Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Rusia, subiect de diviziune în rândul populiștilor din UE care se vor reuni la Milano, în jurul lui Marine Le Pen și Matteo Salvini, cu o săptămână înaintea alegerilor europene

Published

on

Douăsprezece partide de extremă dreapta din state ale Uniunii Europene se vor reuni sâmbătă, 18 mai, la Milano, în jurul liderilor francez Marine Le Pen şi italian Matteo Salvini, cu o săptămână înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, a comunicat joi formaţiunea franceză Adunarea Naţională (RN, fostul Front Naţional), transmite AFP, preluat de Agerpres.

În Piaţa Domului din Milano, şase formaţiuni vor fi reprezentate de şefii lor: Adunarea Naţională de Marine Le Pen, Liga de Matteo Salvini, PVV olandez de Geert Wilders, Volia (Bulgaria) de Vesekin Mareşki, SPD ceh de Tomio Okamura, iar Sme Rodina slovac de Boris Kollar.

Alternativa pentru Germania (AfD), care ar putea aduce 11 eurodeputaţi în Parlamentul European, va fi reprezentată de eurodeputatul George Meuthen, din partea FPOe austriac va fi prezent Harald Vilimski, membru al PE, iar pentru Vlaams Belang flamand, eurodeputatul şi fostul preşedinte Gerolf Annemans.

Pentru Partidul Popular danez va fi prezent europarlamentarul Andres Vistisen, pentru EKRE (Estonia) va participa vicepreşedintele Jaak Madison, iar pentru Adevăraţii Finlandezi, vicepreşedinta Laura Huntasaari.

În ultimii ani a existat o resurgență a partidelor populiste în multe părți ale Europei, care se duc la alegeri cu mesaje similare legate de identități naționale amenințate, pericolele migrației și reafirmarea suveranității naționale.

Promisiunea lui Salvini de a  reforma UE într-o ‘Europă a bunului simț’ este pe placul multor partide radicale de dreapta, care au în comun mai multe obiective, printre care limitarea migrației și sporirea puterii de decizie a guvernelor naționale. Cu toate acestea, există și diferențe de opinie între aceste partide în probleme-cheie, precum piața liberă sau alocarea banilor de la bugetul comunitar, însă cea mai marea problemă asupra căreia populiștii de dreapta din UE sunt divizați rămâne relația cu Rusia.

Pentru multe partide naționaliste și de extrema dreaptă, sprijinul pentru Rusia este un efect secundar natural al antiamericanismului și al sentimentului anti-UE. De asemenea, multe partide se bucură de înclinația Kremlinului în favoarea păstrării intacte a valorilor tradiționale și cred în mod eronat că președintele Vladimir Putin este un lider etno-naționalist. Există, de asemenea, sugestii privind sprijinul sau finanțarea sub acoperire a Rusiei pentru partidele de extremă dreapta din Europa. 

Salvini l-a lăudat pe Putin și a purtat chiar și un tricou pro-Putin în timpul unei sesiuni a Parlamentului European. Marinul Le Pen, care și-a raliat partidul la blocul lui Salvini, a declarat că anexarea Crimeei de către Rusia a fost legitimă. Partidul său a luat un împrumut de la o bancă rusă și, cu puțin timp înainte de alegerile prezidențiale din Franța, în 2017, ea s-a întâlnit cu liderul rus la Kremlin.

Pentru alți naționaliști, în special cei din Scandinavia și statele baltice, Rusia este o amenințare strategică care trebuie combătută agresiv.

,,Suntem foarte îngrijorați de agresiunea Rusiei. Un urs rănit este periculos”, a declarat Anders Vistisen, membru al Partidului Popular danez,  luna trecută, la Milano, în paralel cu lansarea coaliției naționaliste a lui Salvini. El a călătorit la Milano pentru a se alătura blocului, însă nu a insistat pe politica pro-rusă a noului său aliat, citează The Guardian.

De asemenea, formațiunea politică EKRE din Estonia, un partid de extremă dreapta care face parte din coaliția de guvernare, a declarat că se va alătura blocului lui Salvini, însă partidul este în totalitate anti-rus. În plus, Jaak Madison, deputat în parlamentul estonian și candidat în alegerile pentru  Parlamentul European, a declarat săptămâna trecută că cea mai bună politică referitor la Rusia este de a cădea de acord pentru a nu fi de acord, relatează BBC.

,,Noi înțelegem poziția lor. Ei nu au 25%  ruși în populația lor și nu au 50 de ani de ocupație”, a spus el. Cu toate acestea, politicieni din alte partide din Estonia au atacat EKRE pentru găzduirea lui Le Pen în parlamentul estonian al începutul acestei săptămâni. În acest sens, mișcarea EKRE de a se apropia de un politician considerat pro-rus ar putea fi periculos din punct de vedere electoral pentru un partid naționalist într-o țară care este profund suspicioasă față de Rusia, relatează ERR.

Partidele populiste de dreapta sunt în ascensiune în Europa. Ele dețin puterea în Italia, Ungaria, Polonia și Austria și, potrivit sondajelor, vor obține scoruri importante la alegerile europene din mai. Problema lor a fost până acum coordonarea la nivel european și găsirea unei voci comune: exact problema pe care Salvini speră să o rezolve în acest weekend.

Partidele populiste europene sunt în prezent împărțite în trei grupuri distincte în Parlamentul European: Europa Națiunilor și Libertății, de care aparține Lega lui Salvini; Conservatorii și Reformiștii Europeni și Europa Libertății și a Democrației Directe.

Potrivit prognozelor actuale, partidul lui Salvini ar urma să obțină 28 de mandate europene, față de doar cinci câștigate la alegerile din 2014. AfD ar putea crește de la un singur eurodeputat la 13 (AfD a avut mai mulți deputați europeni, dar aceștia au părăsit partidul din 2014 încoace). Dar aceste două formațiuni trebuie să convingă și alte partide europene să li se alăture dacă doresc cu adevărat să domine agenda Parlamentului European, potrivit Deutsche Welle.

În acest sens, Salvini încearcă să-i atragă de partea sa pe premierul ungar Viktor Orban și pe șeful partidului PiS care guvernează Polonia,  Jaroslaw Kaczynski. Cele două formațiuni nu par încă dispuse să treacă oficial în tabăra populiștilor, deși formațiunea lui Orban Fidesz a fost suspendată recent din grupul popularilor europeni, informează The Guardian.

În ceea ce-i privește pe polonezi, Kaczynski are îndoieli cu privire la o alianță apropiată cu orice politician pro-rus, inclusiv Viktor Orbán, care îl admiră pe Salvini. Există însă posibilitatea ca liderul ungar să se poate alătura noului bloc dacă partidul său Fidesz va fi dat afară din Partidul Popular European de centru-dreapta după alegerile europene, relatează sursa citată.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending