Connect with us

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe al Republicii Moldova, la Moscova: Retragerea trupelor Rusiei din Transnistria, o prioritate a politicii noastre externe

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Retragerea contingentului de militari ruşi din Transnistria rămâne o prioritate a politicii externe a Republicii Moldova, a declarat ministrul moldovean de externe Nicu Popescu într-o conferinţă de presă susţinută miercuri, la finalul discuţiilor cu şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, la Moscova, acolo unde cei doi miniștri de externe au semnat o declarație comună cu ocazia aniversării a 20 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi cooperare dintre Republica Moldova și Federația Rusă.

Potrivit unei postări de pe pagina de Facebook a șefului diplomației Republicii Moldova, miniștrii Popescu și Lavrov au punctat mai multe aspecte importante pentru Chișinău și Moscova, cum ar fi consolidarea dialogului politic, inclusiv la nivel înalt, intensificarea relaţiilor comercial-economice, asigurare accesului produselor moldovenești pe piața rusă, finalizarea procedurilor privind semnarea acordului de protecție socială în beneficiul cetățenilor noștri, reglementarea conflictului transnistrean.

“Am mulțumit autorităților ruse pentru ajutoarele umanitare oferite Republicii Moldova în lupta cu pandemia COVID-19, care au inclus vaccinuri, echipamente medicale, teste anti-COVID, medicamente, consumabile și accesorii”, a spus el.

Tot cu această ocazie, Popescu și Lavrov recenta încheiere de către companiile Moldova-Gaz și Gazprom a contractului de livrare a gazelor naturale către Republica Moldova.

Am reconfirmat poziția principială a Republicii Moldova cu privire la necesitatea reglementării conflictului transnistrean în baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, am exprimat susținerea pentru continuarea negocierilor în formatul 5+2 și organizarea unei runde de negocieri în acest format în viitorul apropiat“, a mai afirmat Nicu Popescu.

Totodată, Popescu a menţionat ca a discutat cu Serghei Lavrov despre modalitățile de realizare în practică a inițiativei Federației Ruse privind distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna.

În acest context, am reiterat poziția principială a Republicii Moldova privind necesitatea reluării procesului de retragere a trupelor ruse dislocate în regiunea transnistreană“, a afirmat el.

În cadrul primului său discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, în luna septembrie, președinta Maia Sandu a cerut retragerea trupelor Rusiei din Transnistria, anterior pledând pentru o nouă abordare a formatului de negocieri “5+2”.

Poziția Maiei Sandu a venit după ce NATO a solicitat, din nou, Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova. În declarația finală a summitului aliat de la Bruxelles din 14 iunie se menționează că NATO ”reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor”.

Serghei Lavrov a subliniat că pentru Federaţia Rusă este important ca Republica Moldova să-şi menţină neutralitatea şi statutul de ţară în afara NATO, potrivit Deschide.md, informează Agerpres. Moscova îşi doreşte ca Republica Moldova să menţină un echilibru între apropierea de UE şi relaţiile cu Uniunea Eurasiatică, a afirmat ministrul de externe rus.

Formatul 5+2, cunoscut și sub numele de discuții 5+2, negocieri 5+2 și procesul 5+2, este o platformă diplomatică de negociere menită să găsească o soluție la conflictul transnistrean între Moldova și statul nerecunoscut Transnistria. Aceasta este compusă din ultimele două, care sunt desemnate drept “părți la conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), “mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite acționează în calitate de “observatori”.

Formatul 5+2 a început în 2005, dar, din cauza notificării trimise de Ucraina către Misiunea Uniunii Europene de asistență la frontieră pentru Moldova și Ucraina (EUBAM) cu privire la volumul mare de contrabandă transnistreană pe teritoriul ucrainean. Transnistria și Rusia au suspendat negocierile oficiale în 2006, acestea fiind reluate oficial abia în 2012.

Cei doi miniștri au subliniat și necesitatea menținerii unei comunicări active pe linia ministerelor de externe, iar în acest sens am semnat un nou plan al consultărilor între ministerele de externe ale ambelor state pentru anii 2022-2023.

La finalul discuţiilor, cei doi miniştri de externe au semnat o declaraţie comună cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie și cooperare între Republica Moldova şi Rusia, semnat iniţial la 19 noiembrie 2001.

Continue Reading

RUSIA

UE și SUA condamnă testarea de către Rusia a unei rachete anti-satelit: Un astfel de eveniment ne reamintește că spațiul devine din ce în ce mai disputat

Published

on

© ESA - European Space Agency/ Facebook

Reziduurile spațiale rezultate în urma unui test cu rachetă anti-satelit efectuat de Rusia reprezintă un risc pentru infrastructura UE aflată pe orbită și pentru astronauții care lucrează pe Stația Spațială Internațională, a criticat marți comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, informează Politico Europe.

”Acest test cu o armă anti-satelit a generat o cantitate semnificativă de resturi de dimensiuni care ar putea pune în pericol activitățile spațiale ale Uniunii Europene, dar și ale statelor noastre membre.  Lansarea reprezintă un risc major pentru astronauții noștri aflați în prezent pe Stația Spațială Internațională și a declanșat procedurile de urgență pentru a-i proteja”, a transmis oficialul european printr-o declarație, dublând mesaj Statelor Unite. 

Comisarul francez a precizat că, până în prezent, niciunul dintre sateliții UE – inclusiv cei ai sistemului său de observare a Pământului Copernicus sau ai serviciului de geolocalizare Galileo – nu a fost afectat.

”Un astfel de eveniment ne reamintește că spațiul devine din ce în ce mai disputat și trebuie să devină o dimensiune cu drepturi depline a strategiei noastre europene de apărare”, a declarat Breton.

Testul cu rachetă efectuat de Moscova a vizat distrugerea unui satelit din epoca sovietică, denumit Kosmos 1408, care la rândul său s-a fragmentat în 1.500 de bucăți mai mari și sute de mii de bucăți mai mici, potrivit unui purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Washingtonul a precizat că deșeurile spațiale i-au forțat pe cei şapte astronauți aflate în prezent la bordul ISS  să se refugieze temporar în navele andocate pentru a se pregăti pentru o eventuală evacuare de urgenţă.

La rândul lor, Statele Unite au transmis că  ”nu vor tolera acest gen de activitate”. Această acţiune ”demonstrează în mod clar că afirmaţiile Rusiei, potrivit cărora se opune militarizării spaţiului, sunt înşelătoare şi ipocrite”, a precizat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, potrivit Agerpres

Oficiali ai NASA vor încerca să abordeze miercuri problema testului rusesc cu rachetă antisatelit cu ocazia unei vizite la Moscova, a declarat un responsabil NASA pentru agenţia rusă de presă RIA Novosti, informează Agerpres.

Ministerul Apărării din Rusia a admis că a efectuat luni un test cu o rachetă antisatelit şi a calificat la rândul său drept ”ipocrite” SUA, care au acuzat Moscova că a pus în pericol echipajul Staţiei Spaţiale Internaţionale în urma reziduurilor spaţiale generate, a consemnat EFE.

În prezent, la bordul ISS se află şapte membri, astronauţii americani Mark Vande Hei, Raja Chari, Thomas Marshburn şi Kayla Barron, cosmonauţii ruşi Anton Şkaplerov şi Piotr Dubrov şi germanul Matthias Maurer de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, va efectua o vizită la Moscova, în perioada 16 – 17 noiembrie, la invitația omologului rus

Published

on

© Nicu Popescu / Facebook

În perioada 16 – 17 noiembrie, șeful diplomației Republicii Moldova Nicu Popescu va efectua o vizită la Moscova, la invitația omologului rus.

Programul vizitei include întrevederi cu ministrul afacerilor externe Serghei Lavrov, cu șef-adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, Dmitri Kozak și președintele comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului Federației, Grigori Karasin, informează Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

 

De asemenea, vicepremierul Nicu Popescu, în capacitatea sa de co-președinte al Comisiei interguvernamentale mixte pentru cooperare comercial-economică, se va întâlni cu Dmitri Patrușev, ministrul agriculturii al Federației Ruse, co-președintele comisiei.

Miercuri, 17 noiembrie, ora 12:00 (13:00 ora Moscovei), ministrul Nicu Popescu și omologul rus Serghei Lavrov vor susține o conferință de presă, care poate fi urmărită și pe pagina Facebook a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH2 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO3 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

Alin Mituța4 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța va solicita, din nou, în Comisia CONT din PE o mai bună reprezentare a românilor în conducerea Serviciului European de Acțiune Externă

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.4 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending