Connect with us

RUSIA

Rusia amenință că va opri livrarea de gaze spre Europa prin Nord Stream 1

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Rusia a amenințat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru prima dată de la invadarea Ucrainei, potrivit unor comentarii făcute de vicepremierul rus, Alexander Novac la televiziunea de stat, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Avem dreptul deplin (…) să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă”, a spus Novak luni, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2.

El a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor.

Conform Reuters, Novak a semnalat că prețul la petrol ar putea crește de peste două ori, până la 300 de dolari barilul, dacă SUA şi aliaţii lor ar interzice importurile de petrol rusesc, o sursă crucială de venit, după ce Rusia a fost practic scoasă de pe pieţele financiare occidentale.

Nord Stream 1 asigură aproximativ 60 de miliarde de metri cubi de gaz pe an, transmis din Rusia spre Germania şi apoi redistribuit spre mai multe ţări europene.

Avertismentele oficialului rus vin în contextul în care, secretarul de stat american, Antony Blinken, a declarat că SUA ”discută foarte activ” despre posibilitatea interzicerii importurilor de petrol rusesc.

Germania respinge această idee. ”Suntem dispuşi să plătim un preţ economic foarte, foarte ridicat”, dar ”dacă mâine, în Germania sau în Europa, luminile se sting, asta nu va opri tancurile. Dacă aceste sancţiuni ar pune capăt acestui război, le-aş lua imediat”, a explicat ministrul german de externe, Annalena Baerbock, într-un interviu acordat canalului ZDF.

Pentru a-și reduce dependența de gazele rusești, Berlinul, care importă din Rusia 55% din necesarul de gaz natural, 50% din cel de cărbune şi 35% din consumul său de petrol, a prezentat un plan ce vizează construirea unui terminal pentru importul de gaze naturale lichefiate (LNG).

Astfel, Banca germană de stat KfW a semnat un memorandum de înţelegere cu principalul producător de energie al ţării, RWE, şi operatorul olandez de reţea Gasunie pentru construirea unui terminal în oraşul port Brunsbuettel. Acesta va avea o capacitate anuală de opt miliarde metri cubi şi va fi realizat cât mai curând posibil, a anunţat sâmbătă Ministerul Economiei.

De cealaltă parte, gazele reprezintă 24% din mixul energetic al UE, care importă 90% din gazele utilizate. 40% din aceste importuri sunt furnizate de compania rusă Gazprom, o situaţie care a pus în alertă autorităţile comunitare, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia. 

Uniunea Europeană a demarat deja discuții în vederea diversificării ”surselor de aprovizionare cu gaze”, cele mai recente exemple în acest sens fiind cele purtate cu Statele UniteJaponia sau Norvegia.

”Investițiile noastre de astăzi ne vor face mai independenți mâine. Mă gândesc, în primul rând, la securitatea noastră energetică. Pur și simplu nu ne putem baza atât de mult pe un furnizor care ne amenință în mod explicit. Acesta este motivul pentru care am ajuns la alți furnizori globali. Iar aceștia au răspuns. Norvegia face un pas înainte. În ianuarie, am avut o aprovizionare record de gaz natural lichefiat. Construim noi terminale de gaz natural lichefiat și lucrăm la interconectări”, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în intervenția sa în Parlamentul European, reunit în sesiune plenară pentru a discuta despre agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

De altfel, mesajul său a oferit un răspuns anticipativ solicitărilor înainte de eurodeputați în rezoluția adoptată în urma dezbaterilor, prin care au cerut executivului european și statelor membre ” să creeze un mecanism de coordonare și să utilizeze toate capacitățile posibile de stocare a gazelor pentru a asigura aprovizionarea neîntreruptă cu gaze a UE.”

Este de așteptat ca această sugestie să se regăsescă printre propunerile pe care Comisia Europeană urmează să le prezinte marți pentru a-și reduce dependența de energia din Rusia care, anul trecut, a reprezentat 62% din importurile UE din această țară. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CHINA

“Dacă expiră, expiră”: Trump va lăsa să expire tratatul New START, ultimul acord de control al armelor nucleare SUA-Rusia. Liderul american dorește un acord care să includă și China

Published

on

© Official White House Photo by Daniel Torok

Președintele american Donald Trump a declarat că va lăsa să expire New START, ultimul tratat de control al armelor strategice dintre Statele Unite și Rusia, respingând oferta Moscovei de a prelungi voluntar limitele privind desfășurarea celor mai puternice arme nucleare din lume, a relatat joi Reuters.

„Dacă expiră, expiră”, a declarat Trump despre tratatul din 2010 într-un interviu acordat miercuri ziarului New York Times. „Vom încheia pur și simplu un acord mai bun”, a adăugat el.

Susținătorii controlului armamentului avertizează că, după expirarea acordului la 5 februarie, cele două mari puteri nucleare ale lumii ar putea începe să desfășoare focoase strategice peste limitele stabilite, accelerând astfel erodarea regimului global de control al armamentului.

Întrebat dacă președintele american va accepta oferta formulată în septembrie de liderul rus Vladimir Putin, care propunea menținerea voluntară a limitelor privind desfășurarea armelor nucleare strategice după expirarea New START, un purtător de cuvânt al Casei Albe a trimis Reuters la declarațiile lui Trump. Președintele american afirmase anterior, în luna iulie, că ar dori să mențină limitele stabilite de tratat chiar și după expirarea acestuia.

Ce prevede tratatul New START

Acordul dintre SUA și Rusia limitează la 1.550 numărul ogivelor nucleare desfășurate pe cel mult 700 de vectori de lansare, respectiv rachete, bombardiere și submarine. Tratatul nu mai poate fi prelungit, întrucât textul său permitea o singură extindere, convenită în 2021 de președintele rus Vladimir Putin și fostul președinte american Joe Biden, pentru o perioadă de cinci ani.

Trump vrea să implice China

În interviul acordat New York Times, Trump a declarat că China, țara cu cea mai rapidă creștere a forței nucleare strategice din lume, ar trebui inclusă într-un eventual tratat care să înlocuiască New START.

Beijingul a respins însă constant această propunere încă din prima administrație Trump, argumentând că arsenalele nucleare ale SUA și Rusiei sunt mult superioare celui chinez.

„Probabil, ar trebui să implicăm și alți câțiva actori”, a adăugat Trump.

Ambasada Chinei la Washington a reacționat afirmând că nu ar fi „nici rezonabil, nici realist” să se ceară Chinei să participe la negocieri de dezarmare nucleară alături de SUA și Rusia. „China își menține întotdeauna forța nucleară la nivelul minim cerut de securitatea națională și nu se angajează niciodată într-o cursă a înarmărilor cu nimeni”, a declarat purtătorul de cuvânt al ambasadei, Liu Pengyu.

Potrivit unui raport al Pentagonului publicat luna trecută, China ar fi desfășurat probabil peste 100 de rachete balistice intercontinentale în trei noi câmpuri de silozuri și nu ar fi dispusă să se angajeze în discuții privind controlul armamentului.

Tratatul New START se află sub presiune încă din februarie 2023, când Moscova a anunțat suspendarea participării sale la procedurile de verificare, invocând sprijinul SUA pentru Ucraina. Statele Unite au urmat exemplul în luna iunie, suspendându-și participarea la inspecții și schimburi de date, deși ambele părți continuă să respecte limitele prevăzute de acord.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Trump îl acuză pe Putin că “împiedică pacea” după ce CIA contrazice versiunea rusă privind un atac ucrainean asupra reședinței liderului rus (New York Post)

Published

on

© Official White House Photo by Daniel Torok

CIA, agenția de informații a Statelor Unite, a contrazis informațiile pe care președintele rus Vladimir Putin i le-a transmis recent președintelui american Donald Trump cu privire la presupusul atac ucrainean asupra reședinței liderului rus din regiunea Novgorod, fapt care l-a determinat pe Trump să-l acuze pe Putin că respinge pacea.

Ucraina nu a vizat o reședință folosită de președintele rus Vladimir Putin într-un recent atac cu drone în nordul țării sale, a evaluat CIA. Directorul agenției, John Ratcliffe, l-a informat pe Trump despre această evaluare miercuri, au spus oficialii, citați de CNN.

La rândul său, Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW), care urmărește evoluția luptelor dintre Rusia și Ucraina, a pus la îndoială veridicitatea atacului.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat luni că Ucraina a încercat să atace reședința președintelui Vladimir Putin din regiunea Novgorod (nordul Rusiei) și că, prin urmare, poziția Moscovei în negocierile de pace va fi revizuită.

Trump a criticat luni Ucraina în legătură cu presupusul atac cu drone denunțat de Rusia asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin, acuzație negată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Nu-mi place. Nu este bine. Am aflat azi dimineață. Știți cine mi-a spus? Președintele Putin, azi dimineață. A spus că a fost atacat. Nu este bine”, a declarat Trump în fața presei, în timp ce îl primea la reședința sa de la Mar-a-Lago, în Florida, pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Liderul american a spus că este „foarte furios”, afirmând că momentul este unul extrem de sensibil.

Volodimir Zelenski a respins imediat acuzațiile Moscovei, negând că Ucraina ar fi încercat să lovească o reședință a lui Putin și susținând că Rusia încearcă să submineze procesul de pace și să justifice noi atacuri asupra unor clădiri guvernamentale ucrainene. El a descris afirmațiile lui Lavrov drept „tactici mincinoase tipic rusești” și a subliniat că „important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, cerându-i lui Trump să reacționeze în fața amenințărilor Moscovei.

Acum, Donald Trump îl critică pe Vladimir Putin, despre care spune că răspândește minciuni legate de atacul ucrainean cu drone care ar fi vizat reședința liderului rus, din 29 decembrie.

Președintele american îl acuză pe omologul său că „împiedică pacea și perpetuează războiul”, scrie Euronews.

Trump consideră că acest tip de discurs face parte dintr-o strategie recurentă a Moscovei de a submina orice efort diplomatic serios.

„Lui Putin i s-a oferit o cale către pace, dar el a respins-o din nou”, a spus președintele american, citat de surse apropiate, potrivit publicației New York Post.

Trump a insistat duminică asupra faptului că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de un acord de pace, în proporție de 95%, în timp ce l-a găzduit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reședința sa de la Mar-a-Lago în Florida, dar a recunoscut că negocierile sunt complexe și s-ar putea totuși destrăma, ceea ce ar lăsa războiul să se prelungească ani de zile. 

În același timp, Zelenski a precizat că garanțiile de securitate SUA-Europa-Ucraina sunt agreate “în proporție de 100%”. Discuțiile dintre Zelenski și Trump au fost precedate și succedate de convorbiri telefonice ale președintelui american cu omologul rus.

Ulterior, liderii principalelor state europene susținătoare ale Ucrainei, precum și cei ai NATO și UE, au discutat la telefon cu președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Zelenski, în timpul întâlnirii din Florida a ultimilor doi cu scopul de a finaliza proiectul unui acord de pace ruso-ucrainean care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.

Discuțiile au fost axate pe evoluția negocierilor privind planul de pace și pe garanțiile de securitate, cu Coaliția de Voință urmând să se reunească în luna ianuarie la Paris pentru a finaliza contribuțiile fiecărei țări la garanții de securitate pentru Ucraina.

Continue Reading

RUSIA

Trump se declară “foarte furios” după ce Putin l-a informat că Ucraina ar fi lansat un atac cu drone asupra reședinței liderului rus. Zelenski neagă acuzațiile

Published

on

© Official White House Photo by Daniel Torok

Președintele american Donald Trump a criticat luni Ucraina în legătură cu presupusul atac cu drone denunțat de Rusia asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin, acuzație negată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează agențiile AFP și EFE, potrivit Agerpres.

„Nu-mi place. Nu este bine. Am aflat azi dimineață. Știți cine mi-a spus? Președintele Putin, azi dimineață. A spus că a fost atacat. Nu este bine”, a declarat Trump în fața presei, în timp ce îl primea la reședința sa de la Mar-a-Lago, în Florida, pe premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Liderul american a spus că este „foarte furios”, afirmând că momentul este unul extrem de sensibil. „Este o perioadă delicată. Nu este momentul potrivit. Una este să ataci pentru că ei atacă. Dar este cu totul altceva să-i ataci casa” lui Putin, a adăugat Trump, formulând acuzații la adresa Ucrainei, care a negat orice implicare și a susținut că Rusia minte.

Acuzația a fost lansată inițial de ministrul rus de externe Serghei Lavrov și reluată ulterior de alți oficiali de la Moscova. Potrivit acestuia, Ucraina ar fi lansat în cursul nopții 91 de drone cu rază lungă de acțiune către o reședință a președintelui Putin din regiunea Novgorod, toate fiind doborâte de apărarea antiaeriană rusă. „Nu intenționăm să ne retragem din procesul de negociere cu SUA. Totuși, dată fiind degenerarea finală a regimului criminal de la Kiev, care a virat către o politică de terorism de Stat, pozițiile de negociere ale Rusiei vor fi revizuite”, a afirmat Lavrov, adăugând că au fost deja selectate ținte pentru eventuale lovituri de represalii.

Ulterior, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat că președintele Putin l-a informat pe omologul său american Donald Trump că, în urma acestui incident, Rusia își va revizui poziția și angajamentele asumate în etapele anterioare ale negocierilor privind soluționarea conflictului ruso-ucrainean.

Potrivit lui Ușakov, mesajul a fost transmis în cadrul convorbirii telefonice purtate luni de Trump și Putin, după negocierile desfășurate duminică la Mar-a-Lago între Trump și Zelenski, privind o nouă contrapropunere de plan de pace în 20 de puncte prezentată de liderul ucrainean. Aceasta a venit după ce un plan inițial în 28 de puncte propus de Trump luna trecută a fost modificat în repetate rânduri, ca urmare a obiecțiilor formulate de Kiev și de susținătorii săi europeni, nemulțumiți că documentul inițial prelua mai multe revendicări ale Rusiei, inclusiv cedarea integrală a regiunii Donbas.

Volodimir Zelenski a respins imediat acuzațiile Moscovei, negând că Ucraina ar fi încercat să lovească o reședință a lui Putin și susținând că Rusia încearcă să submineze procesul de pace și să justifice noi atacuri asupra unor clădiri guvernamentale ucrainene. El a descris afirmațiile lui Lavrov drept „tactici mincinoase tipic rusești” și a subliniat că „important acum este ca lumea să nu rămână tăcută și ca rușii să nu submineze progresele către pace”, cerându-i lui Trump să reacționeze în fața amenințărilor Moscovei.

Pe de altă parte, Trump a calificat drept „foarte bună” și „foarte productivă” discuția avută cu Vladimir Putin, deși a admis că rămân probleme dificile de rezolvat înainte ca Ucraina și Rusia să ajungă la un acord. „Avem câteva probleme pe care sperăm să le rezolvăm și, dacă le vom rezolva, va fi pace”, a spus președintele american.

Trump și Zelenski au vorbit duminică despre progrese în negocieri, fără a reuși însă să finalizeze un acord, din cauza unor „chestiuni spinoase” rămase în dispută, în special statutul teritoriilor din Donbas aflate sub control ucrainean și revendicate de Rusia, precum și funcționarea centralei nucleare de la Zaporojie, ocupată de trupele ruse. Planul de pace în 20 de puncte propus de Zelenski include un pact de neagresiune cu Rusia și garanții de securitate americane pentru Ucraina, similare celor oferite de NATO.

Trump a insistat duminică asupra faptului că Ucraina și Rusia sunt „mai aproape ca niciodată” de un acord de pace, în proporție de 95%, în timp ce l-a găzduit pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la reședința sa de la Mar-a-Lago în Florida, dar a recunoscut că negocierile sunt complexe și s-ar putea totuși destrăma, ceea ce ar lăsa războiul să se prelungească ani de zile. 

În același timp, Zelenski a precizat că garanțiile de securitate SUA-Europa-Ucraina sunt agreate “în proporție de 100%”.

Ulterior, liderii principalelor state europene susținătoare ale Ucrainei, precum și cei ai NATO și UE, au discutat la telefon cu președinții Statelor Unite și Ucrainei, Donald Trump și Zelenski, în timpul întâlnirii din Florida a ultimilor doi cu scopul de a finaliza proiectul unui acord de pace ruso-ucrainean care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.

Discuțiile au fost axate pe evoluția negocierilor privind planul de pace și pe garanțiile de securitate, cu Coaliția de Voință urmând să se reunească în luna ianuarie la Paris pentru a finaliza contribuțiile fiecărei țări la garanții de securitate pentru Ucraina.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

ROMÂNIA15 minutes ago

Ziua Culturii Naționale. Nicușor Dan anunță că sala de teatru de la Palatul Cotroceni va fi pusă la dispoziție pentru reprezentații gratuite ale tinerilor actori

SUA15 minutes ago

Vicecancelarul german Lars Klingbeil consideră că „relația transatlantică pe care o știam până acum se dezintegrează”

NATO10 hours ago

Aliații europeni, solidari cu Danemarca, fac scut în jurul Groenlandei: Germania, Franța, Canada, Suedia și Olanda își intensifică prezența militară în insula arctică

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Starea actuală a lumii înseamnă că e timpul să începem să bem, ar fi spus șefa diplomației UE Kaja Kallas la o întâlnire cu lideri din Parlamentul European

IRAN12 hours ago

MAE a ridicat la maxim avertismentul de călătorie în Iran pentru români: PĂRĂSIȚI IMEDIAT ȚARA, pe orice rută sigură existentă

INTERNAȚIONAL12 hours ago

SUA și Danemarca vor forma “grup de lucru la nivel înalt” pentru “o cale comună de urmat” privind Groenlanda: Persistă un “dezacord fundamental”, afirmă șeful diplomației daneze

U.E.16 hours ago

Studiu polonez: Extinderea necontrolată și modelul de afaceri agresiv al platformelor comerciale chineze riscă să ducă la pierderi anuale de circa 2 mld. de euro pentru comercianții locali

PARLAMENTUL EUROPEAN17 hours ago

Reprezentantul Shein va fi audiat în Parlamentul European pentru a oferi explicații cu privire la practicile comerciale ale companiei

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Macron avertizează asupra unor consecințe „fără precedent” ale demersului SUA privind Groenlanda

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Amenințările lui Trump privind Groenlanda blochează temporar înțelegerea comercială UE–SUA în Parlamentul European

ROMÂNIA3 weeks ago

Oana Țoiu: România și R. Moldova au cel mai puternic parteneriat diplomatic. Interesele țărilor noastre nu sunt doar aliniate, ci îndeplinite cu succes atâta timp cât le urmărim împreună

SUA4 weeks ago

Rubio: SUA nu încearcă să impună un acord de pace între Ucraina și Rusia, ci să înțeleagă ce este dispusă fiecare parte să accepte și să ofere pentru a ajunge la o soluție negociată

COMISIA EUROPEANA1 month ago

Comisia Europeană prezintă două soluții pentru a sprijini nevoile de finanțare ale Ucrainei în perioada 2026-2027: împrumuturi UE și utilizarea activelor rusești înghețate pentru un împrumut pentru reparații

ROMÂNIA2 months ago

Industria de apărare din România face apel la un cadru legislativ modern, predictibil și capabil să susțină producția locală, lanțurile de furnizori și transferul de tehnologie

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 months ago

Șeful Biroului Grupului BEI în România prezintă instrumentele de finanțare ale Băncii Europene de Investiții pentru sectorul securității și apărării: Ambițiile noastre în acest domeniu s-au mărit considerabil

ROMÂNIA2 months ago

MAI câștigă o poziție de top în cadrul Frontex. Cătălin Predoiu: Este un succes important, obținut în condiții de concurență acerbă între țările europene

ROMÂNIA2 months ago

Președintele Senatului, în cadrul Summitului Parlamentar al Platformei Crimeea: Susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional

ROMÂNIA2 months ago

România nu mai vrea să fie un actor reactiv în dezbaterile europene, ci un contributor direct cu viziune proprie la definirea noului Cadru Financiar Multianual, spune Dragoș Pîslaru la lansarea „Procesului de la București”

COMISIA EUROPEANA2 months ago

Roxana Mînzatu, apel ferm ca dimensiunea socială să nu fie marginalizată în viitorul buget al UE: Trebuie să arătăm oamenilor că nu lăsăm ca nevoile lor să fie transformate în arme împotriva proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 months ago

România, exemplu al transformării prin politica de coeziune, spune Raffaele Fitto: PIB-ul a urcat de la 44% la aproape 80% din media UE; noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță

Trending