INTERNAȚIONAL
Rusia, motiv de dispută între Ministrul de externe german şi oamenii de afaceri
Published
10 years agoon

Alexandra Loy
Ministrul de externe social-democrat al Germaniei a surprins audiența formată din oameni de afaceri, diplomați, politicieni din Rusia și din foste state sovietice alegând să nu fie de acord cu reprezentanții comunității de afaceri germane, prezenți la evenimentul East Forum Berlin-oportunități pentru crearea unei zone economice de la Lisabona până la Vladivostok. Evenimentul, susținut miercurea aceasta(9 aprilie) și aflat sub patronajul băncii italiene UniCredit, a găzduit discursul de deschidere al președintelui acesteia, Giuseppe Vita, care aobținut aplauze izolate atunci când a afirmat că Rusia nu ar trebui supusă sancțiunilor economice.
Mai mult, Eckhard Cortes, fostul CEO al Metro, gigantul comercial german, în prezent aflat la șefia unei asociații de companii nemțești care fac afaceri în Europa de Est, a afirmat că situația conflictuală din Ucraina se datorează tuturor părților implicate, respectiv Rusiei, Ucrainei si Uniunii Europene, însă Steinmer nu a fost de acord.
,,Nu poate exista o lume paralelă care să facă afaceri cu Rusia așa cum ne-am obișnuit”. ,,Cu toată critica de sine pe care o putem accepta, a fost ilegal ca Rusia să retraseze granițele la șapte decenii de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Acest fapt este inacceptabil, iar votul din cadrul Consiliului de Securitate al ONU a arătat faptul că Rusia și-a alienat mulți prieteni”, a adăugat acesta.
Ministrul de externe german a precizat că poate înțelege dorința comunității de afaceri de a nu aplica sancțiuni economice Rusiei, însă guvernul german este hotărât să meargă pe această cale dacă Rusia continuă să creeze probleme în estul Ucrainei.
,,Veștile care vin din estul Ucrainei indică faptul că situația este pe cale să escaladeze, având în vedere existența unui număr masiv de trupe rusești la graniță. Riscul izbucnirii de violențe este foarte ridicat,” spunea Steinmeier. Pe lângă asta, oficialul a indicat sarcina ,,supraomenească” de a stabiliza sistemul politic și economic ucrainean, care au avut de suferit de pe urma anilor de corupție și proastă guvernare.
„Nu există motive economice sau politice pentru care Rusia să-și dorească colapsul Ucrainei”, afirma acesta.
Eforturile germane sunt concentrate în acest moment pe crearea unui grup de contact în cadrul căruia Ucraina și Rusia să găsească o rezolvare diplomatică.
„ Nu este vorba despre prezența Germaniei în acest forum de discuții- nu are nicio importanță cine este partea terță. Cel mai important lucru este formarea acestui grup de contact, dar mai este până să ajungem acolo,” spunea Steinmeier.
Aparent, Germania consideră că apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană este importantă prin prisma modernizării teritoriale și a integrării în familia europeană, nu însă prin prisma folosirii acestei apropieri împotriva cuiva.
Între timp, premierul moldovean Iurie Leanca a dorit să sublinieze gratitudinea față de Comisia Europeană și față de România pentru începerea lucrărilor la o conductă interconectată, care să permită României să exporte gaz înRepublica Moldova, dependentă de gazul rusesc în proporție de 100%. Într-o altă expunere pozitivă, cetățenii moldoveni vor putea călători fără vize în spațiul Uniunii în doar câteva săptâmâni.
„ Puțini au crezut că acest lucru va fi posibil într-un timp atât de scurt, însă este recompensa Moldovei pentru că a urmat implementarea tuturor dispozițiilor”, a spus Leanca. Premierul moldovean a mai afirmat că integrarea în UE „este un proiect de modernizare, nu o acțiune îndreptată împotriva cuiva,” cu toate că țara nu deține perspectiva apartenenței la Uniunea Europeană în acest moment.
Din păcate, situația din Moldova pare să se complice, deoarece în regiunea transnistreană, unde Rusia are un contingent de 10.000 de soldați, s-a cerut anexarea proviniciei la vecinul estic, însă acesta nu a oferit deocamdată niciun răspuns. Probabil că UE ar trebui să furnizeze un răspuns înainte ca Rusia să o facă și înainte să asistăm la o a doua Crimee.
Sursă: Euobserver.com
You may like
Olaf Scholz sugerează că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând sprijinul Germaniei pentru Kiev în timp ce alți aliați “ezită”
România se alătură demersurilor internaționale de a expune încercările Rusiei de interferență în procesele politice și electorale din state democratice
Germania a adoptat pentru prima dată o strategie cuprinzătoare în domeniul politicii externe privind schimbările climatice
Cu gândul la alegerile europene de anul viitor, UE împărtășește îngrijorarea serioasă a Regatului Unit și ”condamnă cu fermitate activitățile cibernetice malițioase care vizează instituțiile democratice”
Investițiile în contextul procedurii de deficit excesiv, motivul pentru care Franța și Germania întârzie reforma fiscală a UE
Ministrul german al Apărării: Livrările de sisteme de apărare antiaeriană și muniție către Ucraina sunt întârziate, dar creștem capacitățile
NATO
MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot
Published
35 mins agoon
December 12, 2023
România va cumpăra 200 de rachete pentru sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare Patriot, în valoare de peste un miliard de euro, a anunțat Ministerul Apărării Naționale, potrivit unei solicitări trimisă Parlamentului.
“În contextul crizei de securitate din regiune, pentru operaționalizarea și consolidarea capabilității de apărare aerioană cu baza la sol aferentă programului de înzestrare esențial Sisteme de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM)/Patriot prevăzută de legea 222/2017, este necesară completarea parțială a stocurilor de luptă cu 200 de rachete PAC-2 GEM-T, care se vor achiziționa prin Agenția NATO pentru Sprijin și Achiziții (NATO Support and Procurement Agency/NSPA), utilizând inițiativa ESSI”, se menționează în solicitarea MApN.
Potrivit sursei citate, prețul maxim unitar este de circa 5.444.750 de euro, fără TVA, iar costul total estimat pentru întregul pachet de 200 de rachete este de 1.088.950.000 euro, fără TVA.
Avansul inițial, de aproximativ 35% din valoarea totală a întregului pachet, trebuie plătit în anul 2023 sau în trimestrul I al anului 2024.
MApN are obligația, potrivit legii 195/2012, de a solicita aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru inițierea procedurii de atribuire a contractului pentru că valoarea estimată, fără TVA, este mai mare de 100 de milioane de euro.
Solicitarea MApN a fost trimisă comisiilor de Apărare din cele două camere ale Legislativului.
România a achiziționat cea mai modernă configurație hardware și software de sisteme PATRIOT aflate în serviciu, testată în luptă, capabilă să angajeze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.
Primul sistem PATRIOT a fost livrat Forțelor Aeriene Române în anul 2020, iar din anul 2021 execută misiuni specifice de apărare aeriană şi împotriva rachetelor a spaţiului aerian al României şi al NATO.
Sistemul al 2-lea PATRIOT a fost livrat în cursul anului 2022, testarea de acceptanţă şi recepţia au fost realizate în luna decembrie a anului trecut și a intrat deja în înzestrarea Regimentului 74 PATRIOT.
Sistemele al 3-lea şi al 4-lea PATRIOT au fost livrate parţial în cursul anului 2022, livrarea integrală, testarea de acceptanţă şi recepţia fiind finalizate în luna aprilie 2023.
REPUBLICA MOLDOVA
Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic
Published
11 hours agoon
December 11, 2023
Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni concluziile privind politica de securitate și apărare comună (PSAC) civilă, subliniind valoarea adăugată a misiunilor civile ale PSAC în mediul geostrategic actual, confirmată de înființarea a trei noi misiuni în Armenia, Moldova și Golful Guineea în 2023, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Consiliul salută primii pași făcuți în vederea sporirii eficacității PSAC civile, în conformitate cu Pactul PSAC civilă 2023, precum și instituirea unui proces de dezvoltare a capacităților civile (CCDP) în 2024. Se prevede organizarea unei prime conferințe anuale a capacităților civile în cadrul CCDP în primul semestru al anului 2024.
Concluziile evidențiază activitatea esențială desfășurată de EUAM Ucraina în sprijinul reformei sectorului de securitate ucrainean, al gestionării integrate a frontierelor, precum și eforturile depuse în domeniul investigării și urmăririi penale a crimelor internaționale și al restabilirii statului de drept în teritoriile eliberate și adiacente, ca urmare a adaptării mandatului misiunii ca răspuns la războiul de agresiune al Rusiei. De asemenea, Consiliul reiterează importanța activității desfășurate de Misiunea de parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova și de Misiunea UE în Armenia.
Consiliul salută lansarea Inițiativei UE în materie de securitate și apărare în sprijinul țărilor din Africa de Vest din Golful Guineea, cu scopul de a consolida capacitățile serviciilor și forțelor de securitate și de apărare pentru a răspunde la presiunea teroristă.
În plus, concluziile subliniază apelul Consiliului de a depune eforturi continue pentru a asigura coerența PSAC civilă cu alte instrumente ale UE, precum și necesitatea de a îmbunătăți modularitatea și scalabilitatea misiunilor PSAC civile.
Consiliul îl invită pe Înaltul Reprezentant să organizeze o discuție anuală privind PSAC civilă în cadrul Consiliului Afaceri Externe.
La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat “O busolă strategică pentru securitate și apărare – Pentru o Uniune Europeană care își protejează cetățenii, valorile și interesele și contribuie la pacea și securitatea internațională”.
În urma Busolei Strategice, noul Compact civil PSAC, a fost aprobat în mai 2023. Acest nou cadru de politică pentru PSAC civilă se bazează pe primul Compact adoptat în noiembrie 2018 și sporește eficacitatea și capacitățile misiunilor PSAC civile prin angajamente concrete, rezultate și termene semnate de statele membre și instituțiile UE.
REPUBLICA MOLDOVA
Maia Sandu, distinsă cu Premiul “Mihnea Constantinescu” decernat de Institutul Aspen România ca apreciere pentru păstrarea “traiectoriei pro-europene a R. Moldova”
Published
12 hours agoon
December 11, 2023
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România, în cadrul celei de a 13-a ediţii a Galei Premiilor Aspen pentru Leadership.
Evenimentul, desfăşurat vinerea trecută şi care a marcat 17 ani de activitate a Institutului, a adus recunoaştere persoanelor şi organizaţiilor care şi-au lăsat amprenta asupra societăţii româneşti şi globale în anul 2023, care au fost exemple de conduită etică şi profesională, în domenii precum serviciul public, tehnologia, cercetarea şi inovarea, arta sau patrimoniul cultural.
“Prin premiul acordat, Institutul Aspen România îşi exprimă aprecierea faţă de eforturile neîntrerupte ale doamnei preşedintă de a păstra Republica Moldova pe traiectoria sa pro-europeană, demonstrând nu doar un înalt profesionalism, ci şi calităţile unui model de leadership autentic”, a precizat Institutul Aspen România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul evenimentului, trofeul a fost primit în numele Maiei Sandu de către ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă.
Premiul “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” se acordă în fiecare an de către Institutul Aspen România unui lider din sectorul public sau unei organizaţii internaţionale care s-a remarcat în domeniul său de activitate, sprijinind şi promovând constant valorile unui model de leadership de excelenţă.
La ediţiile precedente ale Galei Aspen, premiul a fost acordat unor personalităţi precum: Roberta Metsola (preşedintele Parlamentului European), Jens Stoltenberg (secretarul general al NATO), Pierre Moscovici (fost membru al Comisiei Europene), Michel Barnier (fost negociator-şef al Comisiei Europene pentru relaţia cu Regatul Unit al Marii Britanii) etc.
Alte premii acordate în cadrul Galei au fost:
* Premiul “Serviciu Public cu Demnitate” – generalului Daniel Petrescu, şef al Statului Major al Apărării în perioada 1 decembrie 2019 – 30 noiembrie 2023, pentru eforturile excepţionale în a-şi îndeplini misiunea, devenind un model pentru comunitate datorită standardelor sale morale şi profesionale impecabile
* Premiul “Inovaţie şi Tehnologie” – Răzvan Bologa, preşedinte al CyberKnowledge Club şi CEO Nextlab.tech
* Premiul “Artă şi Societate” i-a revenit Muzeului de Artă Recentă (MARe)
* Premiul “Patrimoniu Cultural şi Societate” – proiectului “Ambulanţa pentru Monumente”, iniţiat de Asociaţia Monumentum
* Premiul Aspen pentru “Iniţiativă Socială”, votat de comunitatea absolvenţilor programelor de leadership ale Institutului Aspen România, a fost acordat proiectului “Romania Debates”, iniţiat de Vlad Ciobanu, absolvent al Programului Aspen pentru Tineri Lideri.
Grantul din partea comunităţii de absolvenţi ai programelor de leadership ale Institutului Aspen România a fost acordat proiectului “Ai Jedi School”, iniţiat de Despina Donca, Claudia Gherman, David Timiş şi Ciprian Zamfirescu, participanţi în cadrul ediţiei 2023 a Programului Aspen pentru Tineri Lideri.
Concrete & Design Solutions

MApN solicită aprobarea Parlamentului pentru ca România să achiziționeze 200 de rachete pentru sistemele Patriot

Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare

Klaus Iohannis: Aderarea României la Schengen ar transmite un mesaj puternic de unitate europeană; deschiderea negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina ar fi “o decizie istorică”

Directorul general al ICI București: Implementarea tehnologiilor AI oferă soluții inovatoare pentru a răspunde nevoilor și cerințelor tot mai complexe ale utilizatorilor

Premierul Bulgariei respinge ideea unor condiții specifice pentru aderarea la Schengen: Negocierile cu Austria sunt în desfășurare

Olaf Scholz cere liderilor din UE să transmită un mesaj de unitate prin continuarea sprijinului pentru Ucraina. Mark Rutte solicită evitarea unui ”dublu blocaj” al ajutorului pentru Kiev pe ambele maluri ale Atlanticului

Nicolae Ciucă: Bugetul pentru 2024 va fi un buget pentru dezvoltarea României. Pentru prima dată în istorie, bugetul educației crește cu 61%. 7,3% din PIB sunt alocați pentru investiții

Într-o reacție ce pare îndreptată spre Ungaria, Dmitro Kuleba spune că ”nu puteți merge împotriva cursului istoriei”: Ucraina va deveni membră a UE. Singura întrebare este dacă cineva va încetini procesul

Ministrul german de externe subliniază importanța continuării sprijinirii Ucrainei pentru a-și putea ”elibera poporul din iad”: Este în interesul nostru de securitate

Consiliul UE subliniază “valoarea adăugată” a Misiunii UE în R. Moldova pentru “politica de securitate și apărare comună” în actualul mediu geostrategic

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Marcel Ciolacu: Am reușit să setăm premisele pentru ca România să devină un hub de investiții și suport logistic pentru marile proiecte americane

Cătălin Predoiu, la reuniunea JAI: Astăzi nu se votează procesul de extindere a spațiului Schengen. Discutăm aspectele de progres sau de vulnerabilități în toate statele membre

Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, subliniază că ”viitorul nostru este în UE şi în NATO” și îndeamnă la reflecție pentru că ”deciziile de azi vor deveni istoria de mâine a României”

Klaus Iohannis le mulțumește românilor pentru sprijinul acordat națiunii: O economie solidă, investiții și securitatea cetățenilor nu ar fi fost posibile dacă nu am fi avut o guvernare stabilă, fără blocaje toxice

Klaus Iohannis, discurs către români de Ziua Națională: Maratonul electoral din 2024 va fi decisiv pentru viitorul României, la 35 de ani de la Revoluție

Înaintea reuniunii miniștrilor de externe NATO, Stoltenberg reafirmă sprijinul aliaților pentru Ucraina: România a deschis un centru de pregătire F-16 pentru piloții ucraineni. Germania și Olanda au promis sprijin de 10 miliarde de euro

Ministrul Mediului îndeamnă „să începem hora reciclării”: Lansarea sistemului de garanție-returnare, „o investiție care folosește cele mai noi tehnologii”

Marcel Ciolacu: Lansarea sistemului de garanție-returnare va poziționa România pe o poziție de leadership european în protecția mediului și gestionarea ambalajelor, fiind al doilea cel mai mare astfel de sistem după cel din Germania

Rareș Burlacu, președintele ARICE, constată o schimbare a paradigmei economice în rândul investitorilor: Se observă o îngemănare între acțiunile unui guvern și forța economică degajată de sectorul privat

Klaus Iohannis, la finalul turneului politico-diplomatic în Africa: Am repus România pe radarul african. Neglijarea relației cu Africa, o eroare strategică în politica externă românească
Trending
- CONSILIUL UE1 week ago
“Situația actuală” a demersurilor de aderare a României și Bulgariei la Schengen se află pe agenda Consiliului JAI. O decizie nu va fi supusă la vot
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, întâlnire cu John Kerry în Dubai: România se alătură Angajamentului Global privind metanul, susținut de SUA și UE, și dorește să fabrice tehnologii verzi
- ENERGIE1 week ago
Klaus Iohannis, discurs la COP28: Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă
- COMUNICATE DE PRESĂ6 days ago
eMAG aniversează 22 de ani. Oricine intră pe site sau în aplicație în perioada 5-7 decembrie și ”învârte” roata aniversară poate câștiga garantat, în fiecare zi, timp de trei zile
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu, întâlnire cu românii din SUA: Nu insist să reveniți în România. În schimb, putem dezvolta lucruri împreună, precum includerea României în Visa Waiver