Premierul britanic, Boris Johnson, l-a asigurat luni pe preşedintele rus, Vladimir Putin, că relaţiile dintre ţările lor, foarte degradate, nu sunt la nivelul dorit de Londra şi a cerut Rusiei să depună mai multe eforturi pentru climă înainte de COP26, informează Agerpres. 

„Prim-ministrul a fost clar asupra faptului că relaţia actuală dintre Marea Britanie şi Rusia nu este cea pe care o dorim”, a indicat un purtător de cuvânt al lui Boris Johnson după prima lor discuţie din mai 2020.

„Rămân dificultăţi importante”, a adăugat el, referindu-se la otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în 2018 pe teritoriul britanic şi problema Ucrainei.

La rândul său, Kremlinul a transmis că, în pofida problemelor cunoscute, ar fi util ca Moscova şi Londra „să coopereze pe anumite teme”.

Relaţiile dintre Rusia şi Marea Britanie au fost subminate de o serie de dezacorduri în ultimii 15 ani, de la otrăvirea cu poloniu 210 a fostului spion Aleksandr Litvinenko în Marea Britanie în 2006 până la afacerea Skripal, pe lângă chestiuni diplomatice precum Siria sau Ucraina.

În timp ce Vladimir Putin nu intenţionează să participe la conferinţa ONU privind schimbările climatice COP26 care se deschide duminică la Glasgow, în Scoţia, Boris Johnson şi-a manifestat „speranţa ca Rusia să îşi modifice obiectivul de a atinge neutralitatea carbonului până în anul 2050”, faţă de 2060. 

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale.

Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Timp de mai bine de 20 de luni, de la sfârșitul lunii ianuarie 2020, pandemia de COVID-19 a fost unul dintre subiectele principale în fluxul de dezinformare al Kremlinului, a avertizat joi unitatea pentru combaterea dezinformării East Stratcom din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă. 

Potrivit comunicatului East Stratcom, prima dezinformare a fost publicată de un post de stat rusesc cu câteva luni înainte ca Organizația Mondială a Sănătății să declare epidemia drept pandemie. Știrea susținea că virusul fusese conceput artificial în laboratoarele NATO. De atunci, au fost răspândite informații conform cărora virusul afectează doar persoanele asiatice sau că virusul este conceput pentru a crea o „Nouă Ordine Mondială”.

COVID-19 continuă să fie un subiect popular pentru producătorii de dezinformare. Unitatea pentru combaterea dezinformării a documentat săptămâna aceasta mai multe cazuri de răspândire a minciunilor despre vaccinul anti-COVID-19 – „un atac biochimic asupra umanității din partea globaliștilor” sau „vaccinurile sunt inutile”.

„Pe parcursul istoriei COVID-19 am văzut cum accentul s-a mutat de la virusul propriu-zis la vaccinuri și măsuri de combatere a bolii. În acest context, se remarcă o publicație – Geopolitica.ru. Site-ul este reprezentat cu peste 250 de cazuri în baza de date EUvsDisinfo privind dezinformarea. Geopolitica.ru a oferit o platformă pentru cei care se opun vaccinări și pentru adepții teoriei conspirației încă de la începutul pandemiei. Un an și jumătate mai târziu, Geopolitica continuă să răspândească știri false în mai multe limbi cu privire la virus și la eforturile de combatere. Afirmația privind inutilitatea vaccinului este repetată în italiană, în spaniolă, în engleză, în olandeză și în rusă”, se arată în comunicatul citat. 

În prezent, lumea are acces la mai multe vaccinuri anti-COVID-19 de mai bine de un an, Rusia fiind prima țară care a declarat că are un vaccin disponibil. La sfârșitul anului 2020 și la începutul anului 2021 au început campanii pe scară largă de vaccinare în mai multe țări, iar situația s-a schimbat rapid, 49% din populația mondială fiind acum cel puțin parțial vaccinată.

Rusia este o țară cu un nivel ridicat de reticență în ceea ce privește vaccinarea și, în prezent, cu cel mai mare număr de decese din lume, având peste 1.000 de cazuri pe zi. Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, a declarat la începutul pandemiei că dezinformarea poate ucide. „Acest lucru ar trebui reținut atunci când vedem că mass-media de la Kremlin continuă să răspândească minciuni cu privire la COVID-19 și la vaccinuri, chiar și în timp ce numărul de decese în Rusia crește vertiginos”, avertizează East Stratcom.

Citiți și: Șeful diplomației UE solicită un mandat mai larg pentru combaterea dezinformării dincolo de Rusia

În ceea ce privește România, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, țara noastră va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces. 

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

Barometrul Securității Naționale din octombrie 2021 arată că în general 12,8% din români nu cred în vaccinare; 21,8% nu au o problemă cu vaccinarea în general, dar nu au încredere în vaccinarea împotriva COVID-19; 23,3% nu sunt nici convinși, nici nu sunt împotrivă deocamdată; 32,3% cred că este bine să ne vaccinăm; iar 9,6% cred că vaccinarea împotriva COVID-19 ar trebui să fie obligatorie pentru adulții care nu au contraindicații medicale.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Totuși, modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.

Rusia a anunţat luni suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi a misiunii NATO la Moscova, după ce Alianţa Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj, informează AFP.

“În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie, relatează Agerpres.

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa nord-atlantică, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că “se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de “a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Aceste anunţuri intervin după noi acuzaţii de spionaj.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat la începutul lunii octombrie că Alianța Nord-Atlantică a retras acreditarea a opt membri ai misiunii permanente al Rusiei pe lângă organizația nord-atlantică, subliniind că aceștia “erau ofițeri de informații ruși nedeclarați”.

Înaltul oficial aliat a asigurat că această decizie nu este legată de niciun eveniment anume, ci bazată pe o creștere a activității rusești rău intenționate.

“Relația dintre NATO și Rusia se află la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece. Și asta din cauza comportamentului rusesc”, a spus Stoltenberg, după o reuniune a consilierilor pe probleme de securitate națională ai țărilor aliate.

“Decizia de a retrage acreditarea a 8 membri ai delegației ruse la NATO a fost luată pe baza unor informații, a fost luată pentru că aceștia sunt ofițeri de informații ruși nedeclarați. Și am văzut o creștere a activităților maligne rusești, cel puțin în Europa și, prin urmare, trebuie să acționăm”, a explicat acesta.

Alianţa Nord-Atlantică a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.