Comisia Europeană propune o nouă prelungire a protecției temporare pentru persoanele care fug de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei de la 4 martie 2024 la 3 martie 2025.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest lucru va oferi siguranță și sprijin pentru peste 4 milioane de persoane care beneficiază de protecție în întreaga UE.

”Ne susținem cuvintele prin fapte. Îi protejăm pe cei aflați în nevoie încă din primele zile ale invaziei rusești în Ucraina și vom continua să facem acest lucru atât timp cât va fi nevoie. Protecția temporară a fost un instrument crucial care a modelat viețile multora. Peste 4 milioane de persoane au găsit speranță, o șansă de a trăi, de a munci și de a merge la școală în cadrul UE. Acest lucru a ajutat la crearea unui sentiment de normalitate, în ciuda vremurilor de război. UE va continua să colaboreze cu statele noastre membre și cu alți parteneri pentru a se asigura că cei care au nevoie vor fi protejați pe teritoriul european”, a declarat Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

UE a activat Directiva privind protecția temporară la 4 martie 2022 printr-o decizie unanimă a statelor membre, iar aceasta a fost prelungită automat cu un an.

Comisia consideră că motivele pentru protecția temporară persistă și că, prin urmare, protecția temporară ar trebui prelungită ca răspuns necesar și adecvat la situația actuală, volatilă, care nu este încă favorabilă întoarcerii sigure și durabile a persoanelor care beneficiază de protecție temporară în UE.

De la activarea protecției temporare , la numai o săptămână după războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, statele membre au dat dovadă de o solidaritate fără precedent cu poporul ucrainean, nu numai prin primirea acestora în țările lor, ci și prin eforturi concrete pentru a facilita integrarea lor în societate.

Această propunere a Comisiei va trebui acum să fie adoptată de Consiliu.

Comisia Europeană a lansat duminică un apel la adresa Poloniei, Ungariei și Slovaciei de a adopta o atitudine constructivă, după ce aceste țări au anunțat că vor prelungi, în mod unilateral, interdicția asupra importurilor de cereale ucrainene, în pofida hotărârii executivului european de a ridica aceste restricții, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Suntem conştienţi de anunţurile unor state membre cu privire la măsuri unilaterale. Ceea ce este important acum este ca toate ţările să lucreze în spirit de compromis şi cu o atitudine constructivă”, a spus o purtătoare de cuvânt de la executivul european. 

”Acum preocuparea noastră este să punem la punct, şi să facem să funcţioneze, noul sistem pe care l-am anunţat”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, adăugând că luni va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii tuturor ţărilor UE interesate de acest dosar, ceea ce va oferi o oportunitate pentru noi discuţii.

Comisia Europeană a decis vineri să ridice restricțiile impuse asupra importurilor de produse agro-aliamentare din Ucraina ce vizau cinci state membre.

În pofida acestei decizii a Comisiei Europene, trei state membre UE, și anume Ungaria, Polonia și Slovacia au luat hotărârea de a prelungi unilateral acestei măsuri de interzicere a importurilor de cereale ucrainene, permițând doar tranzitul lor.

În schimb, Bulgaria a decis vineri să nu mai extindă dincolo de 15 septembrie aceste interdicții, invocând ”solidaritatea cu Ucraina” și nevoia de a garanta ”securitatea alimentară la scară mondială”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul italian Giorgia Melonia au sosit duminică dimineața pe insula Lampedusa, în contextul tensiunilor tot mai mari generate de creșterea numărului de imigranți din Africa, informează Euronews.  

”Imigrația ilegală este o provocare europeană care necesită o soluție europeană. Acțiunile concrete sunt cele care vor aduce schimbări în teren. Numai prin solidaritate și unitate putem realiza acest lucru. Italia poate conta pe Uniunea Europeană”, a declarat von der Leyen într-un mesaj publicat pe Twitter la sosirea pe insula italiană.

I came here to say to all of you:

Migration is a European challenge
that requires a European solution.

It is concrete actions that will bring change on the ground.

It is only through solidarity and unity that we can achieve this.

L’Italia può contare sull’Unione Europea. pic.twitter.com/CzHygK0g3V

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 17, 2023

Și președintele Consiliului European a avut un mesaj similar pe aceeași rețea de socializare, chiar dacă nu s-a deplasat la fața locului.

”Niciun stat membru nu va fi lăsat singur. La summitul informal de la Granada (n.r. organizat de președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene) vom face un bilanț al situației privind imigrația. Va fi o ocazie de a trece în revistă progresele înregistrate din iunie și de a privi spre discuția noastră de la sfârșitul lunii octombrie”, a anunțat Michel.

Migration is a European challenge that requires a European response.

No Member State will be left alone. We will have state of play on migration at Granada informal summit.

Will be an opportunity to review progress since June and look ahead to our end October discussion.

— Charles Michel (@CharlesMichel) September 17, 2023

La rândul său, premierul italian a subliniat că vizita președintei Comisiei Europene nu a fost ”un gest de solidaritate al Europei față de Italia, ci mai curând o responsabilitate a Europei față de a însăși, deoarece acestea sunt frontierele Italiei, dar sunt în egală măsură și frontierele Europei”. 

La rândul său, premierul italian a subliniat că vizita președintei Comisiei Europene nu a fost ”un gest de solidaritate al Europei față de Italia, ci mai curând o responsabilitate a Europei față de a însăși, deoarece acestea sunt frontierele Italiei, dar sunt în egală măsură și frontierele Europei”.

Conștientă de acest lucru, Ursula von der Leyen a propus un plan în zece puncte pentru a gestiona situația din Lampedusa:

1. Consolidarea sprijinului acordat Italiei de către Agenția genția pentru Azil a Uniunii Europene (EUAA) și de către Garda Europeană de Frontieră și de Coastă (Frontex) pentru a gestiona numărul mare de imigranți în vederea asigurării înregistrării sosirilor, a luării amprentelor digitale, a informării și a trimiterii către autoritățile competente.
2. Sprijinirea transferului de persoane din Lampedusa, inclusiv către alte state membre, utilizând mecanismul de solidaritate voluntară și acordând o atenție deosebită minorilor neînsoțiți și femeilor.
3. Intensificarea returnărilor prin realizarea unei acțiuni de informare reînnoite și concertate în principalele țări de origine ale noilor sosiți, și anume Guineea, Coasta de Fildeș, Senegal și Burkina Faso, pentru a îmbunătăți cooperarea și a facilita readmisia. Sporirea sprijinului acordat de Frontex, inclusiv în ceea ce privește formarea și consolidarea capacităților, pentru a asigura punerea rapidă în aplicare a returnărilor.
4. Prevenirea plecărilor prin stabilirea de parteneriate operaționale în domeniul combaterii contrabandei cu țările de origine și de tranzit. Aceasta include posibilitatea unui acord de lucru între Tunisia și Frontex și un grup operativ de coordonare în cadrul Europol care să se concentreze asupra combaterii contrabandei de-a lungul rutei către Tunisia și mai departe către Lampedusa.
5. Intensificarea supravegherii frontierelor pe mare și a supravegherii aeriene, inclusiv prin intermediul Frontex, și explorarea opțiunilor de extindere a misiunilor navale în Marea Mediterană. În plus, UE va accelera furnizarea de echipamente și va intensifica instruirea pentru gărzile de coastă tunisiene și pentru alte autorități de aplicare a legii.
6. Măsuri pentru a limita utilizarea navelor care nu sunt în stare de navigabilitate și măsuri împotriva lanțurilor de aprovizionare și a logisticii contrabandiștilor; scoaterea din funcțiune a ambarcațiunilor și bărcilor recuperate.
7. Sporirea sprijinului acordat de către autoritățile europene de supraveghere a frontierelor pentru aplicarea unor proceduri rapide și accelerate, inclusiv utilizarea conceptului de țară de origine sigură, respingerea cererilor ca fiind vădit nefondate, emiterea de interdicții de intrare și înregistrarea acestora în Sistemul de Informații Schengen (SIS).
8. Intensificarea campaniilor de sensibilizare și de comunicare pentru a descuraja traversarea Mediteranei, continuând în același timp să depună eforturi pentru a oferi alternative, cum ar fi admiterea umanitară și căile legale.
9. Intensificarea cooperării cu ICNUR și OIM pentru a adopta o abordare cuprinzătoare bazată pe rute pentru a asigura protecția de-a lungul traseului și pentru a crește numărul de returnări voluntare asistate în țările de tranzit.
10. Punerea în aplicare Memorandumul de înțelegere UE-Tunisia și acordarea unei priorități sporite acțiunilor cu impact imediat pentru a aborda situația actuală și accelerarea contractării de noi proiecte în cadrul memorandumului de înțelegere.

Numărul persoanelor care traversează Marea Mediterană cu barca pentru a ajunge în Italia a crescut de peste două ori în acest an, ajungând la 106.000 până în prezent, față de 53.000 de persoane, câte au fost înregistrate anul trecut, informează Politico Europe.

Această creștere – care survine în ciuda acordului controversat încheiat de Comisia Europeană cu Tunisia în iulie pentru a limita fluxurile de imigranți către Europa – pune presiune asupra lui Meloni, care a ajuns la putere anul trecut cu promisiuni de a ține în frâu acest fenomen.

Meloni a însoțit-o pe von der Leyen la Tunis pentru a finaliza acordul, schimbând finanțarea ajutorului cu eforturi mai stricte pentru a împiedica imigranții să ajungă în Italia. De la semnarea acordului, însă, sosirile au crescut cu aproape 40 %.

Președintele francez a vorbit sâmbătă cu Meloni, relatează Reuters, Macron reiterând sprijinul Franței pentru Italia în fața valului de imigranți care sosesc în număr mare. Ministrul francez de interne Gerald Darmanin va vizita Italia în zilele următoare pentru a se întâlni cu omologul său, a precizat președinția franceză.

”Astăzi este un moment în primul rând de solidaritate cu Italia și, de asemenea, de mobilizare din partea Uniunii Europene pentru a veni în sprijin”, a declarat sâmbătă premierul francez Elisabeth Borne la BFM TV.

Miniștrii de interne francez și italian au avut, de asemenea, o convorbire telefonică sâmbătă cu omologul lor german și cu reprezentanți ai UE, a precizat Darmanin într-o postare pe rețelele de socializare. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a declarat vineri seara târziu că Berlinul a decis să continue să primească imigranții care sosesc în Italia, la două zile după ce a anunțat suspendarea unui acord cu Roma pentru primirea de noi sosiri.