Connect with us

ROMÂNIA

Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României, dorește crearea unui sediu social virtual pentru companiile la început de drum

Published

on

© Sabin Sarmas/ Facebook

Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), consideră necesară crearea unui sediu social virtual pentru companiile aflate la început de drum, însă menționează că este necesară o prevedere legislativă care să permită acest lucru, potrivit declarațiilor dintr-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, privind transformarea digitală a României. 

ADR este o instituție creată în 2020 pentru a realiza obiectivele ambițioase ale Guvernului României în sfera transformării digitale a societății românești. Având la bază specialiști în domeniul IT&C, ADR va construi și eficientiza procese, le va standardiza, se va implica în elaborarea unor legi corecte și clare și va acorda asistență administrațiilor publice centrale și locale pentru a rezolva probleme concrete, punctuale care țin de inovarea tehnologică și digitală.

„Trebuie să avem în viitor un sediu social virtual pt companiile la început de drum. E stupid să-i trimitem pe întreprinzătorii români la vecini pt semnături, pentru a face un sediu social în propriul apartament, un sediu social ținut într-un dosar cu șină, în condițiile în care datele pe care compania le are sunt oricum stocate de instituțiile statului și care pot sta în online, la fel ca și păstrarea corespondenței cu acestea” a spus Sabin Sărmaș.

Totuși, acesta a precizat că păstrarea în integralitate a unui sediu virtual este posibilă doar pentru companiile care nu desfășoară activități în mai multe puncte de lucru, adică companiile care pot funcționa strict în mediul virtual și care sunt foarte numeroase în România. Însă pentru acest lucru este nevoie de o prevedere legislativă care să permită existența doar în online a sediului virtual pentru anumite companii, a mai președintele ADR. 

De asemenea, Sabin Sărmaș a declarat că procesul de digitalizare „nu se face de azi pe mâine doar din dorința de a ne câștiga autonomia”, acesta fiind unul de durată, însă un prim pas ar fi deschiderea instituțiilor pentru colaborarea între ele și cu experții din mediul privat. 

În acest sens, președintele ADR a subliniat că „interoperabilitatea este una din cerințele imperative pentru România” în vederea asigurării unor servicii publice eficiente pentru cetățeni.

„Avem nevoie de acele autostrăzi digitale pe care să curgă fluxurile de date între instituțiile din România. Lucrăm la 3-4 scenarii de interoperabilitate, prin care vom elimina deplasările cetățeanului între instituțiile locale”, a menționat Sabin Sărmaș, adăugând că „întregul nostru efort trebuie pus în sprijinul inovației”.

Potrivit acestuia, ADR vrea să creeze un indice românesc privind economia și societatea digitală, asemănător celui agregat de Comisia Europeană (DESI), care să măsoare cu precizie gradul de digitalizare a localităților din România și anume, tipul de platforme pe care le au, ce tipuri servicii furnizează- câte online, cât e de bună interacțiunea, câți utilizatori. Mai mult, ADR își propune să promoveze competitivitatea primăriilor mici în ceea ce privește digitalizarea, după modelul de bune practici reprezentat de Ciugud, cu servicii digitale „extrem de performante”.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

Published

on

© Administrația Prezidențială

România a primit sprijin de la opt state membre ale Uniunii Europene și altele s-au declarat dispuse să ajute țara noastră în lupta împotriva COVID-19, a afirmat vineri președintele Klaus Iohannis, menționând că le-a “mulțumit partenerilor și prietenilor noștri” și făcând un nou apel la vaccinare. Șeful statului a subliniat că aceste lucruri arată că “solidaritatea europeană este un fapt”, însă că și România trebuie să joace rolul său.

“Am vorbit eu despre o tragedie, despre o catastrofă în domeniu. Spitalele sunt arhipline, medicii, personalul medical sunt terminați că lucrează non-stop, locuri la terapie intensivă nu mai sunt disponibile. Am apelat la Mecanismul European de Sprijin și am primit deja efectiv sprijin de la opt state europene, alții s-au declarat deja dispuși să ne ajute. Este un lucru important și arată în această situație disperată în care suntem că solidaritatea europeană nu este doar o expresie, ci este un fapt. Le-am mulțumit partenerilor și prietenilor noștri care ne ajută și vin cu locuri la terapie intensivă, cu medicamente, cu aparate de oxigen și așa mai departe, și sar în ajutorul nostru. Însă, noi trebuie să jucăm rolul nostru. Şi aici, repet, foarte clar: nu există altă soluție decât vaccinarea și trebuie să fim serioși și să acceptăm odată și odată acest lucru”, a punctat președintele, într-o declarație de presă susținută la Bruxelles, în marja participării sale la Consiliul European.

El a lansat cetățenilor români și un îndemn să nu mai dea crezare dezinformărilor de pe rețelele sociale în ce privește vaccinarea și a dat exemplul situațiilor din țările vest-europene.

“Uitați-vă la alții, în vestul Europei. Suntem aici, în Bruxelles. În toate statele din vestul Europei pandemia a fost domolită prin vaccinare. Sunt rate de vaccinare de 80%-90% și au ajuns în ultimele săptămâni puțin oameni la terapie intensivă și în spitale. Noi de ce nu putem așa ceva? De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii în spațiul public și pe Facebook și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă? Este fundamental eronat. Soluția este clară, este gratuită, este disponibilă, se numește vaccin”, a subliniat, ferm, Klaus Iohannis.

“Dragi români, mergeți și vă vaccinați, să nu ajungeți la spital, să nu dați boala mai departe, să terminăm odată cu această pandemie. Până atunci avem sprijin din toate părțile, toți ne ajută, dar să fim serioși, nimeni nu poate să se vaccineze în locul nostru, asta trebuie să o facem noi”, a conchis șeful statului.

 

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, și-au manifestat îngrijorarea față de situația evoluției și luptei împotriva COVID-19 în unele state membre. Campaniile de vaccinare desfășurate în întreaga Europă au dus la progrese semnificative în lupta împotriva COVID-19. Cu toate acestea, situația din unele state membre rămâne foarte gravă“, au consemnat Angela Merkel, aflată la ultimul său summit european, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern în concluziile Consiliului European adoptate joi noaptea.

Potrivit liderilor europeni, pentru a îmbunătăți în continuare ratele de vaccinare în întreaga Uniune, ar trebui intensificate eforturile de depășire a reticenței față de vaccinare, inclusiv prin combaterea dezinformării, mai ales pe platformele de comunicare socială.

“Trebuie să rămânem vigilenți în privința apariției și răspândirii unor posibile noi variante”, au avertizat cei 27 de șefi de stat sau de guvern.

Valul al patrulea al pandemiei coincide în România cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Media noilor cazuri de infectări este de aproximativ 13.000 de persoane/ zi în ultimele șapte zile și de 368 de decese/ zi în ultima săptămână. Rata de vaccinare este de 37,6% (cu o singură doză) și 35,6% (cu schemă completă), potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC). Noile restricții anunțate de autorități au crescut însă tendința de vaccinare.

Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea statelor membre. De asemenea, prim-miniștrii Poloniei și Sloveniei i-au transmis lui Klaus Iohannis disponibilitatea de a sprijini România în criza COVID-19, în timp ce preşedintele Consiliului European s-a angajat să faciliteze sprijinul la nivel european pentru țara noastră.

Mai întâi, România a început transferul pentru tratament a pacienţilor COVID-19 aflaţi în stare gravă în Ungaria, după ce autoritățile de la Budapesta s-au oferit să preia din România 50 de pacienți infectați cu COVID-19, care au nevoie de îngrijire la terapie intensivă. În acel context, Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban pentru ajutorul oferit pacienților români, interpretându-l drept “un gest de adevărată solidaritate europeană”.

O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a adus, din Milano, Italia, circa 5.200 de doze de anticorpi monoclonali, care fac parte din schema de tratament împotriva COVID-19.

În paralel, România a mai primit alte 250 de concentratoare de oxigen din partea Olandei și Poloniei prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, iar autoritățile de la București au solicitat și sprijinul țărilor NATO pentru astfel de dispozitive și medicamente. În plus, 15 ventilatoare și 8 concentratoare de oxigen au fost direcționate din Danemarca către România prin mecanismul UE.

De asemenea, ministrul interimar al sănătății a avut mai multe runde de discuții telefonice cu comisarul european pentru sănătate, solicitând Comisiei Europene să ajute România cu stocuri de medicamente anti-COVID și medici din UE. Drept urmare, Polonia a preluat trei pacienți români care necesită internare într-o secție ATI, Austria a oferit României 1075 de cutii de diferite tipuri de medicamente benefice tratării pacienților aflați în stare gravă pozitivi SARS-CoV-2, în vreme ce Franța a răspuns solicitărilor României, punând la dispoziție 89.030 de flacoane de medicamente, 18 ventilatoare, echipamente și accesorii medicale.

Într-un alt gest de solidaritate fraternă, o echipă din Republica Moldova formată din 22 medici și asistenți și 9 reprezentanți ai IGSU Republica Moldova (8 paramedici și 1 medic coordonator) a ajuns luni la spitalul modular de la Lețcani, Iași pentru a ajuta corpul medical de acolo.

De la începutul, dar și pe parcursul situației pandemice, România s-a remarcat printr-o politică de solidaritate la nivel european și aliat, trimițând echipe de medici și specialiști în țări precum ItaliaSlovaciaRepublica Moldova sau SUA, găzduind rezerva strategică de echipamente medicale a UE și oferindu-se să găzduiască o unitate similară la nivelul NATO. De asemenea, România a fost primul stat aliat care a utilizat capabilităţile de transport strategic aerian NATO în contextul COVID-19.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

Published

on

© MAE

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat, joi, la un dejun de lucru cu ambasadorii statelor UE la Bucureşti, că reziliența Uniunii Europene trebuie consolidată pe baza cooperării cu partenerii săi care împărtășesc aceste valori şi interese, unitatea transatlantică fiind o premisă esențială în acest context.
Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, evenimentul a fost organizat de Ambasada Sloveniei la București, în contextul deținerii de către Slovenia a președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene.
Reuniunea a oferit prilejul pentru a face un schimb de opinii cu privire la principalele teme de pe agenda europeană și internațională. Au fost abordate în mod deosebit aspecte privind gestionarea pandemiei de COVID-19, Conferința privind viitorul Europei, extinderea UE şi relaţiile externe ale Uniunii, cu accent pe Parteneriatul Estic, Republica Moldova şi relația transatlantică.

Ministrul afacerilor externe a subliniat importanța coordonării în continuare a statelor membre UE pentru a gestiona pandemia de COVID-19 și efectele acesteia. A reiterat angajamentul României pentru o Uniune mai rezilientă şi mai unită, mai ales în fața crizelor. A adresat mulțumiri statelor membre UE care au răspuns pozitiv apelului României de sprijin pentru gestionarea efectelor pandemiei.

Cu referire la Conferința privind viitorul Europei, a evidențiat relevanța acestui proces, care implică cetățenii, inclusiv cetățenii români, în conturarea direcțiilor de dezvoltare a proiectului european. A subliniat că România are o abordare pragmatică, orientată către rezultate, susținând rezultate tangibile pentru cetățeni. A evidențiat necesitatea unei participări cât mai active din partea cetățenilor, exemplificând cu evenimentele organizate în România în ultimele luni.

În ceea ce privește relațiile UE cu statele din vecinătate, a punctat importanța strategică a Balcanilor de Vest pentru stabilitatea, securitatea și prosperitatea statelor din această regiune. În acest sens, a arătat că recentul Summit UE-Balcanii de Vest din 6 octombrie 2021 a reafirmat angajamentul și importanța cooperării strânse a Uniunii cu statele din Balcani.

Totodată, a subliniat necesitatea avansării procesului de extindere în regiune şi a susținut adoptarea cât mai curând a cadrelor de negociere cu Albania şi Republica Macedonia de Nord. A salutat reiterarea de către Comisia Europeană a acestui obiectiv prin Pachetul anual pentru 2021 privind extinderea şi a evidențiat, în acest context, faptul că România susține ferm valoarea strategică a procesului de extindere, care stimulează procesele de modernizare în regiune, pe baza asumării valorilor europene. A evidențiat, în acest sens, importanța alinierii partenerilor din procesul de extindere la politica externă şi de securitate a UE.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, importanța strategică a viitorului Summit al Parteneriatului Estic, programat să aibă loc la 15 decembrie 2021, pentru viziunea de dezvoltare post-2020 a Parteneriatului Estic. A evocat provocările la care trebuie să răspundă statele partenere din Vecinătatea Estică, în contextul pandemiei și al situației de securitate din regiune. 

De asemenea, șeful diplomației române a accentuat importanța susținerii perspectivei integrării europene a partenerilor, cu luarea în considerare a voinței exprimate de cele trei state asociate, Republica Moldova, Georgia, Ucraina, pentru o cooperare avansată cu UE, fără a afecta caracterul incluziv al Parteneriatului Estic. În contextul existenței unor conflicte prelungite pe teritoriul a cinci din șase state partenere, a subliniat sprijinul țării noastre pentru dezvoltarea unei dimensiuni de cooperare şi dialog pe teme de securitate cu acești parteneri.

Bogdan Aurescu a reamintit discuțiile ce au avut loc în cadrul Consiliului Afaceri Externe al UE, urmare propunerii ministrului afacerilor externe al României şi a altor 10 omologi europeni, cu privire la creșterea rolului Uniunii în soluționarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre şi a subliniat necesitatea menținerii acestui subiect pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai UE, pentru asigurarea unei implicări active a Uniunii, pe măsura susținerii acordate dezvoltării partenerilor din regiune. A evocat în context turneul regional efectuat în luna iunie în Caucazul de Sud împreună cu omologii austriac și lituanian.

Cu referire la Republica Moldova, șeful diplomației române a reiterat susținerea fermă a României pentru agenda de reforme a actualului guvern de la Chișinău și pentru aspirațiile și eforturile sale de integrare europeană, țara noastră sprijinind în mod constant dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova prin acțiuni în beneficiul direct al cetățenilor acesteia. De asemenea, pe linia demersului similar efectuat recent, la Consiliul Afaceri Externe al UE din 18 octombrie 2021, ministrul Bogdan Aurescu a semnalat situația îngrijorătoare generată de creșterea prețurilor la energie, determinată de schimbarea de către Rusia a condițiilor de vânzare a acestuia. A reiterat importanța sprijinului european şi al statelor membre UE pentru Republica Moldova, prin acțiuni concrete care pot viza asistența financiară, expertiza tehnică și instituțională, cooperarea în cadrul proiectelor de dezvoltare, asistență pentru dezvoltare, cu scopul de a gestiona provocările curente.

A evidențiat că România este angajată în susținerea Republicii Moldova, atât în gestionarea situației actuale, cât şi, în plan mai larg, în sprijinul procesului cuprinzător de reforme pro-europene asumate ferm de Guvernul Republicii Moldova, în urma alegerilor din luna iulie.

În dialogul cu şefii de misiune ai statelor membre UE, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a evidențiat importanța relației transatlantice, care rămâne esențială pentru un rol puternic al UE la nivel global. A subliniat angajamentul ferm pe care țara noastră îl are pentru consolidarea securității transatlantice și pentru promovarea valorilor și intereselor comune. A evidențiat că reziliența Uniunii Europene trebuie consolidată pe baza cooperării cu partenerii săi care împărtășesc aceste valori  şi interese, unitatea transatlantică fiind o premisă esențială în acest context.

În cadrul discuțiilor, ministrul afacerilor externe și șefii misiunilor statelor membre au abordat și teme de interes actual la nivel european, cum sunt schimbările climatice, reziliența strategică, inclusiv rolul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, problematica migrației, situația din Afganistan, situația de securitate din regiunea Mării Negre, Noul Concept Strategic al NATO, relațiile UE-China și NATO-China.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

Published

on

© European Union 2021

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit ASEM (Asia-Europa) din 25-26 noiembrie 2021 și au reiterat sprijinul pentru Strategia UE pentru cooperare în regiunea indo-pacifică, invitând Consiliul UE să asigure punerea rapidă în aplicare a acesteia.

Consiliul European a discutat, de asemenea, despre pregătirile pentru reuniunea la nivel înalt a Parteneriatului estic, care va avea loc la 15 decembrie 2021.

„Relațiile Uniunii Europene cu această regiune rămân de o importanță strategică majoră. Liderii europeni reiterează apelul adresat autorităților belaruse de a elibera toți deținuții politici”, se arată în concluziile Consiliului European adoptate joi. 

Înaintea Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice, fiind esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 °C în sfera posibilului.

Prin urmare, Consiliul European invită toate părțile să prezinte și să pună în aplicare ținte și politici naționale ambițioase. Îndeamnă cu precădere economiile majore care nu au făcut încă acest lucru să comunice sau să actualizeze contribuții stabilite la nivel național consolidate și ambițioase, în timp util pentru COP26, și să prezinte strategii pe termen lung cu scopul de a atinge neutralitatea emisiilor până în 2050.

Citiți și: Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

Prin concluziile sale, Consiliul reamintește angajamentul UE și al statelor sale membre de a intensifica în continuare mobilizarea finanțării acțiunilor climatice și face apel la celelalte țări dezvoltate să își sporească urgent contribuția la obiectivul colectiv de finanțare a acțiunilor climatice de 100 de miliarde USD pe an până în 2025.

Mai mult, Consiliul European a luat act de pregătirile pentru reuniunea COP15 privind diversitatea biologică de la Kunming. Acesta solicită un cadru global post-2020 pentru biodiversitate ambițios, cu scopul de a stopa declinul biodiversității și a asigura refacerea acesteia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea European a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO9 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE37 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță1 hour ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

NATO9 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ24 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending