Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rusia investește 4.7 miliarde de dolari în infrastructura Crimeii anexate

Published

on

Premierul rus, Dmitri Medvedev a anunțat luni că Rusia investește aproximativ 310 miliarde de ruble (4.7 miliarde de dolari) pentru dezvoltarea infrastructurii regiunea Cimeea, informează DPA, citat de Agerpres.

”Trimitem aproape jumătate din suma respectivă deja în acest an”, a declarat Medvedev în cadrul unei întâlniri cu adjuncţii săi. Restul sumei urmează să fie alocată în următorii trei ani.

Rusia a anexat Crimeea de la Ucraina vecină în urmă cu aproape cinci ani, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, în urma unei mişcări populare prooccidentale.

Crimeea a găzduit o mare bază navală rusească la Marea Neagră după ce destrămarea fostei URSS, la începutul anilor 1990, a dus la apariţia Rusiei şi a Ucrainei ca state separate.

Banii vor fi folosiţi pentru şosele, reţele de apă şi electrice, precum şi pentru infrastructura socială, a afirmat Medvedev.

Moscova a anexat ilegal în 2014 Peninsula Crimeea de la Ucraina. Tensiunile dintre cele două state au cunoscut un nou vârf când, în luna decembrie, Rusia a sechestrat trei nave ucrainene și pe cei 24 de membri ai echipajelor în largul peninsulei, sub acuzația de pătrundere ilegală în apele teritoriale rusești.

Comunitatea internațională a arătat că este solidată cu Ucraina, UE prelungind în cadrul reuniunii de iarnă a Consiliului European sancțiunile împotriva statului rus, în vreme ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că va furniza echipament de comunicație armatei ucrainene.

Pe de altă parte, Kremlinul a acuzat Ucraina că a creat o biserică ortodoxă naţională din motive pur politice.

Biserica Ortodoxă Ucraineană şi-a ales un nou patriarh, oficializând schisma cu Moscova în cursul unei ceremonii comparată de putere cu desprinderea de Uniunea Sovietică în 1991.

Înfiinţarea unei biserici ucrainene ”autocefale” independente după peste 300 de ani de tutelă a Bisericii Ortodoxe Ruse a fost autorizată în octombrie anul trecut de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Omagiu pentru ”măreția și anvergura” lui Nursultan Nazarbayev: Capitala Kazahstanului, Astana, va fi redenumită după numele său

Published

on

© Akorda.kz/ Kazakhstan Presidency

Parlamentul Kazahstanului a aprobat miercuri propunerea noului preşedinte, Kasîm-Jomart Tokaev, de a redenumi capitala ţării, transmite AFP, care preia agenţia de presă oficială Kazinform, citată de Agerpres.

Oraşul Astana se va numi pe viitor Nursultan – prenumele fostului preşedinte Nazarbayev, care a demisionat marţi, după 30 de ani la conducerea ţării.

Tokaev a subliniat în discursul său cu ocazia învestiturii că decizia lui Nursultan Nazarbayev de a se retrage din funcţie reprezintă “o dovadă a măreţiei sale de om politic de nivel mondial şi anvergură istorică”.

Nursultan Nazarbayev și-a anunțat marți demisia din funcția de președinte al țării, decizie care a intrat în vigoare la o zi distanță.

Decizia redenumirii capitalei apare în condițiile în care Nazarbayev este cel care a decis mutarea capitalei țării de la Alma Ata la Astana la 10 decembrie 1997, un oraș transformat complet prin decizia președintelui de a investi în dezvoltarea infrastructurii și potențialului economic al acestuia.

Cunoscut ca ,,papa” de mulți kazahi, Narzabayev, în vârstă de 78 de ani și apparatchik al partidului comunist, a condus vasta națiune din Asia Centrală, bogată în petrol și gaze, din 1989, când era încă parte a Uniunii Sovietice.

Deși a decis să plece de la conducerea statului, Nazarbayev, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că va continua în funcţia de preşedinte al Consiliului de Securitate precum şi în cea de lider al partidului Nur Otan, gruparea dominantă din parlament. În iulie 2018, Nazarbayev s-a autoproclamat președinte al Consiliului de Securitate pe viață. Decretul prezidențial a conferit Consiliului de Securitate puteri constituționale semnificative, care îi vor permite lui Nazarbayev să-și mențină puterea chiar dacă părăsește prima funcție în stat.

Continue Reading

NATO

IMAGINEA ZILEI Unul din bombardierele americane trimise în Europa pentru a descuraja Rusia a fost alimentat în spațiul aerian al României

Published

on

© U.S. Air Forces in Europe and Air Forces Africa

Un bombardier B-52 al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite, capabil să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, a fost alimentat luni, 18 martie, în spațiul aerian al României, arată Ambasada SUA la București într-o postare pe Facebook în care face referire la misiunile bombardierelor B-52 în Europa.

Recent, SUA au trimis în Europa două bombardiere capabile să transporte arme nucleare şi rachete de croazieră, cele două aeronave de tip B-52 fiind staţionate la o bază a Forţelor Aeriene Regale din Marea Britanie, în ceea ce reprezintă primele măsuri strategice cu valențe nucleare de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

În aceeași zi în care a fost alimentat în România, bombardierul B-52 a efectuat misiuni în Marea Norvegiei, în Marea Baltică și în Marea Mediterană.

Considerată una dintre cele mai de temut arme, aeronava B-52 poate transporta până la 32 de tone de armament şi se află în serviciul Forţelor Aeriene ale Statelor Unite de mai bine de 60 de ani.

 

Reamintim că, anul trecut, un bombardier B-52 a desfăşurat activităţi de antrenament în comun în spaţiul aerian al României, la Bazele aeriene Mihail Kogălniceanu şi Borcea, alături de Forţele Aeriene Române.

Acțiunea SUA de a trimite două astfel de bombardiere în Europa, în ceea ce reprezintă primele măsuri practice de la suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a fost urmată și de un anunț de la Moscova.

La cinci ani de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, Rusia a decis să plaseze bombardierele strategice cu capacităţi nucleare Tupolev Tu-22M3 în Crimeea ca răspuns la sistemul anti-rachetă american din România, a scris Ria Novosti, luni.

Reamintim că Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATOcât și ministrul Teodor Meleșcanuau reacționat. Ulterior, pe acest subiect au existat consultări ale șefului diplomației române cu secretarul general al NATO și cu aliații.

România și NATO au criticat Rusia de o nouă tentativă flagrantă de a distrage atenţia de la încălcarea tratatului INF prin dezvoltarea şi implementarea rachetei sale SSC8.

 

Continue Reading

NATO

Sondaj INSCOP: România, între două jumătăți. Aproape 50% au ”puțină și foarte puțină încredere” în Uniunea Europeană și NATO

Published

on

Peste 70% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită, în ceea ce reprezintă o creștere ușoară a percepției că țara merge într-o direcție greșită, relevă un sondaj INSCOP, realizat la comanda Fundației Konrad Adenauer și remis CaleaEuropeană.ro, și care conține cifre și mai alarmante: aproape jumătate dintre cetățenii români au ”puțină și foarte puțină încredere” în NATO (46,4%) și în Uniunea Europeană (49,2). În schimb, apropierea de momentul alegerilor europarlamentare, dar și evenimente recente care au mediatizat puternic activitatea instituțiilor europene în România – preluarea de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene și suita de evenimente generată de acest eveniment excepțional, procedurile privind desemnarea viitorului procuror european -, par să fi favorizat semnificativ îmbunătățirea percepției asupra direcției în care merg lucrurile în Europa.

Comparativ cu sondajul de luna trecută al INSCOP, NATO și Uniunea Europeană au rămas pe primele două poziții în topul încrederii românilor în instituțiile internaționale, cu același capital de încredere ce se situează la 49.9%, respectiv 47.8%. Pe de altă parte, procentele arată o relativă similitudine în ceea ce privesc percepțiile negative, 46,4% dintre români precizând că au ”puțin și foarte puțină” încredere în NATO, și 49,2% au aceeași părere defavorabilă privind Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, datele colectate arată că din cei 49,9% dintre români care au încredere în NATO, 13% au răspuns ”foarte multă”, iar 36,9% ”multă. În ce privește cei 46,4% situați la polul opus referitor la nivelul de încredere în Alianța Nord-Atlantică, 30,7% au ”puțină” încredere și 15,7% au ”foarte puțină”.

În privința Uniunii Europene, 12,3% dintre respondenți au ”foarte multă” încredere și 35,5% au ”multă” încredere. La polul opus, 34% au ”puțină” încredere în UE și 15,2% au ”foarte puțină” încredere.

În sondajul INSCOP sunt incluse și alte două instituții ale Uniunii Europene – Parlamentul European și Comisia Europeană, iar în privința acestora, procentul majoritar al celor care au ”puțină și foarte puțină încredere” este de 51,9% în cazul PE și 52,5% în cazul Comisiei.

Rezultatele sondajului INSCOP relevă o îngrijorare majoră în condițiile în care, între timp, o recentă măsurătoare sociologică realizată de IRES arată 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru România, în timp ce 50% dintre cetățeni nu au încredere în străinii care critică țara noastră.

Astfel, 72,8% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este greșită. Un procent de 17,8% este de părere că direcția în care merge țara este bună, în timp ce 9,4% dintre respondenți nu știu sau aleg să nu răspundă.

Comparativ cu sondajul publicat luna trecută, a crescut ușor atât procentul respondenților care cred că țara merge într-o direcție greșită, cât și al celor care cred că țara merge într-o direcție bună. Față de 2017, procentul optimiștilor s-a înjumătățit. Astfel, de la 36,6% dintre români care erau de părere în iulie 2017 că România merge într-o direcție bună, mai împărtășeau această percepție doar 22,8% în noiembrie 2017, 19,9% în februarie 2018, 19,1% în octombrie 2018, 18,7% în noiembrie 2018 și 16,9% în ianuarie-februarie 2019.

Cei mai mulți respondenți (46,7%) sunt de părere că Europa se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 35,3% apreciază că Europa merge în direcția greșită. Procentul non-răspunsurilor este de 17,9%.

Sondajul INSCOP Research a fost realizat în perioada 5 – 13 martie 2019, la comanda Fundației Konrad Adenauer, pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Volumul eșantionului, de tip multi-stratificat, probabilistic, a fost de 1053 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending