Connect with us

NATO

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

Published

on

© NATO/ Flickr

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora alianța nord-atlantică va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997, când Polonia, Ungaria, Slovacia, țările baltice, Bulgaria și România nu făceau încă parte din NATO.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări, informează Reuters.

“Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

Cerințele Rusiei, respinse categoric de NATO și de România

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO.

“O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

Și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

Poziția lui Geoană a fost urmată de o declarație remisă presei de purtătorul cuvânt al Alianței, Oana Lungescu, prin care NATO a respins categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență.

Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Forțele navale și aeriene ale Franței și Spaniei vin în România și la Marea Neagră

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă au discutat situația de pe flancul estic în timpul dialogului ruso-american de la Geneva

Caracterul tensionat al situației este surprins și de faptul că în timpul noilor discuții de la Geneva dintre SUA și Rusia, președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă s-au întâlnit la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO. În urma întâlnirii, Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic.

Într-o dovadă de solidaritate cu aliații de pe flancul estic și ca angajament pentru securitatea lor, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan a avut joi consultări cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”. Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu  “a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”.

SUA au informat România înaintea discuțiilor dintre Blinken și Lavrov

În cadrul acestor consultări, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv întâlnirea secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov.

Discuția de joi seară reprezintă a patra iterație în decursul a 40 de zile a acestui mecanism de consultări între SUA și aliații de pe flancul estic al NATO, reuniți în formatul București 9 inițiat de România și de Polonia.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

La 9 decembrie, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Joe Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9). La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO. Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră. De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

România respinge categoric pretențiile Rusiei

Cerințele prin care Moscova caută să obțină retragerea militară a Statelor Unite și a NATO din țările care au aderat la Alianță după 1997 Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile, a declarat președintele Klaus Iohannis, în tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, care a avut loc pe 12 ianuarie.

Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a afirmat atunci președintele Iohannis

“Rusia nu are forța Occidentului unit” – exclamă cvadrilaterala transatlantică

Șeful diplomației americane s-a prezentat la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea Ucrainei și a anunțat deblocarea unui ajutor de securitate de 200 de milioane de dolari, dar și la Berlin.

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

NATO vine cu o contra-propunere și avertizează că nu va face compromisuri. Macron dorește o ordine europeană de securitate, prezentată alături de NATO, și propusă Rusiei spre negociere

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

Published

on

© MApN

Patru aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene și șase avioane CF-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Spaniole au aterizat vineri, 25 noiembrie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța și în Baza 86 Aeriană de la Borcea, pentru a participa la misiuni de poliție aeriană și vigilență aeriană întărită sub comanda, informează Forțele Aeriene Române într-un comunicat.

Detașamentul italian, format din aproximativ 150 de militari (piloți și personal tehnic) și aeronave Eurofighter Typhoon, va executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO, pentru șase luni.

Detașamentul italian înlocuiește detașamentul canadian, format din 180 de militari şi șase aeronave CF-18 Hornet, care a executat misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO timp de patru luni.

Precedenta misiune a forțelor canadiene s-a încheiat la începutul anului 2021, acestea fiind înlocuite atunci de aeronavele forțelor aeriene spaniole. Forțele Aeriene Spaniole s-au aflat în premieră în România în prima parte a anului trecut

Acum, noul detașament spaniol (piloți și personal tehnic) și aeronavele CF-18 Hornet vor executa, împreună cu militarii Forțelor Aeriene Române, misiuni de Vigilență Aeriană Întărită (enhanced Vigilance Activity) sub comandă NATO, pentru patru luni.

Continue Reading

NATO

Ministeriala NATO de la București: Șeful diplomației SUA se va întâlni cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Bogdan Aurescu

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken se va deplasa la București, România, în perioada 28-30 noiembrie, unde va participa la reuniunea miniștrilor de externe ai NATO și va avea întâlniri cu președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, dar și cu secretarul general al NATO și cu ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a informat vineri Departamentul de Stat într-un comunicat.

Reuniunea miniștrilor de externe ai NATO se va axa pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe punerea în aplicare a noului Concept strategic al NATO, inclusiv pe provocările din partea Republicii Populare Chineze, pe securitatea energetică, pe protecția infrastructurilor critice și pe eforturile NATO de dezvoltare a capacităților și de consolidare a rezilienței în Bosnia și Herțegovina, Georgia și Moldova.

“În timp ce se va afla la București, secretarul Blinken și prim-ministrul român Nicolae Ciucă vor vizita expoziția – We the People – 25 de ani de parteneriat strategic – care celebrează momentele cheie ale parteneriatului dintre SUA și România începând cu 1997. Secretarul Blinken va avea întâlniri separate cu președintele României, Klaus Iohannis, cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și va participa la un dineu de lucru cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba”, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat.

Prin prezența sa la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București, Blinken va deveni primul șef al diplomației americane care va efectua o vizită în România după 17 ani, aceasta coincizând și cu aniversarea, anul acesta, a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România – SUA.

Precedenta vizită la nivel de secretar de stat al SUA a fost efectuată în 2005, de Condoleezza Rice. De atunci, întrevederile între miniștrii români de externe și cei americani au avut loc la Washington, la Bruxelles, în marja reuniunilor NATO, și la Adunarea Generală a ONU.

În schimb, ministrul de externe Bogdan Aurescu a fost primit la Departamentul de Stat doi ani consecutivi, 2020 și 2021, de fostul de secretar de stat Mike Pompeo și de actualul șef al diplomației americane, Antony Blinken. De altfel, Blinken a mai efectuat o vizită în România în 2016, în perioada în care era secretar de stat adjunct al SUA.

Reuniunea din 29 şi 30 noiembrie a miniştrilor de externe din NATO este prima de acest fel pe care România o găzduieşte, după ce a organizat Summitul Alianţei în 2008.

Reuniunea va cuprinde patru sesiuni referitoare la implementarea deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid, la războiul din Ucraina, securitatea energetică şi parteneri.

Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina au fost invitate să participe la reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO.

Reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la București va fi prima de acest fel după summitul NATO de la Madrid din luna iunie, când liderii aliați au adoptat noul Concept Strategic al Alianței.

Continue Reading

NATO

Ambasadorul Germaniei, înainte de Reuniunea Liderilor de la München: România s-a dovedit un partener european și un aliat transatlantic de încredere

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

România s-a dovedit a fi un partener european şi un aliat transatlantic de încredere în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, înainte de Reuniunea Liderilor de la München pe care România o găzduiește în perioada premergătoare reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO de la București din 29-30 noiembrie, la care va participa și ministrul federal de Externe, Annalena Baerbock.

“Fie că este vorba de dezvoltarea unui răspuns european la agresiunea rusă, de primirea persoanelor din Ucraina care caută protecţie sau de sprijinirea exportului de cereale ucrainene, România a fost şi continuă să fie de încredere. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce priveşte politica de securitate: România este extrem de importantă pentru găzduirea trupelor internaţionale şi pentru securizarea flancului sud-estic al teritoriului nostru NATO. Mă bucur că acest rol important al României, precum şi însemnătatea sporită a regiunii Mării Negre sunt tot mai mult recunoscute pe scena internaţională. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, în zilele următoare, România va găzdui Reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, precum şi Reuniunea Liderilor de la München, un eveniment la nivel înalt al Conferinţei de Securitate de la München”, a completat diplomatul, potrivit unui comunicat transmis CaleaEuropeană.ro de către misiunea diplomatică.

La Reuniunea Liderilor de la München, aproximativ 75 de reprezentanţi guvernamentali de rang înalt şi experţi în politică externă şi de securitate sunt aşteptaţi să discute despre consecinţele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi despre alte probleme de securitate din regiune.

Citiți și Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

Printre participanţii din Germania se va număra ministrul federal pentru însărcinări speciale şi şeful Cancelariei Federale, Wolfgang Schmidt. Din partea României, vor fi prezenţi preşedintele Klaus Werner Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

În urma reuniunii, va fi publicat un “Munich Security Brief”, care va cuprinde principalele puncte de interes şi recomandări ale conferinţei.

Citiți și România găzduiește reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, în ajunul ministerialei de externe a NATO de la București. Pentru prima dată, această întrunire are loc pe flancul estic al NATO

Participanţii la Reuniunea Liderilor de la München fac schimb de opinii cu privire la provocările actuale în materie de politică externă şi de securitate, cu accent special pe un context regional specific. Reuniunile au loc de până la două ori pe an în diferite capitale din întreaga lume.

Reuniunile Liderilor de la München facilitează un schimb deschis şi interactiv între factorii de decizie la nivel înalt şi experţi din întreaga lume.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.15 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA20 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA21 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO1 day ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending