Connect with us

CONSILIUL UE

“Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Published

on

© European External Action Service

Trei aliați NATO – Statele Unite, Canada și Norvegia – vor participa la proiectul privind mobilitatea militară din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) de la nivelul apărării europene, au agreat joi miniștrii apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, o decizie descrisă drept un “salt cuantic” de ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer.

În urma solicitărilor din partea Canadei, Norvegiei și Statelor Unite ale Americii de a participa la proiectul PESCO Mobilitate militară, Consiliul a adoptat astăzi decizii pozitive care autorizează coordonatorul acestui proiect – Olanda – să invite cele trei țări. Canada, Norvegia și Statele Unite ale Americii vor fi primele state terțe care vor fi invitate să participe la un proiect PESCO“, a transmis Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea celor trei țări NATO la acest proiect va îmbunătăți mobilitatea militară în UE și dincolo de aceasta și va face apărarea europeană mai eficientă în contribuția sa securitatea comună, a apreciat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în comunicatul citat.

Va fi un salt cuantic în termeni de cooperare concretă“, a declarat și ministrul german al apărării.

Această decizie urmează unei hotărâri similare aprobate în noiembrie 2020 și a înțelegerii convenite de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și de șeful diplomației americane, Antony Blinken, de implicare a Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene.

Proiectul PESCO privind mobilitatea este o platformă strategică care permite mișcarea rapidă și fără probleme a personalului și activelor militare în întreaga UE, fie pe calea ferată, rutieră, aeriană sau maritimă. Acest lucru este important pentru securitatea și apărarea UE, pregătirea și reziliența acesteia, precum și pentru misiunile și operațiunile PSAC din UE.

Practic, proiectul UE privind mobilitatea militară este menit să faciliteze deplasările de trupe în interiorul Europei, acţiuni considerate de NATO drept cruciale în cazul unui conflict cu Rusia.

Mobilitatea militară a devenit un domeniu de cooperare emblematică între Uniunea Europeană și NATO, statuată ca atare prin Declarația Comună semnată de cele două organizații în iulie 2018. Mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară beneficiază, ca urmare a deciziilor summitului NATO din 2018, de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente sub coordonarea Olandei.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe la nivelul miniștrilor apărării de la Bruxelles are ca temă principală instrumentul de orientare strategică – Busola Strategică, discuțiile fiind axate pe pilonul privind gestionarea crizelor.

De asemenea, agenda reuniunii include şi un prânz de lucru, cu participarea Secretarului General al NATO, prilej cu care vor fi abordate eforturile operaționale în zonele de interes comun pentru ambele organizații.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Directiva Eurovinieta: Instituțiile UE au finalizat negocierile privind revizuirea normelor de taxare rutieră pentru a impulsiona decarbonizarea transporturilor

Published

on

© European Union, 2016/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns în cursul nopții de miercuri, 16 iunie, la un acord politic privind normele revizuite de taxare rutieră (Directiva “Eurovinieta”), pentru a aborda problema emisiilor de gaze cu efect de seră și a altor efecte asupra mediului, a congestionării traficului și a finanțării infrastructurii rutiere, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Acordul de astăzi cu privire la tarifarea rutieră, cu norme mai puternice și mai ample și un nou sistem de abordare a emisiilor de CO2, este un element crucial pentru decarbonizarea transporturilor și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice în conformitate cu Pactul Verde European și cu Acordul de la Paris. Prin stimularea unor operațiuni de transport mai puțin poluante, acesta oferă un semnal clar și securitate juridică producătorilor de vehicule și transportatorilor pentru următorul deceniu, așa cum au solicitat industria, organizațiile de mediu și alte părți interesate. Încheierea negocierilor cu privire la această propunere a fost o prioritate majoră pentru președinția portugheză”, a declarat Pedro Nuno Santos, ministrul portughez pentru infrastructură și locuințe, președintele Consiliului.

În UE, taxarea rutieră este o opțiune națională, iar statele membre pot alege dacă să o introducă sau nu pe teritoriul lor. Cu toate acestea, în cazul în care optează să perceapă taxe, ele trebuie să respecte anumite norme comune stabilite în Directiva Eurovinieta. Scopul acesteia este de a se asigura că impunerea de taxe rutiere nu discriminează traficul internațional și nu duce la denaturarea concurenței între operatorii de transport.

Comisia a prezentat propunerea de revizuire a directivei Eurovinieta în mai 2017, ca parte a primului pachet privind mobilitatea.

Taxe de trecere bazate pe distanță și taxe pentru utilizatori bazate pe timp (viniete)

Vinietele bazate pe timp vor fi eliminate treptat pentru vehiculele grele de pe rețeaua TEN-T centrală în termen de opt ani de la intrarea în vigoare a directivei. În cazul în care statele membre aplică un sistem comun de viniete, cum ar fi Tratatul Eurovinieta, acestea vor avea la dispoziție doi ani suplimentari pentru a adapta sau a desființa sistemul respectiv.

Drumurile vizate de eliminarea treptată reprezintă principalele rute pe care are loc cea mai mare parte a tranzitului internațional al vehiculelor comerciale. Statele membre pot continua să aplice vinietele pe alte părți ale rețelei lor.

Sunt permise derogări de la eliminarea treptată a vinietelor în cazuri justificate în mod corespunzător, cum ar fi în cazul unei densități scăzute a populației sau în cazul în care vinieta se aplică pe o secțiune limitată a unui drum, după ce Comisia a fost notificată.

Statele membre vor avea, de asemenea, opțiunea de a institui un sistem de taxare combinat pentru vehiculele grele sau pentru anumite tipuri de vehicule grele, care ar reuni elemente bazate pe distanță și timp și ar integra cele două instrumente de variație (noul sistem bazat pe emisiile de CO2 și cel existent bazat pe clasele EURO). Acest sistem va permite punerea în aplicare integrală a principiilor “utilizatorul plătește” și “poluatorul plătește”, oferind în același timp statelor membre flexibilitatea necesară pentru a-și concepe propriile sisteme de taxare rutieră.

Cu toate acestea, ca principiu de bază al taxării rutiere, statele membre își păstrează libertatea de a aplica taxe de drum și taxe de utilizare pentru diferite categorii de vehicule, cum ar fi vehiculele grele, vehiculele grele de marfă, autocarele și autobuzele, vehiculele ușoare, vehiculele comerciale ușoare, microbuzele și autoturismele, independent unele de altele. De exemplu, statele membre pot decide să nu perceapă nicio taxă pentru autobuze.

Normele privind proporționalitatea prețurilor vinietelor pentru autoturisme vor include obligația de a aplica o vinieta zilnică pentru autoturisme sau pentru călătorii ocazionali în tranzit.

Ecologizarea taxelor rutiere

Se va introduce un nou instrument la nivelul UE care va permite variația taxelor de utilizare și de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele în funcție de emisiile de CO2, astfel cum prevedea poziția inițială a Consiliului. Variația se va baza pe standardele de CO2 existente. Inițial, schema se va aplica numai celor mai mari camioane, dar poate fi extinsă treptat la alte tipuri de vehicule grele și adaptată periodic la progresul tehnologic prin intermediul unor acte de punere în aplicare.

Poziția Consiliului a fost îmbunătățită în unele cazuri, pentru a se asigura că vehiculele hibride nu sunt recompensate de două ori și pentru a evita orice posibile suprapuneri ale variației CO2 cu alte instrumente de tarifare a emisiilor de dioxid de carbon.

Variația taxelor de trecere sau a tarifelor de utilizare pe baza performanței de mediu se va aplica camionetelor și microbuzelor începând cu 2026, acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic.

Taxa pentru costurile externe

Taxarea costurilor externe pentru poluarea atmosferică va deveni obligatorie pentru vehiculele grele după o perioadă de tranziție de patru ani, în cazul în care se aplică taxe de trecere. Cu toate acestea, statele membre vor putea să nu aplice această taxă, după ce vor notifica Comisia, în cazul în care aceasta ar duce la o deviere a traficului care ar avea consecințe negative neintenționate. În orice caz, statele membre pot aplica o taxă bazată pe costurile externe pentru emisiile de CO2.

Alocarea veniturilor și marjele de profit

Principiile de bază pentru alocarea veniturilor provenite din taxele rutiere vor rămâne neschimbate. În general, statele membre ar trebui să aloce veniturile generate de tarifele de utilizare a infrastructurii și de tarifele pentru costurile externe pentru proiecte din sectorul transporturilor, în special pentru sprijinirea rețelei transeuropene de transport. Cu toate acestea, ele nu sunt obligate să facă acest lucru. În ceea ce privește veniturile generate de taxele opționale de congestionare sau echivalentul lor în valoare financiară, statele membre le vor utiliza pentru a aborda problemele de congestionare sau pentru a dezvolta transportul durabil și mobilitatea în general.

Normele vor permite statelor membre să aplice o marjă mai mare (până la 50%) la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite tronsoane de drumuri foarte congestionate, dacă toate statele membre afectate sunt de acord.

Scutiri

Textul convenit include o serie de derogări, referitoare, de exemplu, la contractele de concesiune existente, la persoanele cu handicap și la zonele slab populate.

Etapele următoare
După continuarea lucrărilor la nivel tehnic în vederea finalizării textului, Președinția va prezenta rezultatul negocierilor Comitetului Reprezentanților Permanenți al Consiliului (Coreper) în vederea aprobării.

Aceasta va fi urmată de adoptarea atât de către Consiliu, cât și de către Parlamentul European.

Statele membre vor avea la dispoziție doi ani de la intrarea în vigoare a directivei pentru a încorpora dispozițiile în legislația lor națională.

 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul sănătății Ioana Mihăilă: Este în interesul pacienților europeni ca accesul echitabil la medicamente să devină o prioritate pe agenda Consiliului UE

Published

on

© Consilium

Ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, prezentă la reuniunea din Luxemburg a miniștrilor sănătății ai statelor membre, a luat cuvântul în cadrul reuniunii Conisiliului EPSCO ce a avut ca teme principale de dezbatere, consolidarea Agenției Europene a Medicamentului și accesul universal la medicamente.

Cu acest prilej, ministrul român a subliniat că în propunerea de regulament nu se regăsește o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice.

„Referitor însă la propunerea de regulament privind consolidarea rolului Agenției Europene a Medicamentului, apreciem evoluția negocierilor și propunerea președinției privind abordarea generală pe care o putem susține. Dorim să notăm însă că actuala formă a propunerii de regulament nu garantează o abordare preventivă a crizelor de medicamente din cauze economice, deși importanța acestor teme este menționată explicit în concluziile Consiliului privind accesul universal, sustenabil și echitabil la medicamente și dispozitive medicale, în special aliniatele 30, 41, 47 și 48, a căror aprobare este pe agenda noastră de astăzi la un punct ulterior. De aceea, considerăm că este în interesul pacienților și cetățenilor europeni, ca aceste teme să devină o prioritate pe agenda Consiliului”, a transmis Ioana Mihăilă în intervenția sa.

De asemenea, ministrul român a asigurat viitoare președinție a Consiliului UE că va avea parte de sprijinul țării noastre pentru a se ajunge la un acord politic: „Încurajăm demararea negocierilor cu Parlamentul European și asigurăm viitoarea președinție slovenă de sprijinul și flexibilitatea României în vederea obținerii unui Acord politic până la finalul anului.”

Nu în ultimul rând, ministrul Ioana Mihăilă a salutat eforturile depuse de președinția portugheză pentru promovarea politicilor de sănătate ale UE: „Apreciem eforturile președinției portugheze în avansarea agendei europene pentru realizarea de progrese în cadrul negocierilor asupra propunerilor legislative pentru crearea unei Uniuni Europene a sănătății, care vizează modernizarea și întărirea cadrului legislativ al Uniunii Europene privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății.”

Reamintim că astăzi, miniștrii sănătății reuniți la Luxemburg au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente.

Tot astăzi, se așteaptă ca miniștrii să aprobe concluziile privind accesul la medicamente și dispozitive medicale pentru o UE mai puternică și mai rezistentă.

Țările din Europa de Nord-Vest au acces la medicamente de ultimă generație mult mai rapid decât vecinii lor din Europa de Sud și de Est, pacienții din unele țări așteptând de peste șapte ori mai mult, potrivit noilor cercetări. Accesul este cel mai rapid în Germania, cu o medie de 120 de zile între autorizația de introducere pe piață și disponibilitatea în țară, în timp ce România se situează pe ultimul loc, cu o medie de 883 de zile.

Există nu mai puțin de cinci țări europene, și anume Polonia, Lituania, România, Slovacia și Letonia, care încă nu au acces la noile medicamente împotriva cancerului care au fost aprobate în 2019.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai UE au votat acordul cu privire la consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

Published

on

© Consilium

Consiliul UE a ajuns la un acord cu privire la proiectul de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în ceea ce privește pregătirea pentru situații de criză și gestionarea acestora sub aspectul medicamentelor și al dispozitivelor medicale, se arată în comunicatul oficial. 

„Deși pandemia de COVID-19 nu s-a încheiat încă, trebuie să fim mai bine pregătiți pentru momentul în care va izbucni o altă criză sanitară. O Agenție Europeană pentru Medicamente mai puternică va juca un rol esențial în acest scenariu. O mai bună pregătire ne va ajuta să preîntâmpinăm penuria de medicamente și de dispozitive medicale esențiale și să dezvoltăm mai rapid medicamente pentru a putea combate orice boală provocatoare de criză”, a transmis Marta Temido, ministrul sănătății al Portugaliei, care conduce reuniunea miniștrilor sănătății din UE.

Reamintim că ministrul sănătății, Ioana Mihăilă, participă astăzi la Luxemburg în cadrul reuniunii miniștrilor sănătății pentru a dezbate accesul la medicamente și rolul Agenției Europene a Medicamentului.

Statele membre au căzut de acord asupra unor modificări ale propunerii inițiale, pentru a clarifica dispozițiile financiare și cele privind protecția datelor. Acestea subliniază că transferurile de date cu caracter personal în contextul noului mandat EMA vor face obiectul normelor UE privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Alte modificări se referă la componența și funcționarea grupului operativ pentru situații de urgență, în special la rolul consultativ al acestuia în contextul elaborării de trialuri clinice pentru medicamente destinate să facă față unei urgențe sanitare.

Acest proiect de norme pentru un mandat consolidat al EMA face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătății (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020.

Obiectivele propunerii privind EMA sunt:

  • monitorizarea și atenuarea deficitelor potențiale și reale de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele care afectează sănătatea publică.
  • asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure și eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgențelor de sănătate publică.
  • asigurarea unei structuri pentru funcționarea grupurilor de experți care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat și oferă consiliere esențială privind pregătirea pentru crize și gestionarea acestora.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziții comune cu Parlamentul European.

Prima parte a reuniunii

A doua parte a reuniunii

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș6 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE7 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ7 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda5 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending