Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina

Published

on

Rusia a instalat sisteme de rachete nucleare în apropiere de granița cu Ucraina, în zona de litoral a Mării Negre, potrivit unor imagini din satelit, scrie Newsweek, citat de Adevărul.ro

Fotografiile, făcute de ImageSat International, arată plasarea unor lansatoare de rachete nucleare Iskander cu rază scurtă în apropierea oraşului Krasnodar, care se află la 434 kilometri distanţă de graniţa cu Ucraina, a informat Fox News.

Fotografiile ImageSat sunt folosite de obicei de guverne şi agenţii de apărare pentru analize de securitate. Imaginile din satelit arată o bază militară cu mai multe buncăre şi o a doua bază militară situată în apropiere.

Un vehicul echipat cu un lansator Iskander poate fi văzut cum părăseşte un buncăr din apropiere. Capturi similare au fost surprinse în apropierea oraşului siberian Ulan-Ude.

Rachetele de tip Iskander au o rază de 498 de kilometri, ele fiind capabile astfel să ajungă în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Aminitim faptul că la 14 ianuarie, ministrul ucrainean pentru teritoriile ocupate temporar, Vadim Cernâș, atrăgea atenția asupra intențiilor Rusiei de militarizare a zonelor cu deschidere la Marea Neagră, precizând că Moscova concentrează tehnică militară în Crimeea pentru a bloca complet accesul în peninsula anexată ilegal în luna martie a anului 2014, nu doar pentru potențialii adversari militari, ci și pentru organizațiile umanitare, experți internaționali sau misiuni de monitorizare.

Potrivit ministrului ucrainean, Rusia dispune de un ”factor fizic puternic pe care îl foloseşte pentru acest blocaj”. ”În teoria militară, aceasta este aşa-numita zonă care nu poate fi atinsă nici din văzduh, nici de pe mare, nici de pe uscat. De aceea, Moscova foloseşte o componentă militară extinsă pentru a restricţiona accesul nu numai în faţa unor potenţiali adversari pe plan militar, ci şi a organizaţiilor umanitare, experţilor internaţionali, misiunilor de monitorizare etc”, a insistat responsabilul de la Kiev.

Citiți și:

Rusia mobilizează avioane de luptă în Crimeea pe fondul tensiunilor cu Ucraina

În contextul acestei politici a Rusiei, Ucraina dezvoltă în prezent o logistică alternativă pentru regiunea Mării Azov şi regiunile sale din estul ţării (Lugansk şi Doneţk), a adăugat el.

Militanţii pro-ruşi se luptă cu forţele guvernului în regiunile estice separatiste din 2014 pentru a forma un stat independent. Forţele ruse au susţinut militar atât direct cât şi indirect rebelii.

Deşi războiul este în desfăşurare, intensitatea sa a scăzut de când liniile de front s-au stabilizat iar un acord privind încetarea ostilităţilor a fost semnat în 2015.

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev s-au amplificat după incidentul produs în noiembrie 2018 în Marea Azov, situată în nordul Mării Negre. Instanţe judiciare din Crimeea au decis plasarea în arest preventiv timp de 60 de zile a celor 24 de militari ucraineni capturaţi de Rusia în incidentul naval produs pe 25 noiembrie 2018 în Marea Azov. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. Ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul spre cele trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Ucraina a denunţat o ”agresiune” a Rusiei şi a instituit Legea marţială timp de 30 de zile în regiunile ucrainene situate la frontiera cu Rusia. Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO au criticat Rusia şi au cerut măsuri pentru detensionarea situaţiei.

Rusia continuă să încalce în mod clar Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF), a acuzat în urmă cu câteva zile un oficial din cadrul Adminsitrației Donald Trump, în contextul negocierilor americano-ruse de la Geneva, care, după afirmațiile subsecretarului de Stat american Andrea Thompson, reuniunea a fost dezolantă.

Întâlnirea a fost urmată de anunțul Washingtonului din 17 ianuarie, acela că Statatele Unite vor începe retragerea unilaterală din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare, acord semnat de URSS în 1987 pentru a menține echilibrul strategic în Europa.

Thompson a avertizat, de asemenea, că SUA vor suspenda activitățile de observare ale acordului pe 2 februarie, oferind în același timp o notificare de șase luni până la retragerea completă.

Amintim faptul că președintele rus, Vladimir Putin, avertiza în luna decembrie că Moscova va reacționa simetric în cazul în care Statele Unite vor dezvolta noi tipuri de rachete după eventuala retragere din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

În încercarea de a opri o cursă a înarmării, ministrul german de Externe, Heiko Maas, a propus în cadrul unei vizite la Moscova, organizarea unei conferințte internaționale la Berlin privind controlul armelor, semnalând că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) nu mai este suficient, fiind nevoie ”să repunem pe masa negocierilor problema controlului armelor”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Noul ambasador al României în Statele Unite, Andrei Muraru, a efectuat luni o vizită Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii români și americani și a s-a pronunțat în favoarea suplimentării numărului de militari SUA în România.

“Am fost astăzi oaspetele oamenilor admirabili de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. M-am întâlnit cu militarii români, americani și britanici, am asistat la o prezentare a bazei și am discutat despre planurile de investiții, dar și despre provocările actuale de securitate”, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că pentru regiunea Mării Negre și pentru sudul flancului estic al NATO, baza Mihail Kogălniceanu reprezintă cea mai importantă postură aeriană aliată.

“Am reiterat statutul privilegiat pe care existența bazei îl conferă relației bilaterale România-SUA, dar și faptul că dimensiunea militară și de securitate este o componentă esențială a Parteneriatului strategic România-SUA. Nu în ultimul rând, am subliniat că suplimentarea efectivelor de militari americani în România, ca parte a întăririi prezenței aliate pe flancul estic al NATO, reprezintă o prioritate”, a adăugat noul ambasador român la Washington.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Vizita sa la baza aeriană a avut loc și în contextul în care ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a anunțat recent că România va aloca 135 de milioane de dolari pentru investiţii în infrastructura militară la baza Mihail Kogălniceanu şi centrele de instruire principale, iar scopul, parţial, al acestor investiţii este acela de a sprijini prezenţa prin rotaţie a trupelor americane în ţara noastră

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. Recent, Baza de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita unei delegaţii a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorul James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, care a transmis un mesaj de asigurare privind protejarea securității României. “Suntem aici pentru a vă spune că nu vom lăsa Rusia să devină mai agresivă. Vom fi aici pe termen lung”, a spus el, luna trecută.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Continue Reading

CHINA

Prima vizită a unui înalt oficial al administrației Biden la Beijing: SUA salută concurența acerbă cu China. Ne vom consolida propria forță competitivă, dar nu căutăm un conflict

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Statele Unite salută “concurența acerbă” dintre Washington și Beijing și intenționează să își consolideze propria forță competitivă, a transmis luni secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, în cursul primei vizite în China a unui înalt oficial din administraţia condusă de Joe Biden.

Wendy Sherman a călătorit în Republica Populară Chineză pentru întâlniri cu consilierul de stat și ministrul de externe Wang Yi și cu alți oficiali din RPC în perioada 25-26 iulie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat în care este precizat că discuția dintre Sherman și Wang a fost “sinceră și deschisă” despre o serie de probleme, “demonstrând importanța menținerii unor linii deschise de comunicare între cele două țări”.

Aceștia au discutat despre modalitățile de stabilire a condițiilor pentru gestionarea responsabilă a relației dintre SUA și China.

“Secretarul adjunct a subliniat faptul că Statele Unite salută concurența acerbă dintre țările noastre – și că intenționăm să continuăm să ne consolidăm propria mână competitivă – dar că nu căutăm conflictul cu Republica Populară Chineză”, transmite Departamentul de Stat sub forma unei declarații ce îi aparține purtătorului de cuvânt Ned Price.

Sherman este cea mai înalt responsabil al diplomaţiei americane care s-a deplasat în China după alegerea preşedintelui Joe Biden. Până în prezent, doar emisarul special pentru climă, John Kerry, vizitase China, însă discuţiile s-au limitat doar la lupta împotriva încălzirii globale, acesta fiind adesea singurul subiect unde cele două ţări încearcă să găsească un teren de înţelegere. De altfel, primul și singurul dialog extins între administrația Biden și administrația chineză a avut loc în luna martie, la Anchorage, în Alaska, când secretarul de stat Antony Blinken și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan s-au întâlnit cu liderii diplomației chineze, Yang Jiechi și Wang Yi.

Secretarul adjunct și-a exprimat în privat îngrijorarea cu privire la o serie de acțiuni ale RPC care contravin valorilor și intereselor noastre și ale aliaților și partenerilor noștri și care subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

În special, a exprimat preocupările Statelor Unite cu privire la drepturile omului, inclusiv represiunea antidemocratică a Beijingului în Hong Kong; genocidul și crimele împotriva umanității în curs de desfășurare în Xinjiang; abuzurile din Tibet; și reducerea accesului la mass-media și a libertății presei. De asemenea, a vorbit despre preocupările SUA cu privire la comportamentul Beijingului în spațiul cibernetic, în Strâmtoarea Taiwan și în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, Wendy Sherman a adus în discuție cazurile cetățenilor americani și canadieni reținuți în China sau cu interdicții de ieșire și le-a reamintit oficialilor chinezi că oamenii nu sunt monedă de schimb. Aceasta a reiterat preocupările legate de refuzul Chinei de a coopera cu Organizația Mondială a Sănătății și de a permite o a doua fază de investigare în China a originii COVID-19.

Vizita lui Sherman la Beijing a urmat unui semnal transmis luna trecută de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, care a indicat că SUA pregătesc terenul pentru o posibilă întrevedere bilaterală între președintele Joe Biden și omologul chinez Xi Jinping, deși o astfel de reuniune ar putea avea loc cel mai curând în luna octombrie, în contextul summitului G20 de la Roma. Nu este de așteptat ca tonul relațiilor dintre cele două puteri să se îmbunătățească, dat fiind faptul că la primul contact politico-diplomatic din Alaska, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a acuzat China că acțiunile sale “amenință ordinea și stabilitatea mondială”, iar înalții diplomați chinezi au denunțat în dese rânduri retorica și logica de Război Rece din partea SUA.

Tot din Alaska, duminică, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin a plecat într-un turneu în Asia de Sud-Est pentru a-i liniști pe aliații îngrijorați de abilitățile militare tot mai mari ale Chinei. Austin va vizita Singapore, Vietnam și Filipine. Este prima călătorie în Asia de Sud-Est a unui membru de rang înalt al administrației Biden și a doua călătorie a lui Austin în regiunea Asia-Pacific, la care s-a referit ca fiind “teatrul principal de operațiuni” al Pentagonului. Sub formula “o zonă indo-pacifică liberă și deschisă”, Statele Unite își propun să nu permită Chinei să nu exercite o putere coercitivă asupra vecinilor săi.

Aflat luna trecută în Europa, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

Published

on

© Cătălin Drulă/ Facebook

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în derulare cinci proiecte pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui pod la Ungheni, a transmis luni ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

“Reabilităm podurile de peste Prut şi construim unul nou. Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Unul dintre proiecte este Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B, construit în 1949, cu o lungime de 125 de metri.

Execuţia lucrărilor a pornit în iulie şi se va încheia peste 9 luni.

Proiectul vizează: consolidare grindă cu zăbrele; sablare şi vopsire tablier; reparare placa de beton armat care susţine calea pe pod; refacere cale pe pod şi trotuare; schimbare parapete pietonale şi de siguranţă; refacere rampe de acces; protejare picioare pod cu un dig de piatră brută.

Celelalte poduri ce vor fi reabilitate sunt Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B, Podul de la Sculeni, pe DN 24, Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A (la acest pod CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti).

În ceea ce priveşte Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni, proiectarea este deja în derulare. “Studiul de fezabilitate pentru pod este finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie”, a adăugat ministrul.

“Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a subliniat Drulă. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.22 mins ago

Polonia trimite o echipă de salvare în Germania: Îi ajutăm pe vecinii noștri să facă față consecințelor inundațiilor tragice

Gheorghe Falcă1 hour ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

NATO18 hours ago

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

FONDURI EUROPENE19 hours ago

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană solicită companiei Google să fie mai transparentă: Consumatorii UE nu trebuie induși în eroare

CHINA19 hours ago

Prima vizită a unui înalt oficial al administrației Biden la Beijing: SUA salută concurența acerbă cu China. Ne vom consolida propria forță competitivă, dar nu căutăm un conflict

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

U.E.20 hours ago

Comisarul european pentru Sănătate îl asigură pe eurodeputatul Dan Motreanu că secvențierea genomului SARS-CoV-2 este o prioritate a Comisiei Europene

EDUCAȚIE20 hours ago

Raport UNICEF: În România, accesul limitat la internet și la echipamente IT reprezintă principalele bariere în furnizarea serviciilor în educație în contextul COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL3 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI5 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA7 days ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending