Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina

Published

on

Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare în apropiere de granița cu Ucraina, în zona de litoral a Mării Negre, potrivit unor imagini din satelit, scrie Newsweek, citat de Adevărul.ro

Fotografiile, făcute de ImageSat International, arată plasarea unor lansatoare de rachete nucleare Iskander cu rază scurtă în apropierea oraşului Krasnodar, care se află la 434 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina, a informat Fox News.

Fotografiile ImageSat sunt folosite de obicei de guverne şi agenţii de apărare pentru analize de securitate. Imaginile din satelit arată o bază militară cu mai multe buncăre şi o a doua bază militară situată în apropiere.

Un vehicul echipat cu un lansator Iskander poate fi văzut cum părăseşte un buncăr din apropiere. Capturi similare au fost surprinse în apropierea oraşului siberian Ulan-Ude.

Rachetele de tip Iskander au o rază de 498 de kilometri, ele fiind capabile astfel să ajungă în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Aminitim faptul că la 14 ianuarie, ministrul ucrainean pentru teritoriile ocupate temporar, Vadim Cernâș, atrăgea atenția asupra intențiilor Rusiei de militarizare a zonelor cu deschidere la Marea Neagră, precizând că Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată ilegal în luna martie a anului 2014, nu doar pentru potențialii adversari militari, ci și pentru organizațiile umanitare, experți internaționali sau misiuni de monitorizare.

Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un ”factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj”. ”În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc”, a insistat responsabilul de la Kiev.

Citiți și:

Rusia mobilizează avioane de luptă în Crimeea pe fondul tensiunilor cu Ucraina

În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.

Militanţii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernului în regiunile estice separatiste din 2014 pentru a forma un stat independent. Forţele ruse au susţinut militar atât direct cât şi indirect rebelii.

Deşi războiul este în desfăşurare, intensitatea sa a scăzut de când liniile de front s-au stabilizat iar un acord privind încetarea ostilităţilor a fost semnat în 2015.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat după incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre. Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Ucraina a denunţat o ”agresiune” a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Rusia continuă să încalce în mod clar Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat în urmă cu câteva zile un oficial din cadrul Adminsitrației Donald Trump, în contextul negocierilor americano-ruse de la Geneva, care, după afirmațiile subsecretarului de Stat american Andrea Thompson, reuniunea a fost dezolantă.

Întâlnirea a fost urmată de anunțul Washingtonului din 17 ianuarie, acela că Statatele Unite vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acord semnat de URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa.

Thompson a avertizat, de asemenea, că SUA vor suspenda activitățile de observare ale acordului pe 2 februarie, oferind în același timp o notificare de șase luni până la retragerea completă.

Amintim faptul că președintele rus, Vladimir Putin, avertiza în luna decembrie că Moscova va reacționa simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

În încercarea de a opri o cursă a înarmării, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a propus în cadrul unei vizite la Moscova, organizarea unei conferințte internaționale la Berlin privind controlul armelor, semnalând că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) nu mai este suficient, fiind nevoie ”să repunem pe masa negocierilor problema controlului armelor”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Presa germană: Cheltuielile militare ale Germaniei se apropie de ținta NATO, parțial ca rezultat al pandemiei de coronavirus

Published

on

© Bundeswehr

Cheltuielile Germaniei pentru apărare par să se apropie de ţinta stabilită de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), de 2% din Produsul Intern Brut (PIB), parţial ca rezultat al pandemiei de coronavirus, informează miercuri cotidianul Rheinische Post, preluat de dpa, informează Agerpres.

Plecând de la ultimul său pronostic economic, Institutul Economic German (IW) estimează că procentul din PIB alocat pentru cheltuielile de apărare este posibil să crească la 1,58% în acest an, scrie cotidianul.

Anul trecut, Germania a cheltuit pentru apărare 1,36% din PIB.

Toate statele membre ale NATO, inclusiv Germania, au promis în urmă cu cinci ani că vor creşte până în 2024 nivelul cheltuielilor pentru apărare la 2% din PIB.

În noiembrie, Germania a raportat cheltuirea pentru sistemul de apărare al NATO a mai mult de 50 de miliarde de euro pentru anul 2020.

Potrivit Ministerului Apărării german, într-un răspuns la întrebări formulate în scris de parlamentara Sevim Dagdelen de la partidul Linke (stânga), cheltuielile militare ale Germaniei ar urma să crească până la 50,4 miliarde de euro în acest an, informează Rheinische Post.

Producţia economică este de aşteptat să se reducă puternic pe fondul pandemiei de coronavirus, ceea ce va duce la creşterea cheltuielilor militare din punct de vedere procentual. Germania a fost criticată de SUA în trecut pentru că nu alocă mai mult pentru cheltuieli militare. 

Citiți și Raport SIPRI: Cheltuielile militare globale, la cel mai înalt nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Statele NATO însumează peste jumătate din bugetele alocate apărării în lume

Raportul anual al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), publicat luna trecută, a indicat că Germania, care se situează pe locul 7, în urma Franţei, a înregistrat cea mai mare creştere din topul primilor 15 țări, din perspectiva bugetelor alocate apărării. Cheltuielile Berlinului au crescut cu 10% în 2019.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parteneriatul Strategic UE-Japonia: Liderii europeni și premierul nipon Shinzo Abe s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus

Published

on

© European Union, 2020

Liderii Uniunii Europene și Japoniei s-au angajat la o coordonare strânsă privind răspunsul la pandemia de coronavirus și și-au reiterat angajamentul de a-și îmbunătăți parteneriatul strategic, cu prilejul unei reuniuni virtuale, la 26 mai, potrivit unui comunicat de presă comun emis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și premierul Japoniei, Shinzō Abe.

În discuțiile lor, liderii au abordat răspunsul la pandemia de coronavirus, subliniind importanța solidarității globale, a cooperării și a multilateralismului eficient. Liderii au discutat despre necesitatea extragerii lecțiilor din situația actuală pentru a preveni viitoarele pandemii și pașii care trebuie făcuți în acest sens.

Bazându-se pe inițiativa de succes „Global Coronavirus Response”, lansată la 4 mai, liderii și-au reafirmat angajamentul pentru colaborare globală și finanțare susținută pentru dezvoltarea și producerea de medicamente antivirale, diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru a le pune la dispoziția tuturor la un preț accesibil.

Ilustrând angajamentul UE și al Japoniei de a accelera cooperarea în domeniul cercetării și sănătății, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel și ministrul de stat al Japoniei pentru politica științifică și tehnologică, Naokazu Takemoto, au semnat în marja conferinței video, o scrisoare de intenție privind consolidarea cooperării științifice, tehnologice și pentru inovare. Aceasta include colaborarea dintre Programul de cercetare și dezvoltare japonez Moonshot și Programul Horizon Europe al UE.

Mai departe, președinții von der Leyen și Michel și premierul Abe au subliniat hotărârea lor de a asigura o redresare economică robustă și de a reconstrui economii mai durabile, inclusive și rezistente, în conformitate cu Agenda 2030, Obiectivele de dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris. În acest sens, liderii au subliniat necesitatea de a ajuta țările în curs de dezvoltare cu răspunsul lor la coronavirus, de exemplu prin pachetul de sprijin „Team Europe” de peste 20 de miliarde de euro.

Liderii au discutat, de asemenea, despre consecințele geopolitice ale pandemiei de coronavirus și au reiterat angajamentul lor de a respecta ordinea internațională bazată pe reguli și de a consolida cooperarea practică. În cele din urmă, cei trei și-au reafirmat angajamentul față de parteneriatul strategic UE-Japonia, care a fost consolidat prin Acordul de parteneriat strategic UE-Japonia și Acordul de parteneriat economic.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Crucea Roșie face apel la încetarea atacurilor cibernetice asupra facilităților medicale în timpul pandemiei de COVID-19: Cerem guvernelor să ia ”măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri

Published

on

Crucea Roșie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităților medicale și de cercetare medicale în timpul pandemiei de coronavirus, în cadrul unei scrisori publicate marți și semnată de reprezentanți ai lumii politice și de afaceri, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Semnatarii au punctat că astfel de atacuri pun în pericol viețile oamenilor și guvernele trebuie să ia ”măsuri imediate și decisive” pentru a le opri.

”Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul vine la o lună după ce Republica Cehă a denunțat un atac informatic asupra sectorului său medical, lucru care a atras o reacție virulentă din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept ”profund iresponsabil și periculos” și a atenționat că vinovații trebuie să se ”aștepte la consecințe”. Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending