Statele Unite își vor consolida relațiile comerciale cu Taiwanul și vor efectua noi curse aeriene și maritime în strâmtoare, în replică la acțiunile ”provocatoare” ale Chinei, a anunțat vineri un înalt responsabil american, potrivit AFP, citat de Agerpres.

O ”foaie de parcurs ambiţioasă” privind comerţul va fi prezentată ”în zilele următoare”, a declarat Kurt Campbell, coordonator al Casei Albe pentru Asia-Pacific.

Acest consilier al lui Joe Biden a afirmat că Beijingul s-a folosit de recenta vizită controversată a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, pentru a încerca să bulverseze statu-quo-ul privind situaţia insulei.

Această vizită a fost ”coerentă” cu politica Washingtonului, iar China a ”exagerat”, a apreciat acesta.

China s-a înfuriat după vizita în Taiwan a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, care a avut loc săptămâna trecută, astfel că Beijingul a lansat manevre militare de amploare, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice în şase sectoare din jurul acestei insule pe care o consideră parte a Chinei continentale.

Mai mult, primul poluator la nivel global a decis încetarea cooperării cu Statele Unite în mai multe domenii printre care și în ceea ce privește schimbările climatice, un regres în acest sector după ce aceste două state și-au luat angajamentul în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice, ce a avut loc în luna noiembrie în Glasgow, să coopereze pentru a combate efectele încălzirii globale.

La 9 august, Departamentul de Stat al SUA și-a anunțat intenția de a oferi 89 de milioane de dolari din fondurile pentru anul fiscal 2022 pentru a ajuta guvernul Ucrainei să facă față provocărilor umanitare urgente reprezentate de rămășițele explozive de război create de războiul brutal de agresiune al Rusiei.

„Noua invazie ilegală și neprovocată a Rusiei în Ucraina a presărat zone masive din țară cu mine terestre, muniții neexplodate și dispozitive explozive improvizate. Utilizarea grotescă a dispozitivelor explozive improvizate în modul în care vedem în Ucraina de către actorii ruși era asociată anterior doar cu ISIS în Siria. Aceste pericole explozive blochează accesul la terenuri agricole fertile, întârzie eforturile de reconstrucție, împiedică comunitățile strămutate să se întoarcă la casele lor și continuă să ucidă și să mutileze civili ucraineni nevinovați. Guvernul Ucrainei estimează că 160.000 de kilometri pătrați din terenul său ar putea fi contaminat – ceea ce reprezintă aproximativ dimensiunea statului Virginia, Maryland și Connecticut la un loc”, transmite Departamentul de Stat al SUA.

Finanțarea americană va permite desfășurarea a aproximativ 100 de echipe de deminare și va sprijini un proiect de formare și echipare pe scară largă pentru a consolida capacitatea de deminare și de eliminare a munițiilor explozive (EOD) a guvernului ucrainean.

Din 1993, Statele Unite au investit peste 4,2 miliarde de dolari pentru eliminarea în siguranță a minelor terestre și a armelor de război explozive (ERW), precum și pentru securizarea și eliminarea în siguranță a armelor de calibru mic și armamentului ușor (SA/LW) și a munițiilor în exces în peste 100 de țări și teritorii. Statele Unite sunt cel mai mare susținător financiar al distrugerii armelor convenționale din lume.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, salută inițiativa senatorului american, Jeanne Shaheen, de a introduce în Senatul american proiectul de lege privind securitatea Mării Negre – Black Sea Security Act of 2022.

„Alături de Secretarul de Stat din cadrul MAE, Iulian Fota, am întâlnit-o săptămâna trecută pe doamna senator pentru a-i mulțumi pentru inițiativa lăudabilă, cu atât mai mult cu cât elaborarea unei Strategii a SUA pentru Marea Neagră reprezintă o temă constantă promovată de România în ultimii ani”, a transmis ambasadorul român într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Andrei Muraru explică importanța acestui proiect legislativ: „Acesta solicită Administrației de la Washington o politică mai robustă a SUA față de regiunea Mării Negre, inclusiv creșterea sprijinului pentru regiune din partea SUA, NATO și UE, asigurarea unei prezențe permanente și durabile pe Flancul Estic, precum și dezvoltarea relațiilor economice dintre SUA și regiunea Mării Negre.”

„Legea solicită elaborarea, în termen de 12 luni, a unei strategii a SUA inter-agenții, urmărind creșterea angajamentului SUA pentru țările din regiune, dezvoltarea asistenței militare și coordonării cu NATO și UE, aprofundarea relațiilor economice, întărirea democrației și securității economice și energetice. Procesul inter-agenții trebuie să identifice inclusiv resursele necesare implementării strategiei pentru perioada 2024-2026”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit ambasadorului român, a fost discutată importanța strategică a regiunii noastre și relevanța continuării sprijinului solid pentru Ucraina.

Totodată, eforturile României pentru exportarea cerealelor din Ucraina au fost totodată apreciate de oficialul american.