Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri importanţa legăturilor dintre industria energetică a Rusiei şi cea a Italiei, într-o intervenţie prin videoconferinţă la o reuniune a liderilor de afaceri italieni, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres. 

Întâlnirea liderului de la Kremlin cu reprezentanţi ai marilor companii italiene – inclusiv controlate de stat, ca Enel – a avut loc în pofida unui apel din partea guvernului de la Roma ca oamenii de afaceri să nu participe, în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Grupurile energetice italiene de stat Eni şi Saipem urmau să ia parte şi ele la întâlnire, dar au ales să nu participe. 

„Aş vrea să subliniez că Rusia consideră Italia unul dintre partenerii economici de vârf”, a spus Putin în deschidere.

Videoconferința la care a participat Putin împreună cu liderii de afaceri italieni s-a transformat „într-un câmp de luptă politic”, scrie Politico.eu.  Kremlinul a atacat orice sugestie potrivit căreia Putin ar fi încercat să își asigure aliați împotriva sancțiunilor economice.

Suspiciunile legate de motivele lui Putin în legătură cu companiile italiene sunt mari, deoarece Italia a jucat un rol cheie în opoziția față de sancțiunile dure împotriva Rusiei în 2014, după invazia Crimeei. La acea vreme, diplomații s-au plâns că marile corporații italiene făceau presiuni asupra guvernului de la Roma pentru a fi mai blânde cu Moscova, din cauza investițiilor mari în Rusia.

Spre deosebire de administrația italiană de atunci, Mario Draghi a căutat să se alinieze strâns cu Washingtonul și NATO pe fondul amenințării unei noi invazii rusești în Ucraina în acest an.

În cadrul videoconferinței, preşedintele rus a mai amintit că în Rusia operează circa 500 de firme italiene în sectoare ca energia, metalurgia şi bănci-finanţe, cu investiţii de circa 5 miliarde de dolari.

„În pofida pandemiei şi a volatilităţii economiei mondiale, ţările noastre au reuşit să menţină cooperarea economică la un nivel mai curând ridicat”, a spus Putin, asigurând totodată că Rusia este „un furnizor de încredere de resurse energetice către consumatorii italieni”.

„Aş vrea să subliniez că grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom în baza unor contracte pe termen lung şi pot acum să cumpere gaz la preţuri mult inferioare celor de pe piaţă, care au crescut semnificativ odată cu venirea frigului şi oferta slabă”, a adăugat liderul de la Kremlin în intervenţia sa.

Italia a fost al cincilea mare partener comercial al Rusiei în 2020, când volumul comerţului bilateral a fost cu 44% mai mare în primele nouă luni ale anului comparativ cu anul precedent. Mai mult, circa 40% din gazul utilizat de Italia provine din Rusia. 

În ceea ce privește actualul conflict de la granița ruso-ucraineană, ministrul italian al apărării , Lorenzo Guerini, a declarat miercuri că Italia îşi va respecta angajamentele în cadrul NATO în faţa crizei ucrainene, făcând apel în acelaşi timp la un „dialog constructiv” între diferitele părţi. Potrivit acestuia, în paralel cu reafirmarea urmăririi liniei adoptate de NATO, Italia favorizează şi încurajează toate eforturile şi instanţele de dialog deschise cu Rusia. 

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele Unite, Marea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Franța și Germania, mediatori în conflictul ucrainean, au primit miercuri un ”semnal bun” din partea rușilor, chiar dacă întrevederea de la Paris a fost una ”dificilă”, a apreciat președinția franceză, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”În contextul actual, astăzi am primit un semnal bun în condiţii dificile. Am primit semnalul de reangajare pe care îl căutam”, potrivit Palatului Elysee.

 ”În pofida diferenţelor de lectură, armistiţiul trebuie să persiste, încetarea focului trebuie menţinută” între armata ucraineană şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, a adăugat trimisul special rus pentru conflictul ucrainean, Dmitri Kozak, la încheierea întâlnirii consilierilor politici din cele patru ţări din formatul Normandia, care a avut loc în capitala Franţei.

”Vrem să menţinem acest dialog”, a afirmat negociatorul ucrainean Andrid Iermak în declaraţii făcute la ambasada Ucrainei.

Negociatorii ”rămân angajaţi pentru a atenua dezacordurile actuale în cadrul activităţile viitoare”, potrivit declaraţiei comune emise la sfârşitul reuniunii maraton care a durat aproape nouă ore.

Următoarea întâlnire în format Normandia va fi găzduită de Berlin, desfășurându-se la același nivel, cel de consilieri politici, urmând apoi să aibă loc și un summit, anunță AFP, potrivit Agerpres.

Conflictul armat dintre Kiev şi separatişti a izbucnit în 2014, dar de atunci s-a transformat într-unul latent, cu bombardamente şi confruntări regulate. Germania şi Franţa mediază acest conflict din 2014, dar planul de pace negociat între părţile implicate în conflictul din estul Ucrainei este blocat.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și-a intensificat avertismentul împotriva unei invazii a Rusiei în Ucraina, după discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și înainte de o întâlnire, prin videoconferință, cu șefii diplomațiilor din statele membre UE.

”Dacă o singură forță rusă va invada Ucraina, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei.  Și, din nou, există și alte lucruri pe care Rusia le-ar putea face, care nu se rezumă la trimiterea efectivă de forțe suplimentare în Ucraina și, din nou, în general, suntem pregătiți împreună cu Europa pentru un răspuns rapid și calibrat și foarte unit.  Analizăm fiecare scenariu în parte, ne pregătim pentru fiecare dintre ele”, a explicat Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul de stat american a ținut să clarifice că administrația americană nu va impune sancțiuni în mod preventiv, încercând să epuizeze toate căile dialogului înainte de a recurge la măsuri economice.

”Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă.  Dacă vor fi impuse acum, se pierde efectul de descurajare.  Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv construirea în mod unit cu Europa a unor consecințe masive pentru Rusia, sunt menite să influențeze calculul președintelui Putin și să îl determine să renunțe la acțiuni agresive, urmărind, în același timp, diplomația”, a detaliat Blinken.

Secretarul de stat american urmează să participe astăzi la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care va avea loc la Bruxelles sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Washingtonul va prezentat Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly. 

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.