Connect with us

RUSIA

Rusia: UE prelungește cu șase luni sancțiunile economice pentru destabilizarea Ucrainei

Published

on

© European Union 2021

Consiliul UE a decis luni, 12 iulie, să prelungească cu încă șase luni, până la 31 ianuarie 2022, sancțiunile care vizează anumite sectoare economice ale Federației Ruse, potrivit unui comunicat.

Decizia Consiliului urmează celei mai recente evaluări a stadiului de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk – prevăzută inițial până la 31 decembrie 2015 – în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie 2021. Cu această ocazie, liderii UE au solicitat Rusiei să își asume pe deplin responsabilitatea de a asigura punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk, aceasta fiind condiția esențială pentru orice schimbare substanțială a poziției UE. Având în vedere faptul că aceste acorduri nu sunt pe deplin puse în aplicare de Rusia, liderii UE au decis în unanimitate să prelungească sancțiunile economice în vigoare împotriva acestei țări.

Citiți și Țările UE prelungesc cu încă șase luni sancțiuni economice împotriva Rusiei, în pofida propunerii franco-germane privind un summit UE-Rusia

Sancțiunile economice au fost introduse pentru prima dată la 31 iulie 2014, ca răspuns la acțiunile Rusiei de destabilizare a situației din Ucraina. Acestea au fost consolidate în septembrie 2014, iar în martie 2015, Consiliul European a convenit să lege durata lor de punerea în aplicare completă a acordurilor de la Minsk.

Sancțiunile limitează accesul la piețele primare și secundare de capital din UE pentru anumite bănci și societăți rusești și interzic formele de asistență financiară și de brokeraj față de instituțiile financiare rusești. Măsurile interzic, de asemenea, importul, exportul sau transferul direct sau indirect al tuturor materialelor de apărare și instituie o interdicție pentru bunurile cu dublă utilizare pentru uz militar sau pentru utilizatorii finali militari din Rusia. Sancțiunile limitează și mai mult accesul Rusiei la anumite tehnologii sensibile care pot fi utilizate în sectorul energetic rusesc, de exemplu în producția și explorarea petrolului.

Pe lângă sancțiunile economice, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a orașului Sevastopol și la destabilizarea deliberată a Ucrainei. Acestea includ: măsuri diplomatice, măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) și restricții specifice privind relațiile economice cu Crimeea și Sevastopolul.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

Published

on

© European Union, 2021

Unele state membre ale UE au observat activități cibernetice rău intenționate, denumite colectiv Ghostwriter, și le-au asociat cu statul rus, a transmis vineri Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrel, potrivit comunicatului oficial. 

„Astfel de activități sunt inacceptabile, deoarece ne amenință integritatea și securitatea, valorile și principiile democratice și funcționarea de bază a democrațiilor noastre”, a spus el. 

Mai mult, șeful diplomației UE a menționat că aceste activități cibernetice rău intenționate vizează numeroși membri ai parlamentelor, funcționari guvernamentali, politicieni, precum și membri ai presei și ai societății civile din UE, prin accesarea sistemelor informatice și a conturilor personale și prin furtul de date.

„Aceste activități sunt contrare normelor de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, aprobate de toate statele membre ale ONU, și încearcă să submineze instituțiile și procesele noastre democratice, inclusiv prin facilitarea dezinformării și a manipulării informațiilor”, a punctat Josep Borrell. 

În final, Înaltul Reprezentant a amintit că Uniunea Europeană și statele sale membre denunță cu fermitate aceste activități cibernetice malițioase, iar toate părțile implicate „să pună capăt imediat”.

„Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic. Uniunea Europeană va reveni asupra acestei chestiuni în cadrul următoarelor reuniuni și va lua în considerare posibilitatea de a lua măsuri suplimentare”, a conchis Josep Borrell. 

În context, în urmă cu două săptămâni, procuratura federală din Germania a lansat o anchetă privind atacurile cibernetice asupra parlamentului țării, la doar câteva zile după ce Berlinul a acuzat deschis Moscova că s-ar afla în spatele acțiunii. 

În prezent, Moscova se află sub sancțiunile UE după o serie de dispute între Moscova și Occident. Statele membre au decis prelungirea cu încă un an, până la 18 mai 2022, a cadrului pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință UE sau statele sale membre, după adoptarea, anul trecut, a primelor sancțiuni împotriva unor entități non-statale, la propunerea Germaniei, vizată în 2015 de un atac cibernetic pe scară largă asupra parlamentului federal.

Sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe lista respectivă.

Această nouă prelungire a sancțiunilor face parte din procesul de consolidare a rezilienței UE și a capacității sale de a preveni, descuraja, împiedica și contracara amenințările cibernetice și activitățile cibernetice rău intenționate și de a răspunde la acestea, în vederea protejării securității și intereselor europene.

Anul trecut, UE a sancționat două persoane și un organism care au fost responsabile sau au participat la atacul cibernetic asupra Parlamentului federal german (Deutscher Bundestag) în aprilie și mai 2015. Acest atac cibernetic a vizat sistemul informatic al parlamentului și a afectat capacitatea acestuia de a funcționa timp de mai multe zile. A fost furată o cantitate semnificativă de date și au fost afectate conturile de e-mail ale mai multor membri ai parlamentului, inclusiv cel al cancelarului Angela Merkel.

Măsurile restrictive, adoptate în premieră împotriva unor entități non-statale la propunerea Germaniei, au constat într-o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor impuse persoanelor în cauză, precum și o înghețare a activelor impusă organismului. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor de pe listă.

Continue Reading

RUSIA

Josep Borrell, întrevedere cu Serghei Lavrov: Există dezacorduri majore între UE și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale

Published

on

© Josep Borrell/ Twitter

Există dezacorduri majore între Uniunea Europeană și Rusia, dar trebuie să cooperăm pe mai multe chestiuni de politică externă, în interesul securității și stabilității globale, i-a transmis Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, ministrului rus de externe, Serghei Lavrov.

Întâlnirea dintre cei oficiali a fost prilejuită de cea de-a 76-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, discuțiile axându-se pe dosare internaționale în care ”Rusia ar trebui să continue să coopereze, în vederea abordării provocărilor de securitate la nivel mondial, precum situația din Afganistan, Libia, Mali, procesul de pace din Orientul Mijlociu sau Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA).”

”Dezacordurile persistă, în special în ceea ce privește încălcările de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în domeniul democrației și al drepturilor omului, precum și în ceea ce privește amenințările cibernetice, dezinformarea și alte amenințări hibride”, este menționat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.

Cu toate acestea, Borrell a subliniat că obiectivul UE este acela de a avea ”o relație mai stabilă și mai previzibilă.”

Această întrevedere dintre Înaltul Reprezentat al UE și ministrul rus de externe este prima de la tensiunile diplomatice iscate la începutul lunii februarie, când Josep Borrell a efectuat o vizită de două zile la Moscova, pentru a cere eliberarea opozantului Aleksei Navalnîi şi pentru a analiza posibilitatea unei normalizării a relaţiilor dintre UE şi Rusia.

Doar că în timpul vizitei, Kremlinul  a declarat  persona non grata diplomaţi din Germania, Polonia şi Suedia acuzaţi de participarea la o manifestaţie în favoarea opozantului Aleksei Navalnîi, condamnat la închisoare, gest condamnat de Occident. Aceşti diplomaţi au fost acuzaţi că au participat la adunări ”ilegale pe 23 ianuarie” la Sankt-Petersburg şi Moscova.

De altfel, mesajul potrivit căruia Rusia are tendința de a se comporta ca și când Uniunea Europeană ar fi un adversar a mai fost subliniat în trecut de oficialul european.

Într-o dezbatere din luna aprilie, organizată de Parlamentul European cu privire la politica de destabilizare a Rusiei la adresa Ucrainei, situația opozantului rus, Aleksei Navalnîi și tensiunile diplomatice între Moscova și Praga, soldate cu expulzarea mai multor diplomați, Josep Borrell a atras atenția că UE trebuie ”să se pregătească pentru o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Moscova, informându-i atunci pe eurodeputați că UE va continua politica față de Rusia, bazată pe următoarele principii: reziliența internă, lupta împotriva amenințărilor hibride și cibernetice, consolidarea angajamentului UE față de statele din Parteneriatul Estic, sprijinirea poporului rus, prin intensificarea sprijinului pentru societatea civilă și apărătorii drepturilor omului și prin intensificarea contactelor interumane.

Astfel, Uniunea Europeană urmărește ”să schimbe dinamica actuală treptat, într-o relație mai puțin conflictuală, mai previzibilă și mai stabilă”, rămânând însă fidelă abordării ”partener, competitor, rival”.

 

Continue Reading

CHINA

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Statele Unite, Marea Britanie și Australia se pregătesc să înfrunte China prin intermediul AUKUS – noua lor alianță de securitate și apărare indo-pacifică – cetățenii europeni păstrează o abordare ambivalentă în ceea ce privește discuțiile despre un nou Război Rece, potrivit unui nou sondaj realizat de think tank-ul European Council on Foreign Relations în 12 state membre ale UE care reprezintă împreună peste 300 de milioane de cetățeni și reprezintă 80% din PIB-ul blocului european.

Sondajul, dat publicității pe fondul scandalului afacerii submarinelor dintre Franța, SUA și Austria și crizei transatlantice determinate de anunțarea unei alianțe care îi exclude pe europeni, arată că majoritatea europenilor văd un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China și Rusia. 

Realizat însă înainte ca pactul de apărare AUKUS să fie anunțat săptămâna trecută, sondajul a arătat că, deși majoritatea europenilor consideră că are loc un nou “război rece” între Statele Unite și rivalii lor internaționali, China sau Rusia, foarte puțini cred că țara lor este un participant direct la aceste conflicte.

De exemplu, sondajul ECFR a constatat că doar 15% dintre europenii care și-au exprimat opinia consideră că țara lor se află în prezent într-un nou “război rece” cu China, această cifră ajungând la 25% doar în ceea ce privește Rusia. De asemenea, sondajul a detectat o evaluare pozitivă în Bulgaria și Ungaria a modului în care aceste autocrații se descurcă în ceea ce privește principalele provocări politice actuale.

La nivelul întregului bloc, ECFR a constatat că doar 25% și, respectiv, 15% cred că țara lor este implicată în prezent într-un conflict cu Rusia sau China. Opinia predominantă, în aproape toate statele membre, este că acest lucru “nu se întâmplă” – acest punct de vedere fiind cel mai pronunțat în Bulgaria, Ungaria, Austria, Portugalia și Italia.

Autorii raportului, Mark Leonard și Ivan Krastev, avertizează că, “dacă Washingtonul și Bruxelles-ul se pregătesc pentru o luptă generațională “a întregii societăți” împotriva autocrațiilor de la Beijing și Moscova”, ar putea descoperi că “nu au în spate un consens societal”.

Datele ECFR relevă că, în întreaga Europă, 62% dintre cetățeni cred că are loc un nou “război rece” între SUA și China și că 59% văd o schismă comparabilă care se manifestă între SUA și Rusia.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la un potențial nou război rece, înaintea reuniunii Adunării Generale a ONU din această săptămână.

Această teză a unui nou Război Rece a fost respinsă în dese rânduri de președintele american Joe Biden, cel mai recent în discursul pe care l-a susținut marți, în premieră de la tribuna Adunării Generale a ONU. La New York, liderul de la Casa Albă a subliniat că SUA “nu caută un nou Război Rece sau o lume divizată în blocuri rigide”.

Ruptura apărută pe frontispiciul relației transatlantice din cauza afacerii submarinelor și a alianței AUKUS a oferit un nou prilej pentru Franța și pentru șeful diplomației europene să invoce nevoia construirii autonomiei strategice europene ca alternativă la dependența față de SUA.

Dar constatarea sondajului ECFR arată că mulți dintre cetățenii europeni văd Bruxelles-ul ca fiind cel mai de nădejde aliat al Americii, mai degrabă decât ca pe un pol alternativ.

Atunci când vine vorba de o confruntare cu Rusia sau China, europenii tind să vadă Bruxelles-ul, și nu propriile lor țări, ca fiind cel mai activ participant al Europei în aceste conflicte. 31% dintre europeni cred că Bruxelles-ul este probabil sau cu siguranță într-un război rece cu China, ceea ce înseamnă că de două ori mai mulți oameni cred că UE se află într-un război rece cu China decât cred acest lucru despre propria lor țară.

În ceea ce privește Rusia, mai mulți respondenți afirmă că UE este implicată într-un război rece: 44% sunt de acord că acesta are loc, în timp ce doar 26% nu sunt de acord.

Țările participante la sondaj au fost: Austria, Bulgaria, Danemarca, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ12 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

INDIA13 hours ago

Liderii SUA, Japoniei, Indiei și Australiei pledează pentru o regiune indo-pacifică ”fără a fi intimidată de presiuni” și își asumă să ”își dubleze eforturile pentru a fi o forță pentru securitatea regională”

MAREA BRITANIE14 hours ago

MAE: De la 1 octombrie, românii nerezidenți vor putea intra în Regatul Unit exclusiv în baza pașaportului valabil

U.E.14 hours ago

Premierul Viktor Orban apreciază că Balcanii vor reprezenta ”următoarea mare oportunitate” pentru Uniunea Europeană: Progresul economic al UE va veni din această regiune

CONSILIUL EUROPEAN16 hours ago

Charles Michel critică de la tribuna ONU ”actele de război împotriva mediului înconjurător”: Omenirea trebuie să semneze ”un tratat de pace cu planeta noastră”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Criza submarinelor: Boris Johnson încearcă să redreseze relațiile franco-britanice și îi propune lui Emmanuel Macron o ”restabilire a cooperării”. Președintele Franței, răspuns glacial: Aștept propunerile

Dacian Cioloș17 hours ago

Conferința privind viitorul Europei: Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, consideră că UE are nevoie de un președinte ales de cetățenii europeni: Va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE

POLITICĂ19 hours ago

Criza submarinelor: Președintele PMP, Cristian Diaconescu: O criză comercială, cum este cea provocată de Franța, nu poate declanșa așteptări geopolitice

S&D20 hours ago

Miniștrii muncii din PES: Uniunea Europeană trebuie să combată dezechilibrele sociale. Bunăstarea este un indicator vital pentru politici de succes

GENERAL21 hours ago

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

POLITICĂ12 hours ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU3 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU4 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

Team2Share

Trending