Connect with us

NATO

Rusia reacționează la desfășurările de trupe americane în estul Europei, inclusiv în România: O amenințare la adresa securității

Published

on

Kremlinul a anunțat joi că este îngrijorat de ceea ce a descris drept ”o consolidare militară a SUA” în Polonia și a apreciat că măsura reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a Rusiei, relatează Reuters.

Adresându-se reporterilor într-o audioconferință, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia consideră măsura drept o manevră agresivă de-a lungul frontierelor sale, scrie Agerpres.

Desfășurările de trupe și armament din partea SUA fac parte din operațiunea Atlantic Resolve, în care aproximativ 4.000 de militari americani și 2500 de vehicule militare vor participa la exerciții în flancul estic al NATO, atât în dimensiunea sa nordică (Polonia și țările baltice), cât și în cea sudică (România și Bulgaria).

Operațiunea a început joi, la o săptămână distanță după ce vehiculele și armamentul au ajuns în portul german Bremerhaven, trupele și armamentele SUA trecând granița spre Polonia, țara care găzduiește comandamentul activităților Atlantic Resolve 2017.

Citiți și Cum vor fi desfășurate trupele și armamentul SUA în România?

Operațiunea Atlantic Resolve a fost inaugurată în 2014 ca demonstrație a angajamentului SUA pentru reasigurarea aliaților NATO.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

Published

on

© NATO/ Flickr

Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Statele Unite și de la Alianța Nord-Atlantică includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, în timp ce șeful diplomației ruse Serghei Lavrov se întâlnește la Geneva cu omologul său american Antony Blinken.

Moscova a cerut garanţii din partea NATO obligatorii din punct de vedere juridic potrivit cărora alianța nord-atlantică va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997, când Polonia, Ungaria, Slovacia, țările baltice, Bulgaria și România nu făceau încă parte din NATO.

Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări, informează Reuters.

“Unul dintre pilonii inițiativelor noastre pe care l-ați menționat a fost formulat în mod deliberat foarte clar și nu permite interpretări ambigue. Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”, se arată în răspunsul scris ale Ministerului rus de Externe la întrebările primite pentru conferința de presă anuală a lui Serghei Lavrov.

Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

Solicitările Rusiei sunt întâmpinate de un refuz categoric din partea Statelor Unite, în pofida faptului că Blinken se întâlnește cu Lavrov la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Anterior acestei poziții din partea MAE rus, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. “Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Forțele navale și aeriene ale Franței și Spaniei vin în România și la Marea Neagră

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă discută situația de pe flancul estic în timpul dialogului ruso-american de la Geneva

Caracterul tensionat al situației este surprins și de faptul că în timpul noilor discuții de la Geneva dintre SUA și Rusia, președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă se întâlnesc la Palatul Cotroceni pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO.

Într-o dovadă de solidaritate cu aliații de pe flancul estic și ca angajament pentru securitatea lor, consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan a avut joi consultări cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”. Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu  “a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”.

SUA au informat România înaintea discuțiilor dintre Blinken și Lavrov

În cadrul acestor consultări, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv întâlnirea secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov.

Discuția de joi seară reprezintă a patra iterație în decursul a 40 de zile a acestui mecanism de consultări între SUA și aliații de pe flancul estic al NATO, reuniți în formatul București 9 inițiat de România și de Polonia.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

La 9 decembrie, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Joe Biden a discutat la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9). La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO. Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră. De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

România respinge categoric pretențiile Rusiei

Cerințele prin care Moscova caută să obțină retragerea militară a Statelor Unite și a NATO din țările care au aderat la Alianță după 1997 Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile, a declarat președintele Klaus Iohannis, în tradiționalul său discurs privind obiectivele de politică externă și de securitate a României în cadrul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, care a avut loc pe 12 ianuarie.

Este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate. Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre“, a afirmat atunci președintele Iohannis

“Rusia nu are forța Occidentului unit” – exclamă cvadrilaterala transatlantică

Șeful diplomației americane se prezintă la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev și la Berlin. Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“. Discuțiile de la Berlin 

NATO vine cu o contra-propunere și avertizează că nu va face compromisuri. Macron dorește o ordine europeană de securitate, prezentată alături de NATO, și propusă Rusiei spre negociere

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va avea vineri o întâlnire cu prmeierul Nicolae Ciuca pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO, a transmis Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, întâlnirea are loc la Palatul Cotroceni de la ora 13.00.

Discuția dintre președinte și premier are loc în contextul în care Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației și avertizează că vor impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina.

Pe de altă parte, ea urmează anunțurilor președinților Franței și Statelor Unite. Emanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România, în timp ce Joe Biden a spus că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina.

Ambele anunțuri au fost salutate de președintele Klaus Iohannis și de premierul Nicolae Ciucă.

De asemenea, pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România.

Totodată, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni în raport cu propunerile și discuțiile cu Federația Rusă pe tema securității Europei.

Joi seară, consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Un astfel de moment a avut loc și pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

Published

on

© Official White House Photo by Erin Scott)

Consilierul președintelui SUA pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat joi cu consilierii pe probleme de securitate națională, miniștrii de externe și alți oficiali din grupul București Nouă (B9) al aliaților din flancul estic al NATO, prilej cu care oficialul american a subliniat “importanța unității transatlantice”.

Formatul B9 cuprinde Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Sullivan a informat cu privire la eforturile diplomatice ale SUA legate de consolidarea militară destabilizatoare a Rusiei de-a lungul frontierei Ucrainei, inclusiv viitoarea întâlnire a secretarului Blinken cu ministrul rus de externe Lavrov, și a salutat continuarea unei coordonări strânse cu țările B9 în ceea ce privește eforturile de descurajare și apărare ale NATO.

“Participanții au subliniat importanța unității transatlantice, care este cea mai mare forță a noastră. De asemenea, au subliniat angajamentul lor față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în fața agresiunii rusești, inclusiv prin furnizarea continuă de asistență defensivă”, a mai transmis sursa citată.

Participant la discuție, ministrul de externe Bogdan Aurescu “a salutat frecvența și substanța consultărilor aprofundate ale SUA cu România și aliații europeni din cadrul Formatului București 9 (B9), care transmit un semnal clar și ferm în privința angajamentului puternic al SUA și al NATO pentru securitatea și stabilitatea aliaților din Flancul Estic”.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Bogdan Aurescu a transmis mulțumirile României pentru anunțul președintelui american Joe Biden cu privire la creșterea prezenței militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situației de securitate.

“A arătat că acest angajament al SUA are o importanță deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte. Ministrul român al afacerilor externe a subliniat necesitatea continuării, într-o manieră coerentă și unitară, a eforturilor de întărire a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în vederea asigurării unei descurajări credibile”, a mai punctat sursa citată.

Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, a avertizat miercuri președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă susținută la Casa Albă pentru a face bilanțul unui an de la preluarea mandatului. Anunțul a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Afirmațiile lui Biden reprezintă a patra iterație în 40 de zile a angajamentului SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO și față de apărarea aliaților estici. Astfel, România a făcut și face parte din mecanismul de consultări pe care SUA l-au inițiat cu partenerii europeni.

Un astfel de moment a avut loc pe 3 ianuarie 2022 între SUA, România, Polonia și ceilalți aliați de pe flancul estic al NATO, într-o convorbire telefonică a miniștrilor de externe ai formatului București 9 cu secretarul de stat american, în care Blinken a reafirmat angajamentul SUA față de articolul 5 din Tratatul NATO

Discuția în format B9 la nivelul miniștrilor de externe a reprezentat cea de-a treia consultare în plan multilateral dintre SUA și aliații săi est-europeni din ultima lună. Luna trecută, după o discuția telefonică cu Vladimir Putin, președintele Biden a discutat, la 9 decembrie 2021, la telefon cu ceilalți lideri ai statelor aliate care fac parte din Formatul București (B9), consultări al căror subiect principal a vizat situația îngrijorătoare de securitate în flancul estic al NATO și în regiunea Mării Negre. La acel moment, președintele Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO”. În același cadru, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru creșterea prezenței militare a NATO și a Statelor Unite în România și la Marea Neagră. 

Tot în decembrie anul trecut, pe 16 decembrie, miniștrii de externe din țările NATO de pe flancul estic au participat la consultări cu consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden în format “București 9”. Și cu acel prilej, SUA au transmis un angajament puternic pentru securitatea aliaților NATO.

Discuții România – SUA pe marginea acestei situații au avut loc și la nivelul consilierilor pentru securitate națională ai președinților Joe Biden și Klaus Iohannis, care au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră.

De altfel, Statele Unite au promis în mai multe rânduri în ultima perioadă că dacă Rusia va invada militar Ucraina, SUA își “vor fortifica aliații de pe flancul estic cu capacități suplimentare ca răspuns la o astfel de escaladare” și sunt pregătite să consolideze ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”

Continue Reading

Facebook

JUSTIȚIE1 min ago

Comisarul european pentru justiție: Ne menținem angajamentul de a sprijini România în realizarea reformelor din justiție

COMISIA EUROPEANA13 mins ago

Uniunea Europeană contestă în cadrul OMC restricțiile la export impuse de Rusia asupra produselor din lemn

RUSIA27 mins ago

”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

NATO49 mins ago

Rusia cere retragerea forțelor SUA și NATO din România și Bulgaria, în timp ce Statele Unite afirmă că au “o obligație sacră” de a apăra România și țările de pe flancul estic

MAREA BRITANIE59 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.2 hours ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

INTERVIURI1 hour ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda19 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending