Președintele american, Joe Biden, a condamnat sâmbătă ”atacul brutal” asupra scriitorului Salman Rushdie, înjunghiat în cursul unei conferințe din statul New York.

”Salman Rushdie – cu viziunea sa asupra umanității, cu simțul său inegalabil pentru poveste, cu refuzul său de a fi intimidat sau redus la tăcere – reprezintă idealuri esențiale, universale. Adevărul, curajul, reziliența, capacitatea de a împărtăși idei fără teamă, acestea sunt elementele de bază ale oricărei societăți libere și deschise. Iar astăzi, ne reafirmăm angajamentul față de aceste valori profund americane, în solidaritate cu Rushdie și cu toți cei care susțin libertatea de exprimare”, a precizat liderul american într-un comunicat al Casei Albe.

Biden a completat că se ”roagă împreună cu toți americanii și oamenii din întreaga lume, ne rugăm pentru sănătatea și recuperarea sa”.

Un mesaj similar a transmis și cancelarul german, Olaf Scholz.

”Ce act josnic! Lumea are nevoie de oameni ca tine (n.r. Salman Rushdie), care nu se lasă intimidați de ură și care apără fără teamă libertatea de exprimare”, a scris oficialul german într-un mesaj pe Twitter, transmițându-i scriitorului însănătoșire grabnică.

What a despicable act! Best wishes for your recovery, @SalmanRushdie. The world needs people like you who are not intimidated by hatred and fearlessly stand up for freedom of expression. #Rushdie

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) August 13, 2022

La rândul lor, președinții Parlamentului European și Consiliului European, Roberta Metsola, respectiv Charles Michel, dar și liderul francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Boris Johnson, și-au exprimat ”revolta” la aflarea veștii că scriitorul Salman Rushdie a fost atacat pe scenă.

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947 la Bombay, cu două luni înainte de independenţa Indiei – crescut de o familie bogată, progresistă şi cultă de intelectuali musulmani nepracticanţi – a provocat un val de revoltă în rândul unei părți din lumea musulmană cu publicarea ”Versetelor satanice”, ceea ce l-a determinat pe ayatollahul iranian Rouhollah Khomeini să emită o ”fatwa” (decret religios) în 1989 prin care cerea asasinarea sa.

Autorul a fost obligat să trăiască ascuns şi sub protecţia poliţiei, mutându-se din ascunzătoare în ascunzătoare. Trăind discret la New York, Salman Rushdie şi-a reluat o viaţă mai mult sau mai puţin normală, continuând în acelaşi timp să susţină satira şi ireverenţa în cărţile sale.

Dar fatwa nu a fost niciodată ridicată, iar mulţi dintre traducătorii cărţii sale au fost răniţi de atacuri sau chiar ucişi, cum ar fi japonezul Hitoshi Igarashi, care a fost înjunghiat de mai multe ori în 1991.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a semnat sâmbătă decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea protocolului de aderare a Finlandei și a Suediei la NATO, informează AFP, citat de Agerpres.

”Această alegere suverană a Finlandei şi Suediei, doi parteneri europeni, le va consolida securitatea în faţa ameninţării actuale din vecinătatea lor imediată şi va aduce o contribuţie semnificativă având în vedere capacităţile acestor doi parteneri la postura colectivă şi securitatea noastră europeană”, a declarat sâmbătă Palatul Elysee.

Amintim că Parlamentul francez a ratificat la 2 august protocoalele de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO printr-un vot al Adunării Naţionale, după decizia istorică a acestor două ţări de a renunţa la neutralitate ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.

Potrivit Adunării Parlamentare a NATO, statele care mai trebuie să parcurgă această procedură legislativă sunt: Cehia, Grecia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Spania și Turcia.

Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a punctat vineri că integrarea sistemelor de rachete de apărare costieră ale Estoniei şi Finlandei vor putea permite închiderea Golfului Finlandei pentru navele militare ruse, dacă va fi necesar, consemnează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Într-un interviu acordat cotidianului finlandez Iltalehti, ministrul eston a subliniat importanţa coordonării acestor sisteme odată cu aderarea Finlandei la NATO, o măsură pe care a convenit-o săptămâna aceasta cu omologul său finlandez, Antti Kaikkonen.

”Finlanda și Suedia, în calitate de membri NATO, vor consolida semnificativ regiunea Mării Baltice și ne vom coordona planurile de apărare pentru o mai bună securitate a națiunilor noastre. Raze de acţiune a rachetelor de coastă estone şi finlandeze este mai mare decât lăţimea Golfului Finlandei. Aceasta înseamnă că ne putem coordona apărarea cu rachete şi să ne transmitem reciproc toate informaţiile”, a explicat Hanno Pevkur.

”Marea Baltică va fi o mare interioară a NATO după ce Suedia şi Finlanda vor adera la NATO. Faţă de cum este acum, situaţia se va schimba”, remarcă ministrul eston al apărării.

Finland and Sweden as NATO members will strenghten significantly Baltic Sea region and we will integrate our defence plans for better security of our nations. Who knows finnish, can read more from Iltalehti https://t.co/rFmP9UGgtv

— Hanno Pevkur (@HPevkur) August 12, 2022

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre NATO, reuniți la finalul lunii iunie în cadrul summitului de la Madrid, au invitat Finlanda și Suedia, prin declarația finală, să devină membre ale Alianței.

Potrivit prevederilor, toate ţările membre NATO trebuie să ratifice protocoalele de aderare pentru ca acestea să poată intra în vigoare şi, astfel, cele două țări să poată beneficia de prevederile Articolului 5, ce funcționează sub principiul unui răspuns colectiv în cazul în care unul dintre membri este atacat.

Recent, Statele Unite au devenit cea de-a 23-a țară care au ratificat aceste documente, printre celelalte care au făcut deja acest lucru numărându-se și România.