Connect with us

RUSIA

Rusia: UE prelungește cu șase luni sancțiunile economice pentru destabilizarea Ucrainei

Published

on

© European Union 2021

Consiliul UE a decis luni, 12 iulie, să prelungească cu încă șase luni, până la 31 ianuarie 2022, sancțiunile care vizează anumite sectoare economice ale Federației Ruse, potrivit unui comunicat.

Decizia Consiliului urmează celei mai recente evaluări a stadiului de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk – prevăzută inițial până la 31 decembrie 2015 – în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie 2021. Cu această ocazie, liderii UE au solicitat Rusiei să își asume pe deplin responsabilitatea de a asigura punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE. Având în vedere faptul că aceste acorduri nu sunt pe deplin puse în aplicare de Rusia, liderii UE au decis în unanimitate să prelungească sancțiunile economice în vigoare împotriva acestei țări.

Citiți și Țările UE prelungesc cu încă șase luni sancțiuni economice împotriva Rusiei, în pofida propunerii franco-germane privind un summit UE-Rusia

Sancțiunile economice au fost introduse pentru prima dată la 31 iulie 2014, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina. Acestea au fost consolidate în septembrie 2014, iar în martie 2015, Consiliul European a convenit să lege durata lor de punerea în aplicare completă a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile limitează accesul la piețele primare și secundare de capital din UE pentru anumite bănci și societăți rusești și interzic formele de asistență financiară și de brokeraj față de instituțiile financiare rusești. Măsurile interzic, de asemenea, importul, exportul sau transferul direct sau indirect al tuturor materialelor de apărare și instituie o interdicție pentru bunurile cu dublă utilizare pentru uz militar sau pentru utilizatorii finali militari din Rusia. Sancțiunile limitează și mai mult accesul Rusiei la anumite tehnologii sensibile care pot fi utilizate în sectorul energetic rusesc, de exemplu în producția și explorarea petrolului.

Pe lângă sancțiunile economice, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a orașului Sevastopol și la destabilizarea deliberată a Ucrainei. Acestea includ: măsuri diplomatice, măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) și restricții specifice privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopolul.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Franța pune presiune pe Rusia înaintea convorbirii Macron – Putin: Dacă va fi confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide

Published

on

© Kremlin

Ministrul de externe al Franței a subliniat vineri că decizia privind o confruntare sau colaborare între Rusia și Occident îi aparține lui Vladimir Putin, în contextul în care preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, urmează să discute cu omologul său rus Vladimir Putin despre criza din Ucraina, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Dacă va fi confruntare sau colaborare, Vladimir Putin o va decide. Acum mingea este în terenul lui Putin“, a lansat Jean-Yves Le Drian la portul de radio RTL, la două zile după ce SUA şi NATO au transmis răspunsurile lor la cererile ruseşti de garanţii strategice, în special privind neaderarea Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică.

Oare chiar vrea el să fie cel care afirmă că Rusia este o putere a dezechilibrului sau este pregătit să meargă spre detensionare?“, s-a întrebat retoric ministrul de externe francez, care va efectua în curând o vizită la Kiev și apoi la București, pentru a demonstra solidaritatea Franței cu “prietenii români”.

“Îi revine lui Vladimir Putin să spună dacă vrea confruntare sau colaborare. Suntem pregătiţi de dialog, dar este nevoie de doi pentru a o face”, a spus el, după ce a avertizat că sancțiunile împotriva Rusiei în cazul unei invazii asupra Ucrainei vor viza gazoductul Nord Stream 2.

Însă, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri că, ”dacă depinde de Rusia, nu va fi război” cu Ucraina.

Aflat marți la Berlin, președintele Macron a confirma că va vorbi cu președintele Putin despre criza din Ucraina: “Nu putem decât să constatăm că Rusia este pe cale să devină o putere a dezechilibrului. (…) Dar nu trebuie să abandonăm dialogul cu Rusia. Voi avea o convorbire telefonică vineri dimineaţă cu preşedintele Putin pentru a face un bilanţ al întregii situaţii”.

Președintele Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei

Miercuri, la Paris, consilieri politici din Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina au purtat discuţii în Formatul Normandia pe tema soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei, unde Franţa şi Germania au primit un ”semnal bun” din partea ruşilor, chiar dacă întâlnirea a fost ”dificilă”.

Continue Reading

RUSIA

Viktor Orban speră că va obține suplimentarea livrării gazelor naturale în urma întâlnirii cu Vladimir Putin: Situația actuală este împovărată de prețuri mari la energie

Published

on

© Kremlin.ru

Prim-ministrul ungar, Viktor Orban, a declarat vineri că la întâlnirea pe care o va avea cu președintele rus Vladimir Putin săptămâna viitoare la Moscova va încerca să obțină suplimentarea cantității de gaze pe care Ungaria o primește din Rusia, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Ungaria, membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, a încheiat în august un nou acord pe termen lung de achiziţie de gaze cu gigantul rus Gazprom.

Orban, pe care îl aşteaptă o luptă ce se anunţă strânsă în alegerile parlamentare de la 3 aprilie, a respins apelurile opoziţiei unite de a-şi anula vizita programată marţi la Moscova.

”Aş dori să cresc cantitatea de gaze care să fie livrată (…) de la nivelurile convenite în contractul ruso-ungar”, a spus Viktor Orban vineri la postul public de radio.

”Aş dori să obţin în discuţiile noastre ca, în situaţia actuală dificilă împovărată de preţuri mai mari la energie, să fie majorată cantitatea de gaze care să fie la dispoziţia noastră pe termen lung”, a completat acesta.

Acordul pe 15 ani, ce prevede livrarea a 4,5 miliarde de mc de gaze naturale Ungariei pe rute de transport care evită Ucraina vecină, a intrat în vigoare în octombrie, cu o opţiune de modificare a cantităţilor achiziţionate după 10 ani.

Orban a mai afirmat că va discuta cu Putin şi despre securitatea europeană, menţionând că Ungaria este interesată într-o rezolvare paşnică a crizei ucrainene.

”Desigur, Ungaria este membră a NATO şi a UE, aşa încât, înaintea oricărei astfel de întâlniri, mă consult şi coordonez cu aliaţii noştri occidentali”, a declarat premierul de la Budapesta, adăugând că va avea discuţii suplimentare cu lideri occidentali în zilele următoare.

Opoziția din Ungaria i-a solicitat premierului Viktor Orban să își anuleze vizita programată pentru 1 februarie, în Rusia,  deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene.

Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor Orban şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional”, au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă.

Comunicatul face referire la situaţia ”acută şi tensionată” dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a țărilor UE și NATO în ceea ce privește poziția politică față de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi Orban să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

Ungaria a făcut notă discordantă printr-o declarație a ministrului său de externe, Péter Szijjártó, care a subliniat rolul de partener strategic al Rusiei în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19.

Continue Reading

NATO

Bogdan Aurescu: Nu văd nicio problemă ca Rusia să viziteze baza de la Deveselu și să vadă că nu reprezintă o amenințare; Cerem să vizităm și noi baze de rachete din Rusia

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a afirmat, joi, că nu vede nicio problemă ca Federaţia Rusă sau orice altă parte să viziteze baza militară de la Deveselu, dar a evocat, în context, principiul reciprocităţii.

“Eu nu văd absolut nicio problemă ca Federaţia Rusă sau oricine altcineva să vină să viziteze baza de la Deveselu şi să se convingă personal că acolo este nimic altceva decât ce am spus noi. Nu există niciun fel de ameninţare faţă de Federaţia Rusă. Dar există în acelaşi timp, şi aici cred că este o cerinţă absolut logică, există şi o cerinţă de reciprocitate: dacă Federaţia Rusă este interesată să verifice ceea ce deja cred că ştie, şi anume că această bază nu reprezintă în niciun caz o ameninţare, şi noi, aliaţii, inclusiv România, avem dreptul să cerem să vizităm şi noi baze de rachete, de exemplu, amplasate pe teritoriul Federaţiei Ruse. Cred că este o cerere absolut normală”, a declarat şeful diplomaţiei române la Digi 24, citat de Agerpres.

El a subliniat că principiul transparenţei în ceea ce priveşte scutul antirachetă de la Deveselu a fost aplicat încă din faza negocierii instalării acestuia și că aliaţii au spus întotdeauna că “acolo se găsesc nişte interceptări care vizează posibile ameninţări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic, deci nu din partea Rusiei”.

România și Statele Unite au cuprins un mecanism de transparență bazat pe reciprocitate în documentul cu propuneri de securitate trimis Rusiei de către Washington pentru a identifica potențiale căi care să detensioneze situația din estul Europei și criza de securitate provocată de Rusia prin comasarea de trupe în apropierea Ucrainei.

“România a participat la redactarea propunerilor cuprinse în documentul trimis Moscovei de Washington. Astfel, partea română și cea americană au inclus prin propuneri un așa numit Mecanism de Transparență privind locațiile cu sisteme balistice”, au declarat surse diplomatice pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit surselor citate, acest mecanism prevede reciprocitate de inspecții la sisteme de rachete din Rusia și din România, la Deveselu, și din Polonia.

Conform surselor diplomatice citate, Rusiei i s-a oferit posibilitatea de a face inspecții la scutul de la Deveselu pentru a se convinge “de ceea ce spun de ani de zile Romania si Statele Unite și anume că elementele scutului nu pot fi folosite în scop ofensiv”.

Din punct de vedere tehnic, sursele citate au precizat că elementele sistemului antirachetă de la Deveselu “sunt strict defensive, de protecție în fața unor rachete care ar fi lansate din Orient”.

În acord cu partea americană, România a inclus o condiție ca mecanismul de transparență să fie unui reciproc.

Pentru aceste inspecții rusești la Deveselu și Rusia să permită inspecții în locații unde sunt amplasate rachete rusești“, au transmis sursele citate.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“Propunem informări reciproce privind exercițiile și politicile nucleare în cadrul Consiliului NATO-Rusia. (…) Trebuie să purtăm o discuție serioasă despre controlul armelor. Inclusiv armele nucleare și rachetele cu rază de acțiune intermediară și scurtă de acțiune cu baza la sol”, a afirmat el.

Una dintre propunerile prezentate Rusiei în răspunsurile scrise transmise miercuri de Statele Unite privind garanţiile de securitate este permiterea inspectării bazelor americane de apărare împotriva rachetelor balistice din Polonia și România, potrivit oficialilor de la Washington, citați de The Wall Street Journal (WSJ).

Kremlinul a transmis joi că Washingtonul nu a luat în considerare cerinţele sale de securitate,  La rândul său, şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a transmis tot joi că SUA nu au oferit un răspuns pozitiv la principala revendicare a Rusiei, şi anume oprirea extinderii NATO, în special spre Ucraina.

Conform surselor citate, conținutul documentelor trimise de SUA și NATO către Federația Rusă nu a fost dezvăluit deoarece “spre deosebire de Rusia, care și-a prezentat în detaliu condițiile, aliații chiar vor un dialog serios, care nu e posibil în public”.

De altfel, în paragraful 44 al Declarației Finale a Summitului NATO din iunie 2021, liderii aliați au subliniat că sistemul antibalistic al Alianței nu este îndreptat împotriva Rusiei și că acesta are ca scop apărarea împotriva amenințărilor potențiale care provin din afara zonei euro-atlantice.

“Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este capabil împotriva descurajării nucleare strategice a Rusiei și nu există nicio intenție de a reproiecta acest sistem pentru a avea o astfel de capacitate în viitor. Prin urmare, declarațiile rusești care amenință că vor viza aliații din cauza sistemului BMD al NATO sunt inacceptabile și contraproductive. În cazul în care Rusia este pregătită să discute cu NATO despre BMD și sub rezerva acordului Alianței, NATO rămâne deschisă la discuții”, au transmis liderii NATO.

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

Dan Motreanu7 hours ago

Dan Motreanu: Planul de restructurare a CE Oltenia, componentă esențială pentru stabilitatea și dezvoltarea economică a Regiunii Oltenia

ROMÂNIA8 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Aderarea cât mai rapidă la OCDE constituie o prioritate pentru România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Green Deal: Comisia Europeană a adoptat cea mai cuprinzătoare reformă privind statisticile din domeniul energiei

COMUNICATE DE PRESĂ9 hours ago

New Strategy Center, Universitatea de Vest din Timișoara și Academia Forțelor Terestre din Sibiu prezintă rezultatele proiectului inedit „Investments in a Safer Future”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen: Dacă toți europenii vaccinați și-ar face doza booster, am putea evita aproximativ 1 milion de spitalizări

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Papa Francisc consideră că propagarea știrilor false și a dezinformării pe tema COVID-19 reprezintă o încălcare a drepturilor omului

U.E.10 hours ago

Ministrul leton al Apărării critică relația ”imorală și ipocrită” a Germaniei cu Rusia și China

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Uniunea Europeană a Sănătății: Luni intră în vigoare noul regulament privind îmbunătățirea studiilor clinice în UE

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Interviu | Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu pledează pentru investiții în ”dezvoltare de tehnologii”: Trebuie să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, nu mobilitatea

ROMÂNIA11 hours ago

OCDE: Performanța economică a României depinde de aplicarea PNRR pentru reforma urgentă a pensiilor, lupta anticorupție, educație și tranziția ecologică și digitală

U.E.1 day ago

Din Bundestag, președintele Parlamentului israelian face apel la apărarea democrației: Zidurile acestei clădiri, martori tăcuți, ne reamintesc că avem obligația să o apărăm

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA3 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA4 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Advertisement

Team2Share

Trending