Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, președintele României, Nicușor Dan, reafirmă angajamaentul pentru protejarea mediului înconjurător și combaterea efectelor schimbărilor climatice. Acesta a pledat pentru o reformă a Romsilva și a tras un semnal de alarmă cu privire la criza de mediu, care se poate transforma într-o criză de sănătate, de economie și de securitate.

„Protejarea mediului înconjurător este o obligație și nu o opțiune. Este o urgență reală, atât în România, cât și la nivel global. Educația ecologică în școli, implicarea reală a autorităților și aplicarea legii sunt esențiale. Avem nevoie de politici concrete, de controale care să stopeze abuzurile și ilegalitățile și de un sistem de gestionare a deșeurilor funcțional”, a transmis șeful statului într-un mesaj oficial.

De asemenea, acesta a subliniat că fenomenele extreme au devenit tot mai freacvente și în țara noastre, făcând referire la inundațiile salinei Praid: „Cele mai eficiente soluții pe termen lung sunt conservarea fondului forestier actual și continuarea accelerată a unor campanii masive de împădurire. Nu mai există nicio scuză pentru a amâna punerea lor rapidă în practică.”

Nicușor Dan a precizat că este nevoie, totodată, de combaterea tăierilor ilegale și de o reformă a Romsilva, făcută pe criterii profesioniste: „Fără acțiuni ferme și susținute, criza de mediu va deveni o criză de sănătate, de economie și de securitate.”

Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală  aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene. 

Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.

După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.

Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.

UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Ministrul Finanțelor, prezent în vizită de lucru la Bruxelles, a avut o întrevedere cu reprezentnați ai Comisiei Europene, unde au fost stabilte detalii pentru instrumentele financiare dedicate revitalizării industriei românești, în contextul planului european de decarbonizare. 

„Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, am pus la punct ultimele detalii pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială, inițiativă din cadrul progrmaului România Produce. Ne-am asumat să susţinem producătorii din industria metalurgică și din industria chimică, piloni ai producției industriale din România. După cum știți, se confruntă cu provocări majore: consumul mare de energie și nevoia urgentă de modernizare pentru a rămâne competitive”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai autorizat astfel de scheme în Italia și Cehia, care s-au dovedit de mare succes.

De asemenea, MF vrea să ofere sprijin financiar direct, în valoare de 5 miliarde de lei, pentru electrificarea proceselor de producție, utilizarea hidrogenului verde și reducerea consumului de energie: „Este o măsură practică, dar și una de viziune. Fără acest sprijin, riscăm să pierdem investiții și să vedem cum alte țări își transformă economiile.”

În cadrul reuniunii s-a discutat despre  capitalizarea EximBank și CEC Bank, în condiții de piață, pentru a le consolida capacitatea să sprijine proiectele strategice ale companiilor românești: „Este un obiectiv important pentru noi să stimulăm competitivitatea firmelor românești pe piețele internaționale și să încurajăm investițiile în sectoarele cu potențial de creștere.”

Totodată, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, unde au fost abordate subiecte strategice pentru viitorul economic al Uniunii Europene.

Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța identificării rapide a unui compromis pentru implementarea acestor reforme, înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE, fiind pași esențiali pentru o Uniune Vamală mai eficientă.

Marcel Boloș a apreciat progresul realizat, subliniind nevoia unui echilibru între ambițiile climatice, specificitățile statelor membre și competitivitatea economiei UE.

Reamintim că Planurile bugetar-structurale ale statelor membre au fost o altă temă de pe agendă. România este una dintre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani în cadrul procedurii de deficit excesiv. 

   Citiți și: Marcel Boloș: România este printre cele cinci state cărora UE le-a acceptat reducerea deficitului bugetar într-o perioadă de șapte ani în loc de patru