Marea Britanie a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a referendumurilor fictive desfășurate în patru regiuni ucrainene cu obiectivul de a alipi aceste teritorii la Rusia, fapt ce reprezintă o încălcare clară a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU.

Potrivit unui comunicat al MAE britanic, ”regimul rus a organizat aceste referendumuri fictive într-o încercare disperată de a acapara teritorii și de a-și justifica războiul ilegal. Procesul reflectă aceeași abordare întâlnită în cazul Peninsulei Crimeea, în 2014, combinând dezinformarea, intimidarea și rezultatele fictive. Aceste referendumuri nu reprezintă voința demonstrată a poporului ucrainean și reprezintă o încălcare gravă a integrității teritoriale și a independenței politice a Ucrainei”.

”Referendumurile de fațadă, organizate cu arma în mână, nu pot fi considerate libere sau corecte, iar rezultat lor nu va fi niciodată recunoscut. Acestea urmează un model clar de violență, intimidare, tortură și deportări forțate în zonele din Ucraina pe care Rusia le-a ocupat. Sancțiunile de astăzi îi vor viza pe cei care se află în spatele acestor voturi fictive, precum și persoanele care continuă să susțină războiul de agresiune al regimului rus. Suntem alături de poporul ucrainean și sprijinul nostru va continua atât timp cât va fi nevoie pentru a le restabili suveranitatea”, a subliniat ministrul de externe, James Cleverly.

Pentru a pune în aplicare aceste referendumuri false, regimul rus a desfășurat funcționari și colaboratori în fiecare dintre aceste regiuni controlate temporar – 33 dintre aceste persoane sunt sancționate astăzi. Printre acestea se numără:

• Serghei Eliseev: șeful guvernului din Kherson, recent instalat de guvernul rus și viceamiral în marina rusă. De când a dezertat din marina ucraineană în 2014, Eliseev a continuat să submineze independența Ucrainei;
• Ivan Kusov: ministrul Educației și Științei din așa-numita Republică Populară Lugansk și însărcinat de Pasechnik – liderul RPL – cu sarcina de a ”ajuta instituțiile noastre de învățământ să se integreze fără probleme în sistemul educațional al Rusiei”;
• Evhen Balitskyi: șeful instalat de ruși al așa-numitului guvern din Zaporojie, care a susținut invazia rusă din martie prin declarații publice de susținere. În august, Balitskyi ar fi semnat un decret pentru a permite organizarea unui referendum privind aderarea regiunii la Rusia;
• Evgheni Solntsev: vicepreședintele așa-numitei Republici Populare Donețk.

IMA Consulting, supranumită ”agenția de PR favorită a lui Putin”, a fost, de asemenea, sancționată. Se pare că IMA ar fi fost desemnată să gestioneze campaniile publice pentru aceste referendumuri false – atât pentru a sprijini punerea lor în aplicare în cele patru teritorii controlate temporar, cât și pentru a le conferi o falsă legitimitate în Rusia.

Goznak, o companie producătoare de documente cunoscută pentru monopolul pe care îl deține asupra producției a ”zeci de milioane” de documente de stat, inclusiv pașapoarte eliberate rapid în teritoriile controlate temporar, a fost, de asemenea, sancționată.

Putin continuă să se bazeze pe camarila sa de oligarhi și elite pentru a-și finanța războiul.

Astfel, alți patru oligarhi, cu o avere netă globală combinată estimată la 6,3 miliarde de lire sterline, au fost, de asemenea, sancționați pentru că au sprijinit sau au obținut beneficii de la guvernul Rusiei și au operat în sectoare de importanță strategică. Printre aceștia se numără:

• God Nisanov și Zarah Iliev: cunoscuți ca ”regii imobiliarelor” din Rusia și cu o avere netă comună de 2 miliarde de lire sterline, cei doi dețin și controlează grupul Kievskaya Ploshchad, o importantă companie de construcții care operează pe întreg teritoriul Rusiei;
• Iskander Makhmudov: președinte și fondator al Ural Mining and Metallurgic Company. Un mare magnat al industriei siderurgice, Makhmudov are o avere netă globală estimată la 2,7 miliarde de lire sterline.
• Igor Makarov: președinte și proprietar al ARETI International Group, un investitor important în sectorul petrolului și al gazelor și fondator al Itera, prima companie de gaze independentă din Rusia înainte de a fi cumpărată de compania de stat Rosneft. Makarov are o avere estimată la 1,6 miliarde de lire sterline.

Pachetul include, de asemenea, 55 de membri ai consiliului de administrație din organizații de stat care continuă să finanțeze mașina de război rusă. Printre cei sancționați se numără:

• 23 de persoane din Consiliul de administrație și Consiliul de management al Gazprombank;
• 16 membri ai Consiliului de supraveghere, ai Consiliului executiv și director ai Sberbank;
• 10 persoane din cadrul Sovcombank, inclusiv vicepreședintele și membrii Consiliului de supraveghere și ai Consiliului de administrație.

Regatul Unit a sancționat peste 1 200 de persoane fizice și peste 120 de entități, inclusiv peste 120 de oligarhi cu o avere netă globală combinată estimată la peste 130 de miliarde de lire sterline.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, din Statele Unite, că ”noua evoluţie a narativului” Rusiei, care este o ”ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este inacceptabilă” şi trebuie combătută cu toată hotărârea.

Șeful statului a făcut aceste precizări la San Francisco, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat unei întâlniri cu antreprenori români din Silicon Valley.

De asemenea, şeful statului a subliniat că România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, dar românii nu trebuie să intre în panică.

“Nu îşi doreşte nimeni războiul, în afară de Rusia, Rusia care a atacat Ucraina. Iar noua evoluţie a narativului, care este o ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este, pur şi simplu, inacceptabilă şi trebuie combătută cu toată hotărârea. Cum aceste referendumuri care se ţin în aceste zile în zone din Ucraina care au fost ocupate de Rusia sunt complet inacceptabile şi cred că nu vor fi recunoscute, practic, de nimeni. Însă nu putem să tratăm cu uşurinţă aceste ameninţări. România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu, scenariul pe care ni-l dorim noi este retragerea Rusiei din Ucraina şi negocieri de pace, pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea. Românii nu trebuie să intre în panică, România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia, dar descaladarea trebuie să existe de ambele părţi, nu putem noi doar să zicem că vrem pace şi cealaltă parte să ne ameninţe cu război. Este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, însă suntem hotărâţi să facem faţă oricărui scenariu”, a spus şeful statului, informează Agerpres.

De asemenea, Iohannis a reamintit că România a sprijinit toate pachetele de sancţiuni împotriva Rusiei, însă a afirmat că este inoportun să se discute despre noul pachet în faza de pregătire.

Recent, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus o mobilizare “parţială”. De asemenea, el a vorbit despre faptul că Rusia va folosi “toate mijloacele sale de apărare”.

În acest context, șeful statului român este de părere că şi poziţia statelor UE faţă de cetăţenii ruşi care încearcă să părăsească ţara în contextul mobilizării parţiale trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 20-21 septembrie 2022, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șasea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde a denunțat războiul ilegal declanșat de Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, împotriva Ucrainei, a salutat “solidaritatea excepțională” a multor țări ale lumii cu acest “membru suveran” al ONU și victimă a agresiunii și a anunțat că România va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite care este marcată de o lume asediată de crize precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice şi insecuritate alimentară, șeful statului și-a concentrat intervenția națională asupra consecințelor dramatice ale războiului pornit de Federația Rusă, care sunt globale și nu se rezumă doar la perspectiva securității. El a pledat pentru investiții strategice în energie nucleară, surse regenerabile și hidrogen, cu scopul de a combate utilizarea energiei ca șantaj. De asemenea, el a cerut gestionarea “fără întârziere” a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre pe fondul războiului împotriva Ucrainei.

Astfel, președintele a făcut un apel la unitate și la sprijin pentru pace, afirmând că “răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun”.

Iohannis a luat parte, la invitația președintelui Consiliului European, a președintelui Senegalului, a premierului Spaniei și a secretarului de stat al SUA, la Summitul global dedicat securității alimentare, unde a denunțat faptul că “Rusia folosește alimentele ca armă” și a evidențiat contribuția țării noastre, în contextul în care “60% din exporturile de cereale ale Ucrainei au tranzitat deja România”.

De asemenea, la inițiativa șefului statului, România a co-prezidat una dintre sesiunile Summit-ului ONU privind transformarea educației.

Joi și vineri, președintele Iohannis s-a aflat la San Francisco, unde s-a întâlnit cu comunitatea de români de pe coasta de Vest a SUA și cu antreprenori români din Silicon Valley.

NATO a condamnat joi planurile Moscovei de a organiza referendumuri în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina și a respins “retorica nucleară iresponsabilă” a Rusiei, în timp ce a reconfirmat unitatea aliaților în a apăra fiecare centimetru de teritoriu euro-atlantic arată un comunicat al Consiliului Nord-Atlantic, care întrunește cele 30 de state membre ale Alianței.

“Condamnăm în termenii cei mai fermi posibil planul de a organiza așa-numitele “referendumuri” privind aderarea la Federația Rusă în regiunile ucrainene controlate parțial de armata rusă”, au transmis ambasadorii celor 30 de state aliate.

Citând rezoluția Adunării Generale a ONU din luna martie, care stabilește că “nicio ocupație teritorială rezultată din amenințarea sau utilizarea forței nu va fi recunoscută ca fiind legală”, statele NATO reafirmă că “nu vor recunoaște niciodată” anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeei de către Rusia.

Mai mult, aliații invocă lipsa de legitimitate a “referendumurilor fictive din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson din Ucraina” și avertizează că acestea “vor reprezenta o încălcare flagrantă a Cartei ONU”. 

Reacția NATO vine și după ce președintele rus Vladimir Putin a ordonat prima mobilizare în timp de război a Moscovei de la cel de-al Doilea Război Mondial și a amenințat că va folosi arme nucleare pentru a apăra Rusia în ceea ce el a prezentat ca fiind o confruntare Est-Vest.

În acest sens, aliații resping “retorica nucleară iresponsabilă a Rusiei”, încadrată astfel și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o poziție publică exprimată la New York, în marja Adunării Generale a ONU.

“Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru război, pentru suferința imensă pe care agresiunea sa o provoacă poporului ucrainean, precum și pentru costul războiului său, inclusiv pentru poporul rus care este acum mobilizat. Rusia are în mâinile sale sarcina de a pune capăt conflictului. Rusia trebuie să oprească imediat acest război și să se retragă din Ucraina”, transmit aliații NATO.

Țările membre ale Alianței își reafirmă în comunicatul citat și sprijinul “de neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional, precum și pentru dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare”. Astfel, aliații NATO “rămân hotărâți să ofere sprijin politic și practic Ucrainei în timp ce aceasta continuă să se apere împotriva agresiunii Rusiei”.

“NATO este o Alianță defensivă și va continua să depună eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euro-atlantică. Suntem uniți pentru a apăra și proteja fiecare centimetru de teritoriu aliat“, conchide sursa citată.