Connect with us

RUSIA

Rusia, interesată să inspecteze sistemul antirachetă din România, dar cere retragerea trupelor aliate din Europa de Est și a “formulei de la București” conform căreia “Ucraina și Georgia vor deveni membre ale NATO”

Published

on

© Kremlin.ru

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse i-a înmânat joi ambasadorului Statelor Unite răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova, după setul de propuneri pe marginea arhitecturii de securitate europene pe care Moscova le-a înaintat SUA, NATO și Europei în decembrie anul trecut, care includ încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de NATO și SUA, care au propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

Potrivit documentului, care a fost însoțit și de decizia expulzării adjunctului ambasadorului Statelor Unite la Moscova, Rusia arată că este dispusă să discute cu SUA asupra propunerii ca cele două ţări să efectueze reciproc inspecţii în baze de rachete, inclusiv România și Polonia, însă a denunțat faptul că SUA nu au luat în calcul propunerile sale de securitate, care includeau, între altele, retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria.

Documentul precizează că încetarea extinderii în continuare a NATO, retragerea “formulei de la București” conform căreia “Ucraina și Georgia vor deveni membre ale NATO” și retragerea infrastructurii militare a NATO la nivelul anului 1997, când țările din Europa Centrală și de Est nu erau membre ale Alianței, reprezintă “prevederi de o importanță fundamentală pentru Federația Rusă”.

Potrivit agenţiei RIA, citată de Reuters și Agerpres, MAE rus a transmis joi disponibilitatea Moscovei de a discuta cu Washington despre inspecţii la unele dintre facilităţile militare din partea europeană a Rusiei, în schimbul inspectării de către Rusia a scuturilor americane antirachetă din Polonia şi România.

Versiunea propusă de partea americană pentru dezvoltarea ideii noastre de măsuri de verificare reciprocă în legătură cu complexele Aegis Ashore din România și Polonia, precum și cu unele facilități din partea europeană a Rusiei, poate fi luată în considerare în continuare“, se arată în textul citat de Kommersant.ru.

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei. Astfel, pentru a efectua inspecții tehnice la sistemul antirachetă al NATO de la Deveselu, Rusia trebuie să permită inspecții similare în locații de pe propriul său teritorii unde sunt amplasate rachete. Mai mult, întrebat în timpul sosirii în România a celor 1.000 de soldați americani pentru descurajarea acțiunilor Moscovei despre retorica Federației Ruse – în care președintele Vladimir Putin a spus lansatoarele de rachetă din România şi Polonia sunt o ameninţare pentru Rusia – președintele Klaus Iohannis a spus că aceasta este una falsă pentru că instalația de la Deveselu este una pur defensivă.

În pofida acestui semn de detensionare, Moscova a insistat însă asupra cererii sale privind ”retragerea tuturor forţelor şi armamentelor americane desfăşurate în Europa Centrală şi de Est, în Europa de Sud-Est şi în ţările baltice” şi aşteaptă de asemenea propuneri din partea occidentalilor în vederea ”renunţării la orice viitoare extindere a NATO”, consemnează AFP.

De asemenea, Rusia a comunicat SUA că pre-condiţiile sale pentru o dezescaladare a crizei ucrainene includ sistarea livrărilor de arme către Ucraina, recuperarea tuturor armelor deja livrate acestei ţări de către Occident şi respectarea de către Kiev a dispoziţiilor acordurilor de pace de la Minsk.

În caz de respingere a cererilor Rusiei privind securitatea europeană, aceasta a ameninţat în răspunsul transmis Washingtonului că va reacţiona, inclusiv prin ”măsuri cu caracter militar şi tehnic”. ”În lipsa disponibilităţii părţii americane pentru o înţelegere asupra garanţiilor juridice ferme pentru securitatea noastră (…), Rusia va fi obligată să reacţioneze, în special prin implementarea unor măsuri cu caracter militar şi tehnic”, menţionează MAE rus, încheie sursa citată

Moscova a asigurat totuşi Washingtonul în răspunsul transmis că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, deşi are masate la graniţa acesteia importante forţe militare, iar președintele american Joe Biden a arătat că se teme de un atac al Rusiei în Ucraina “în zilele următoare”.

În egală măsură, secretarul general al NATO a avertizat că Rusia ar putea “fabrica un pretext” pentru a ataca Ucraina, iar secretarul de stat al SUA Antony Blinken s-a deplasat la Consiliul de Securitate al ONU pentru a prezenta evaluarea Statelor Unite privind situația de pe teren la granițele Ucrainei cu Rusia.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, premierul britanic Boris Johnson şi NATO au avertizat joi la unison împotriva unei provocări a Moscovei pentru a justifica o intervenţie militară în Ucraina după informaţii “tulburătoare” despre acuzaţii reciproce de bombardamente între armata ucraineană şi separatiştii proruşi.

Odată cu comasarea a peste 150.000 de soldați și tehnică militară la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO în decembrie anul trecut ceea ce a numit a fi două proiecte de tratate care conţin serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană.

Printre acestea se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington și NATO, care au propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce și au respins orice logică a refacerii “sferelor de influență în Europa”, în timp ce au reafirmat politica ușilor deschise a NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Propunerile de a impune încetarea focului sau concesii teritoriale pentru a opri războiul din Ucraina nu ar servi decât la legitimarea agresiunii președintelui Vladimir Putin și la încurajarea viitoarelor atacuri, a declarat vineri secretarul de stat Antony Blinken, într-un discurs mult așteptat susținut la Helsinki și în care prezentat strategia americană de întărire a Ucrainei împotriva amenințărilor rusești pe termen lung.

Blinken, făcând ceea ce oficialii au descris ca fiind un discurs semnal în capitala celui mai nou aliat NATO, Finlanda, a făcut o pledoarie pentru ceea ce el a spus că a fost “eșecul strategic colosal” al lui Putin în Ucraina, unul care, potrivit lui, a izolat Moscova, i-a slăbit economia și a expus slăbiciunea armatei ruse, cândva temută, relatează Washington Post.

 

Discursul a avut în contextul în care guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski încearcă să recucerească teritoriul controlat de Rusia într-o nouă ofensivă, iar președintele Biden încearcă să împiedice erodarea sprijinului puternic al Occidentului pentru lupta existențială a Kievului.

Pe măsură ce cresc apelurile pentru o pace mediată din partea unor națiuni precum China și Brazilia, Blinken a prezentat, de asemenea, principiile pentru ceea ce el a numit “o pace justă și de durată”, inclusiv integritatea teritorială a Ucrainei, reparațiile pe care Rusia trebuie să le achite și răspunderea pentru crimele de război.

La o zi după ce a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO de la Oslo, șeful dipomației americane a respins apelurile la încetarea focului sau la concesii de terenuri ucrainene în orice formule de “teritoriu pentru pace”, perspective despre care a spus că ar reprezenta o “pace Potemkin”.

În politică și diplomație, termenul de “pace Potemkin” sau “sat Potemkin”  este o construcție, la propriu sau la figurat, al cărei scop este de a oferi o fațadă exterioară unei situații, de a-i face pe oameni să creadă că situația este mai bună decât este. Denumirea îi este atribuită după a fost Grigory Potemkin, un lider militar rus, om de stat, nobil și favorit al țarinei Ecaterinei cea Mare, care a domnit în secolul al XVIII-lea.

O încetare a focului care pur și simplu îngheață liniile actuale pe loc – și îi permite lui Putin să își consolideze controlul asupra teritoriului pe care l-a cucerit și să se odihnească, să se reînarmeze și să atace din nou – nu este o pace justă și durabilă. Ar legitima acapararea de teritorii de către Rusia. Ar recompensa agresorul și ar pedepsi victima“, a spus el.

Blinken a declarat că Statele Unite vor sprijini negocierile “dacă și când Rusia este pregătită să lucreze pentru o pace adevărată”.

Împreună cu Ucraina și cu aliații și partenerii, suntem pregătiți să purtăm o discuție mai amplă despre securitatea europeană care să promoveze stabilitatea și transparența și să reducă probabilitatea unui conflict viitor“, a spus el.

Cu o zi în urmă, la castelul Mimi din Bulboaca, unde Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit al Comunității Politice Europene, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat garanții de securitate și perspectivă clară de aderare la NATO, în vreme ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au anunțat că se vor întâlni la Potsdam pentru a discuta despre “garanții de securitate imediate” pentru Ucraina și “diferite de statutul de membru NATO”.

Discursul lui Blinken a evidențiat toate modurile în care agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a fost un eșec strategic, precum și eforturile noastre continue de a sprijini apărarea de către Ucraina a teritoriului, suveranității și democrației sale, în vederea obținerii unei păci juste și durabile.

Discursul a fost co-organizat de Institutul finlandez pentru afaceri internaționale și susținut de orașul Helsinki.

Continue Reading

RUSIA

SUA şi Japonia își intensifică cooperarea pentru a-şi moderniza alianţa militară în faţa ameninţărilor din partea Chinei, Coreei de Nord şi Rusiei

Published

on

© Secretary of Defense Lloyd J. Austin III/ Twitter

Statele Unite și Japonia colaborează pentru a-și moderniza alianța militară în fața amenințărilor din partea Chinei, Coreei de Nord și Rusiei, a evidențiat joi secretarul american al Apărării, aflat în vizită la Tokyo pentru discuții bilaterale, înainte de a participa la ”Dialogul Shangri-La” privind apărarea şi securitatea în Asia-Pacific, organizat la Singapore, conform AFP, citat de Agerpres.

Austin a reamintit că ţările lor se confruntă cu ”provocări comune legate de comportamentul coercitiv” al Chinei, ”provocările periculoase ale Coreei de Nord şi războiul crud ales de Rusia în Ucraina”.

”Dar suntem uniţi de interesele şi valorile noastre comune. Şi luăm măsuri importante pentru a moderniza alianţele noastre şi pentru a ne consolida descurajarea”, a adăugat el.

Austin a menţionat cooperarea trilaterală cu Australia şi Coreea de Sud, precum şi creşterea ”ritmului, duratei şi amplorii” manevrelor şi antrenamentelor.

Citiți și: Japonia va achiziționa până la 400 de rachete de croazieră Tomahawk de la SUA pentru a-și crește capacitatea de contraatac

În Noua Strategie de Apărare a Statelor Unite, publicată la finalul lunii octombrie a anului trecut, China este calificată drept provocarea cea mai sistemică, în vreme ce Rusia este privită ca fiind o amenințare acuză și principalul rival nuclear.

În contextul dat, SUA urmăresc să câștige competiția cu China și să îngrădească Rusia, conform Strategiei de securitate națională.

Cât privește Japonia, doctrina de securitate a acestei țări, modificată la mijlocul lunii decembrie, urmărește consolidarea capacității de contraatac în fața unui stat chinez văzut ca ”cea mai mare provocare strategică”.

Continue Reading

RUSIA

SUA impun noi sancțiuni împotriva Iranului și Rusiei pentru a le transmite că nu acceptă ”folosirea de ființe umane ca monedă de schimb”

Published

on

© European Union, 2023/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele Unite au impus noi sancțiuni împotriva Gardienilor Revoluției din Iran și a serviciului de securitate internă al Rusiei, FSB, acuzându-le de ”luare de ostatici” americani, printre care și jurnalistul publicației Wall Street Journal arestat luna trecută în Rusia, transmite AFP, citat de Agerpres.

Prin acest gest, SUA transmit că nu acceptă un astfel de ”comportament josnic de a folosi fiinţe umane ca pioni, ca monedă de schimb, fără a plăti consecinţele”, a declarat un înalt oficial sub acoperirea anonimatului.

Ambele entităţi au făcut deja obiectul unor sancţiuni din partea Departamentului de Stat şi al Trezoreriei SUA.

Aceste sancțiuni suplimentare au ca scop ”tragerea la răspundere a vinovaților și, astfel, prevenirea apariției unei noi serii de cazuri de acest tip”, a completat oficialul.

Diplomația americană, prin secretarul de stat Antony Blinken, a încercat să soluționeze problema prin dialog, contactându-l pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, căruia i-a solicitat ca jurnalistul american reținut ilegal să fie de îndată eliberat, solicitare care nu a avut niciun efect.

Serviciile de securitate ruse l-au reținut pe Evan Gershkovich la Ekaterinburg, în Urali, fiind acuzat de spionaj, un caz fără precedent în istoria recentă a țării.

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a condamnat acest gest și a criticat ”disprețul sistematic” pentru care Moscova îl manifestă față de libertatea presei.

Un mesaj similar a venit și din partea României, prin vocea lui Bogdan Aurescu, care a calificat ”astfel de atacuri flagrante asupra libertății presei, un element fundamental al democrației” drept ”inacceptabile”.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL59 mins ago

Șeful Pentagonului afirmă că “Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei SUA”: China reprezintă cea mai mare provocare

ROMÂNIA1 hour ago

SUA și România găzduiesc la Washington o reuniune a “Rețelei de puncte de contact pentru femei, pace și securitate”, un forum transregional al Agenției ONU pentru emanciparea femeilor

MEDIU21 hours ago

Ziua Mondială a Mediului. Klaus Iohannis: România a aderat recent la Coaliția de înaltă ambiție pentru a stopa poluarea cu plastic

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis participă marți la summitul “București 9” din Slovacia: Pe agendă, consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe flancul estic

INTERNAȚIONAL22 hours ago

Dorin Recean: Suntem recunoscători României pentru susţinerea şi contribuţia la organizarea excelentă a summitului CPE Moldova

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului. Suma de 10.000 de euro aferentă premiului, donată de șeful statului Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din București

ROMÂNIA2 days ago

Jean-Claude Juncker: Klaus Iohannis este unul dintre acei oameni de stat din Europa Centrală care vor avea un impact dincolo de timpul lor

ROMÂNIA2 days ago

Bogdan Aurescu, la ceremonia de învestire a lui Erdogan: România și Turcia au obiectivul transformării regiunii Mării Negre într-un spaţiu al păcii, stabilităţii şi creşterii economice

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL3 days ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO2 weeks ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending