simbol al identităţii, trecutului şi valorilor care ne definesc. Ne însufleţeşte şi ne aprinde inimile în toate momentele importante ale istoriei şi ale succeselor noastre ca naţiune şi ne aminteşte unde ne e sorgintea. În această zi, vă îndemn să reflectaţi la importanţa patriotismului şi a iubirii de ţară în aceste vremuri şi să vorbiţi generaţiilor tinere despre istoria noastră plină de sacrificii”, a scris prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a completat că ”ancorarea conştiinţei naţionale” şi mândria că suntem români ”trebuie să dăinuie vii” în toate momentele existenţei noastre.

Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând ziua de 26 (14) iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.

Conform legii, această zi este marcată de autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending