Connect with us

RUSIA

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 pentru a proteja companiile europene din proiect de sancțiunile SUA

Published

on

© www.nord-stream2.com

Rusia va finaliza construcția gazoductului Nord Stream 2 de sub Marea Baltică fără ajutorul companiilor europene, pentru a le proteja de sancțiunile impuse de Statele Unite pentru a împiedica finalizarea proiectului, informează Agerpres

Nord Stream 2 este aproape de finalizare și urmărește în mare parte traseul conductei Nord Stream existente, care livrează deja gaz din Rusia în Germania pentru distribuire mai departe în Europa. Potrivit consorţiului, până acum au fost amplasate conducte cu o lungime de 2.300 de kilometri în cadrul proiectului Nord Stream 2 iar la finalizare gazoductul va avea o lungime totală de 2.460 de kilometri.

„Proiectul Nord Stream 2, care este deja finalizat în proporție de 94%, va fi finalizat de partea rusă”, a declarat vicepreședinta Gazprom, Elena Burmistrova, la Conferința Europeană a Gazelor din Viena, după ce compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a suspendat lucrările de instalare a celor 160 km de conducte rămase su presiunea sancțiunilor impuse de SUA.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin declarase în urmă cu două săptămâni, cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel la Moscova, că speră ca, „până la finalul acestui an sau în primul trimestru al anului viitor, lucrările să fie finalizate și gazoductul să fie funcțional”, precizând că Rusia „cu siguranță” va putea să finalizeze Nord Stream 2 fără ajutor străin. 

Parlamentarii americani au criticat în repetate rânduri proiectul, spunând că acesta va permite Moscovei să evite tranzitul de gaze prin Ucraina și va oferi gigantului energetic Gazprom un monopol pe exportul către piețele energetice europene, spre deosebire de promotorii săi care îl consideră ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

În acest context, preşedintele american Donald Trump a promulgat pe 21 decembrie legea care impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2, proiect aflat în mijlocul unei bătălii economice şi geopolitice între SUA şi Europa.

Sancţiunile vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus, informează AFP, potrivit Agerpres.

Măsurile punitive, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevăd îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane antreprenorilor implicaţi în realizarea proiectului. 

Legea oferă administrației Trump 60 de zile pentru a identifica acele companii și persoane care furnizează astfel de servicii și permite revocarea vizelor pentru SUA și blocarea proprietăților deținute de aceste persoane. De asemenea, acordă 30 de zile celor vizați de sancțiuni pentru a-și opri operațiunile.

Proiectul, în valoare de peste 11 miliarde de dolari și finanţat jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell), vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Se preconizează că noua conductă va dubla capacitatea de gaz la 110 miliarde de metri cubi anual. Proponenții susțin că gazul va înlocui cărbunele din amestecul de energie din Europa și va oferi o rezervă pentru surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi, în contextul în care dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Comandantul suprem al forțelor NATO și șeful Statului Major rus s-au întâlnit la Baku pentru a discuta ”prevenirea incidentelor militare”

Published

on

©️ SHAPE NATO

Comandantul suprem al forțelor NATO în Europa şi şeful Statului Major al armatei ruse s-au întâlnit joi la Baku, capitala Azerbaidjanului, angajându-se să menţină contactul pentru a evita în special orice “incident” militar, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică urmează să efectueze în lunile mai şi iunie exerciţii militare majore – Defender Europe 20 – care vor constitui cea mai mare desfăşurare de trupe americane în Europa în ultimii 25 de ani.

Generalul american Tod Wolters şi omologul său rus Valeri Gherasimov au făcut “schimb de opinii asupra unor probleme de stabilitate strategică, situaţii din regiuni aflate în criză şi au discutat despre măsuri practice pentru a preveni incidente militare”, potrivit unui comunicat al armatei ruse, citat de AFP, potrivit Agerpres.

NATO a publicat un comunicat aproape similar, precizând că cei doi responsabili militari “au făcut un schimb de opinii asupra activităţilor şi exerciţiilor militare aferente”, astfel încât “să promoveze predictibilitatea militară şi transparenţa”.

Aceasta a fost a doua întâlnire între generalul Gherasimov şi generalul Wolters, devenit în martie 2019 comandantul suprem al forţelor aliate în Europa. Prima întâlnire datează din iulie 2019, şi a avut loc tot la Baku, cei doi militari comunicând de atunci mai ales telefonic.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări luni că Rusia nu este ţinta exerciţiului militar american de amploare Defender-Europe 20, care va avea loc în lunile mai şi iunie ale acestui an și care reprezintă cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani.

Armata americană a început pe 23 ianuarie pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite desfăşoară, în premieră, o armă nucleară de slabă putere pe un submarin, pentru a descuraja Rusia

Published

on

© US Navy/ Flickr

Statele Unite au desfăşurat, pentru prima oară, o armă nucleară de putere slabă, la bordul unui submarin, vrând astfel să descurajeze Rusia să folosească armament similar, relatează AFP, potrivit Adevărul.

”Marina americană (US Navy) a desfăşurat focosul nuclear de slabă putere (de tip) W16-2 pe o rachetă balistică lansată dintr-un submarin”, a anunţat marţi într-un comunicat numărul doi în ierarhia Pentagonului John Rood.  

”Adversari potenţiali, ca Rusia, cred că folosirea armelor nucleare de putere slabă le va oferi un avantaj asupra Statelor Unite şi aliaţilor şi partenerilor acestora”, a adăugat Rood, care confirma astfel informaţii dezvăluite de către un grup de experţi, Federation of American Scientists (FAS).  

La publicarea noii ”posturi nucleare” a Statelor Unite, în februarie 2018, Pentagonul a avertizat că va modifica aproximativ 50 de ogive nucleare, reducându-le puterea, şi le va îmbarca la bordul unor submarine, pentru a răspunde unei ameninţări percepute din partea Rusiei.  

Potrivit Washingtonului, Moscova este pe cale să-şi modernizeze un arsenal de 2.000 de arme nucleare tactice, ameninţând ţările europene de la frontierele sale şi ocolindu-şi obligaţiile pe care şi le-a asumat prin Tratatul de dezarmare New START.   Acest tratat numără doar armele strategice care servesc drept fundament al doctinei disuadiunii bazate pe ”distrugerea reciprocă asigurată”.  

Aceste arme nucleare tactice – de o putere inferioară bombei de la Hiroshima – ar permite Moscovei să se afle în avantaj în faţa Occidentului în cazul unui conflict, întrucât Washingtonul ar ezita să răspundă cu o armă nucleară cu putere deplină, mult mai devastatoare.  

Potrivit Washingtonului, Rusia se teme, de fapt, că ar fi rapid dominată în cazul unui conflict convenţional cu Occidentul. Pentru a compensa acest lucru, Moscova a adoptat o doctrină de ”escaladare-dezescaladare”, care ar consta în a folosi prima o armă nucleară de putere slabă, cu efecte mai limitate.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Forumul Mondial al Holocaustului. Vladimir Putin propune un summit al statelor care au creat ordinea mondială postbelică: Avem ”o responsabilitate specială în salvarea civilizaţiei”

Published

on

© Yad Vashem/ Twitter

Preşedintele rus Vladimir Putin a îndemnat la organizarea unui summit în 2020 al liderilor celor cinci ţări cu statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU – Rusia, SUA, Franţa, Marea Britanie şi China – pentru a ”apăra pacea” şi ”civilizaţia” în faţa instabilităţii în lume, potrivit France Presse.

Un summit al statelor care au făcut cel mai mult pentru a-l învinge pe agresor şi au creat ordinea mondială postbelică ar juca un rol important în căutarea de răspunsuri comune la provocările şi crizele contemporane”, a declarat preşedintele rus în cadrul discursului susținut la Forumul liderilor internaționali pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului, ocazionat și de împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz.

”În orice ţară, oriunde în lume, acolo unde ar fi convenabil colegilor, Rusia este pregătită pentru o astfel de discuţie serioasă”, a afirmat şeful statului rus, precizează Agerpres. Putin adăugat că le-a propus ideea ”unora” dintre şefii de stat în cauză şi ”a văzut o reacţie pozitivă”.

”Uitarea lecţiilor trecutului, dezbinarea în faţa ameninţărilor pot avea consecinţe teribile. Trebuie să avem curajul nu numai să vorbim despre aceasta, dar trebuie să facem totul pentru a apăra şi menţine pacea”, a insistat el.

Potrivit preşedintelui rus, cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, Marea Britanie, Franța și China – au ”o responsabilitate specială în salvarea civilizaţiei”.

”Consider că organizarea unui astfel de summit în 2020 ar fi importantă şi simbolică, dat fiind faptul că marcăm 75 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial şi de la fondarea ONU”, a argument Vladimir Putin, în contextul în care acesta pregătește festivităţi grandioase la Moscova la 9 mai, pentru a marca împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în prezenţa a numeroşi lideri străini.

Peste 40 de lideri mondiali care au participat la cea de-a cincea ediţie a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului şi împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau – “Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”. 

În cadrul evenimentului au avut intervenţii preşedintele Statului Israel, Reuven Rivlin, premierul israelian Benjamin Netanyahu, preşedintele francez Emmanuel Macron, Prinţul Charles al Regatului Unit, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier și vicepreședintele SUA Mike Pence.

România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Au mai fost prezenţi, printre alţii, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Parlamentului European, David Sassoli.

Evenimentul intitulat ”Comemorarea Holocaustului, luptând cu antisemitismul” (“Remembering the Holocaust, Fighting Antisemitism”) a fost organizat de Fundaţia Forumului Mondial al Holocaustului, condusă de dr. Moshe Kantor, în cooperare cu Institutul Yad Vashem, sub auspiciile preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin, conform www.yadvashem.org.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending