Connect with us

ROMÂNIA

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Published

on

© Captură de ecran live video

Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală (CNTD) este un mic minister al transformării digitale a României, care sprijină cu expertiză din mediul privat instituțiile statului în procesul de elaborare a politicilor publice, al actelor normative și de validare a abordărilor tehnologice la nivel național, a transmis președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Sabin Sărmaș, în cadrul evenimentului de lansare a acestui organism consultativ.

 

Într-un demers fără precedent, aducem mediul privat din România, unul extrem de competitiv în zona de IT&C, în mediul public, lângă toate instituțiile statului. Nu venim doar lângă ADR, venim să oferim sprijin tuturor instituțiilor statului pentru a transforma digital România. Astăzi se creează un mic minister al transformării digitale. Suntem aproape 300 de oameni în CNTD, o masă de experți cu rol consultativ. Suntem structurați pe șapte grupuri de lucru, care vor fi motoarele CNTD. Este vorba despre consultanții cei mai de preț pe care ADR îi are din partea mediului privat si care vor propune politici publice, acte normative, strategii, vor valida abordări tehnologice la nivelul statului român. Grupurile de lucru sunt bazat pe direcțiile prioritare pe care ADR le-a stabilit în perioada următoare. Ne vom dori să fim o structură agilă; aceste grupuri vor fi închise odată ce-și vor termina demersul lor și vor fi deschise altele sub coordonarea board-ului CNTD, format și el din 15 membri. Strategiile CNTD trec foarte rapid prin grupurile de lucru”, a anunțat președintele ADR. 

Potrivit acestuia, CNTD va lucra în perioada următoare alături de instituțiile statului pentru obținerea unor finanțări europene care să permită implementarea unor soluții tehnologice și digitale cu scopul de a consolida interoperabilitatea și identitatea electronică în România, considerate „problema fundamentală” a țării în contextul procesului de digitalizare. 

Cloud-ul guvernamental este o prioritate, trebuie să semnăm un contract dacă nu vrem să pierdem oportunitatea unei finanțări europene până la finalul anului. Suntem într-un proces de adoptare a unui act normativ care să facilteze acest lucru; va trebui să definim cerințele cloud-ului operațional noi, ADR-ul, va trebui apoi să propunem o arhitectură a proiectului. Este un grup pe care trebui să-l constituim urgent. Interoperabilitatea, spunem noi, alături de identitatea electronică, este cea mai mare problemă fundamentală a României. Avem în implementare două soluții pilot pe termen mediu, dar trebuie să construim împreună noi standarde de date, o arhitectură pe termen lung de interoperabilitate, politici de management al datelor la nivelul fiecărui registru național, deci avem foarte mult de lucru. Identitatea electronică, un proiect pentru care am semnat un contract de finanțare acum o lună și jumătate, este un proiect în linie dreaptă, suntem foarte aproape de a face o propunere și acolo, ne aflăm sub presiunea timpului, sub presiunea riscului de a pierde această finanțare europeană. Acel proiect trebuie validat de dumneavoastră pentru a ne asigura că dincolo de posibilitatea de a avea o schemă de identitate recunoscută la nivel european, creăm un proiect viu, capabil să integreze alte tehnologii, alte tipuri de identitate electronică de-a lungul timpului”, a explicat Sabin Sărmaș.

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) organizează marți, 27 octombrie, începând cu ora 10:00, în format hibrid, lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală (CNTD), la care participă aproximativ 200 dintre membrii săi. 

Autoritatea pentru Digitalizarea României a inițiat Consiliul Național pentru Transformare Digitală – o agora digitală, dar și un organism tehnic, în care sectorul public, împreună cu partenerii privați din industria high-tech, mediul academic și cel asociativ vor trasa parcursul corect către o Românie digitală și puternic conectată la statele partenere din UE și NATO.

„Pandemia COVID-19 a accelerat nevoia de digitalizare instituțională. În doar câteva săptămâni am asistat la mai multă inovație tehnologică și transformare digitală decât în ultimii 30 de ani. Mesajul ferm a venit și dinspre Uniunea Europeană. Direcțiile comunitare sunt clare: viitorul trebuie să fie digital sau nu va fi deloc”, se arată în comunicatul CNTD.

Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală (CNTD), reglementat prin Hotărârea de Guvern 89/2020, este organul consultativ al Autorității pentru Digitalizarea României, fără personalitate juridică, constituit în vederea colaborării cu sectorul privat şi societatea civilă.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a decis miercuri să pună 248 de milioane de euro la dispoziția a cinci state membre, printre care și România, care au fost cele mai afectate la începutul războiului și care au găzduit un număr mare de refugiați, pentru a le sprijini sistemele de primire și de gestionare a frontierelor, informează comunicatul oficial

Această decizie survine în urma evenimentului  din 9 aprilie 1Stand Up for Ukraine”, în cadrul căruia Comisia s-a angajat să aloce până la 400 de milioane de euro pentru a sprijini refugiații din Ucraina în statele membre cele mai afectate.

Această asistență de urgență din fondurile afacerilor interne va sprijini Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Cehia. Statele membre pot utiliza aceste fonduri pentru a oferi asistență imediată, cum ar fi alimente, transport și cazare temporară, persoanelor care fug de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, sporindu-și totodată capacitatea de gestionare a frontierelor externe ale UE.

Organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale joacă, de asemenea, un rol esențial în oferirea de asistență și, prin urmare, statele membre vor trebui să se asigure că această finanțare de urgență ajunge și la acestea.

Pentru a se asigura că fondurile sunt plătite rapid, fără o povară administrativă grea, Comisia va elibera finanțarea pe baza rezultatelor obținute, mai degrabă decât pe baza costurilor reale.

Pentru a continua să sprijine nevoile inițiale de primire pe măsură ce acestea evoluează, Comisia va pune la dispoziție restul de 152 de milioane de euro după acordul autorității bugetare.

Citiți și: Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

În cadrul eforturilor UE de sprijinire a Ucrainei în urma invaziei Rusiei, ambasadorii la UE au aprobat în urmă cu o lună o propunere care le permite statelor membre să aibă acces imediat la o finanțare inițială mai importantă din partea REACT-EU (Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei) și care facilitează acordarea de sprijin pentru a se răspunde nevoilor de bază ale refugiaților din Ucraina. 

În total, în acest an va fi plătită o sumă de 3,5 miliarde EUR ca prefinanțare inițială suplimentară din partea REACT-EU, unul dintre cele mai mari programe de redresare post-pandemie care urmărește să consolideze fondurile politicii de coeziune și Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).

Potrivit datelor la zi ale Agenției ONU pentru Refugiați, România a primit aproape 930.341 de refugiați din cele 6,2 milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului. Doar Polonia – 3,3 milioane de refugiați – a primit mai mulți ucraineni decât România.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

Published

on

© Ministerul Energiei/Facebook

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 18 mai, o serie de măsuri suplimentare pe termen scurt pentru a face față prețurilor mari la energie și pentru a aborda posibilele întreruperi ale aprovizionării din Rusia, informează comunicatul oficial

De asemenea, Comisia Europeană prezintă o serie de domenii în care se poate optimiza configurația pieței energiei electrice, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru tranziția către renunțarea la combustibilii fosili și mai rezistentă la șocurile de preț, protejând în același timp consumatorii și furnizând energie electrică la prețuri accesibile.

„UE a creat o piață energetică interconectată și funcțională, care continuă să asigure o aprovizionare fiabilă cu energie în situația dificilă de astăzi. Dar vremurile excepționale necesită măsuri excepționale, iar astăzi prezentăm măsuri suplimentare pe care statele membre le pot lua pentru a combate prețurile ridicate. În timp ce Rusia își continuă războiul neprovocat din Ucraina, trebuie să ne pregătim, de asemenea, pentru întreruperile în aprovizionarea cu gaze și impactul acestora prin măsuri de solidaritate și posibile intervenții asupra prețurilor. În paralel, continuăm lucrările de îmbunătățire a pieței energiei electrice pentru a proteja mai bine consumatorii, a reduce volatilitatea și a continua să sprijinim tranziția ecologică”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson.

Măsuri de intervenție pe termen scurt

Comisia Europeană invită statele membre să continue să utilizeze setul său de instrumente privind prețurile la energie, care conține măsuri de reducere a facturilor la energie plătite de consumatorii europeni. În plus, o serie de măsuri pe termen scurt sunt puse la dispoziția statelor membre și pot fi utilizate acum și în următorul sezon de încălzire.

Pe piețele de gaze:
  • Posibilitatea ca statele membre să extindă temporar reglementarea prețurilor pentru consumatorii finali la o gamă largă de clienți, inclusiv gospodării și industrie.
  • „Întrerupătoare de circuit” temporare și măsuri de lichiditate de urgență pentru a sprijini funcționarea eficientă a piețelor de mărfuri, cu respectarea deplină a dispozițiilor privind ajutoarele de stat.
  • Utilizarea Platformei energetice a UE pentru a agrega cererea de gaze, pentru a asigura prețuri competitive la gaze prin achiziții comune voluntare și pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili din Rusia
Opțiuni de intervenție pe piețele de energie electrică pentru statele membre:
  • Posibilitatea de a realoca venituri excepțional de mari (așa-numitele profituri excepționale) pentru a sprijini consumatorii este extinsă pentru a acoperi următorul sezon de încălzire.
  • În plus, veniturile din congestii pot fi utilizate pentru a finanța sprijinul acordat consumatorilor.
  • O extindere temporară a prețurilor cu amănuntul reglementate pentru a acoperi întreprinderile mici și mijlocii.
  • Pentru regiunile cu o interconectare foarte limitată, posibilitatea de a introduce subvenții pentru costurile de combustibil în producția de energie electrică pentru a reduce prețul energiei electrice, cu condiția ca acestea să fie concepute într-un mod compatibil cu tratatele UE, în special în ceea ce privește absența restricțiilor la exporturile transfrontaliere, legislația sectorială și normele privind ajutoarele de stat.
Măsurile Uniunii Europene în cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaze naturale

În cazul întreruperii totale a aprovizionării cu gaz rusesc, ar putea fi necesare măsuri excepționale suplimentare pentru a gestiona situația. Comisia Europeană invită statele membre să își actualizeze planurile de urgență, ținând seama de recomandările cuprinse în analiza pregătirii UE realizată de Comisie.

  • Comisia va facilita elaborarea unui plan coordonat de reducere a cererii la nivelul UE, cu măsuri voluntare de reducere a consumului, pentru a fi gata în caz de urgență. Într-un spirit de solidaritate, statele membre mai puțin afectate și-ar putea reduce cererea de gaz în beneficiul statelor membre mai afectate.
  • Pentru a însoți aceste măsuri, ar putea fi necesară o plafonare administrativă a prețului la gaze la nivelul UE ca răspuns la o întrerupere totală a aprovizionării. În cazul în care este introdus, acest plafon ar trebui să se limiteze la durata situației de urgență din UE și nu ar trebui să compromită capacitatea UE de a atrage surse alternative de aprovizionare cu gaze prin conducte și GNL și de a reduce cererea.
Un proiect de piață a energiei electrice pregătit pentru viitor

Recentul raport ACER concluzionează că elementele fundamentale ale structurii pieței aduc beneficii semnificative consumatorilor. De asemenea, acesta constată că există mai multe modalități de a proteja mai bine consumatorii și de a furniza energie electrică la prețuri accesibile, de a face piața mai robustă și mai rezistentă la șocurile viitoare și de a o alinia în continuare la obiectivele europene ale „Green Deal”.

Prin urmare, Comisia Europeană stabilește o serie de aspecte care trebuie analizate pentru o funcționare optimă a pieței în viitor. Printre acestea se numără instrumente bazate pe piață pentru a proteja consumatorii împotriva volatilității prețurilor, măsuri de îmbunătățire a răspunsului la cerere și de promovare a schemelor de autoconsum individual, semnale de investiții adecvate și o supraveghere mai transparentă a pieței.

Pe baza analizei prezentate astăzi, Comisia Europeană va lansa un proces de evaluare a impactului privind posibilele ajustări ale structurii pieței energiei electrice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Facebook

Președintele Camerei Deputaților și președintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis miercuri că România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică, după ce legea offshore a fost adoptată de Camera Deputaților cu 249 de voturi „pentru” și 34 de voturi „împotrivă”. 

Potrivit proiectului adoptat de deputați, Guvernul va putea impune restricții temporare atât de preț, cât și de vânzare pentru producția internă de gaze naturale din Marea Neagră, singura modificare față de variantă adoptată de Senat, scrie Digi24

„Statul Român va încasa 60% din taxe și impozite pentru gazul din Marea Neagră. România va deveni un jucător regional important”, a declarat Marcel Ciolacu, după votul din Parlament.

Legea stabilește că producătorii vor plăti impozit suplimentar când prețul gazului va trece de 85 lei/MWh, față de 45,71 lei/MWh, cât stabilește legea din 2018. Impozitul crește progresiv în funcție de prețul gazului.

Potrivit legii adoptate de Parlament, investitorii își pot deduce maxim 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare, pentru investiţiile efectuate în segmentul upstream, față de 30% cât era în prezent.

De asemenea, legea asigură stabilitatea și predictibilitate legislativă pentru investitori în offshore în Marea Neagră, precum și în onshore de mare adâncime (exploatări pe uscat, de mare adâncime).

Primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua parte a acestui an, fiind vorba de o producție de circa 1 miliard de metri cubi anual. Investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor, având deja procesul verbal de recepție la finalizarea lucrărilor.

Adoptarea legii ofshore va coincide cu prezentarea, în aceeași zi, a noului set de propuneri „RePowerEU” ale Comisiei Europene pentru a obține independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Propunerile detaliate ale executivului european vor fi făcute public în a doua parte a zilei.

Reamintim că Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a semnat recent contractul de vânzare-cumpărare a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited (EMEPRL) care deținea 50% din drepturile dobândite și din obligațiile asumate prin Acordul Petrolier pentru zona estică, zona de apă adâncă, a perimetrului offshore Neptun Deep din Marea Neagră.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA21 mins ago

Comisia Europeană a decis să ofere 248 milioane de euro pentru a ajuta 5 state membre, inclusiv România, să primească refugiați ucraineni

COMISIA EUROPEANA41 mins ago

CE prezintă REPowerEU, un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției ecologice

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ca răspuns la prețurile ridicate și volatile la energie, Comisia Europeană prezintă măsuri de urgență pe termen scurt și opțiuni pentru îmbunătățiri pe termen lung

SUA2 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

U.E.2 hours ago

Andrzej Duda a discutat cu omologul ungar despre cel de-al șaselea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei: Ungaria nu are nivelul de securitate energetică pe care Polonia a reușit să îl asigure

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.4 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA4 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE5 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE5 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

SUA2 hours ago

Premierul Greciei, discurs istoric în Congresul SUA: Nu vom accepta încălcarea suveranității și a drepturilor noastre teritoriale. Ultimul lucru de care are NATO nevoie este o altă sursă de instabilitate pe aripa de sud-est a Alianței

NATO7 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

Team2Share

Trending