Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sănătate: care sunt priorităţile europene şi câţi bani alocă UE pentru sistemul sanitar

Published

on

Conferinţa internaţională “COSTURILE ȘI CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE – O viziune integrată și soluții pentru îngrijiri pe termen lung “ce are loc în perioada 30 – 31 martie a început deja reunirea părţilor interesate de domeniul calităţii în sănătate, pentru a aborda subiecte importante privind îmbunătătirea calităţii și siguranţei îngrijirilor medicale, precum și pentru a prezenta exemple de analiza de costuri și beneficii a serviciilor medicale. Principalul obiectiv al conferinţei este identificarea celor mai bune soluţii pentru calitatea, eficienta și siguranţa serviciilor adresate pacienţilor cronici sau cu problematici medicale si sociale  ce necesita îngrijiri pe termen lung.

Comisia Europeană a subliniat că „promovarea unei stări bune de sănătate reprezintă o parte integrantă a obiectivelor de creștere economică inteligentă și favorabilă incluziunii pentru Europa 2020. Menținerea unei populații sănătoase și active pentru un timp cât mai îndelungat are un impact pozitiv asupra productivității și competitivității. Inovarea în domeniul asistenței medicale contribuie la abordarea cu succes a provocării sustenabilității în acest sector, în contextul schimbărilor demografice”.

Europarlamentarul Petru Luhan, unul dintre speakerii conferinţei consideră este foarte important şi trebuie avut în vedere faptul că, în UE „se va înregistra un deficit de un milion de lucrători din domeniul sănătății, până în 2020 și, dacă nu se întreprinde nicio acțiune, 15 % din asistența necesară nu va fi acoperită”.

Printre principalele probleme ale sistemului de sănătate, europarlamentarul enumeră: sistemele de finanţare – Germania aloca din bugetul de stat 10%, Olanda 14%, Franta 11%. România alocă doar 4% din PIB sănătăţii; lipsa accesului la tratament in mod egal, lipsa cadrelor in sistemele de sanatate, lipsa de fonduri suficiente pentru cercetare-dezvoltare, dar şi un sistem deficitar de asigurari.

În ceea ce priveşte politica de coeziune, pentru perioada 2007-2013, s-au alocat peste 5 miliarde de euro pentru proiecte legate de sanatate, în special pentru cele vizând ameliorarea infrastructurii şi a serviciilor sanitare şi formarea specialiştilor din întreaga Uniune, informează Luhan. Fondul European de Dezvoltare Regională a alocat 5 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructura de sănătate (2007-2013), iar prin prin intermediul celui de-al 7-lea program cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, în perioada 2007-2013, Uniunea Europeană aloca un buget de 6,05 miliarde de euro pentru cercetarea în domeniul sănătăţii.

Al treilea Program privind acțiunea UE în domeniul sănătății 2014-2020, în valoare de 446 de milioane de euro, va demara în 2014 şi se va derula până la sfârşitul lui 2020.

Sectorul asistenței medicale reprezintă aproximativ 10 % din produsul intern brut al UE și angajează unul din zece lucrători, un motiv pentru care este cu atât mai important, comentează europarlamentarul.

De asemenea, Luhan reaminteşte agenţiile UE care oferă sprijin politicilor comunitare:

  •   Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor  – contribuie la întărirea capacităţii de apărare împotriva bolilor infecţioase.
  •   Agenţia Europeană pentru Medicamente  – protejează şi promovează sănătatea oamenilor şi a animalelor, prin evaluarea medicamentelor pentru uz uman şi veterinar.
  •   Eurofound – oferă principalilor actori implicaţi în elaborarea politicilor sociale expertiză privind condiţiile de viaţă şi de muncă, relaţiile industriale şi gestionarea schimbării.

În prezent, Europa trebuie să facă față unei societăți în curs de îmbătrânire. Sporirea populației în vârstă va avea un efect important  privind serviciile de îngrijirie pe termen lung și resursele necesare furnizării lor. Cu o populație în curs de îmbătrânire, apar noi provocări de natură financiară, și trebuie luate în calcul presiuni crescute asupra bugetului. Totuși, cererea pentru o infrastructură mai bună privind serviciile de asistență medicală și îngrijire socială este din ce în ce mai crescută. Calitatea și continuitatea îngrijirilor medicale sunt în egală măsură importante, alături de încurajarea pregătirii de specialitate și a formării profesionale pentru persoanele cu responsabilități în domeniul îngrijirii pe termen lung, pentru că serviciile medicale au devenit din ce în ce mai specializate. În plus, în contextul îmbătrânirii societății, promovarea sănătății și prevenirea bolilor pot duce la creșterea numărului de ani de viață sănătoasă.

Sursa foto: toateblogurile.ro

NATO

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine și echipamentele militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la Alianţa Nord-Atlantică după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris el pe pagina sa de Facebook, cu referire la o intervenție pe care a avut-o la postul de televiziune Digi24.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua de vineri a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria.

România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat secretarul general adjunct al NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ”un dialog rezonabil este necesar” astfel încât ”emoţia să scadă”.

Ministrul de externe rus a fost primul care s-a adresat presei după reuniunea desfășurată la Hotelul Wilson din Geneva.

”Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ”un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură. Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie, informează Agerpres.

Deși a indicat că Rusia nu are pretenții asupra unor zone de influență, Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est.

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei, diplomaţia rusă a ales chiar această zi a întrevederii dintre Lavrov şi Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria, dar lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist, o cerință respinsă însă cu fermitate de România și Bulgaria. România a reacționat prompt, prin Ministerul Afacerilor Externe care a respins ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, iar președintele Klaus Iohannis a decis convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe tema situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic. “O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri”, a transmis MAE român, care precizat suplimentar că “autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate”.

De cealaltă parte, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că va continua dialogul cu Moscova, dar a cerut Rusiei să-şi retragă trupele masate la graniţa cu Ucraina, transmite AFP, potrivit Agerpres.

După discuţii ”sincere şi substanţiale” desfăşurate la Genera cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, Blinken a confirmat la conferinţa de presă ulterioară acestei întrevederi că săptămâna viitoare Washingtonul va prezenta Moscovei ”idei” sub forma unor răspunsuri scrise.

Totuşi, el nu a precizat dacă va fi vorba despre un răspuns la cererile foarte precise şi detaliate pe care Moscova le-a transmis Washingtonului asupra arhitecturii de securitate în Europa.

Aceasta nu a fost o negociere, ci un schimb sincer de preocupări și idei. I-am spus clar ministrului Lavrov că există anumite chestiuni și principii fundamentale pe care Statele Unite și partenerii și aliații noștri se angajează să le apere. (…) a auzit de la noi și de la mine ceea ce pentru noi este o regulă inviolabilă: nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa“, a spus Blinken, conform declarațiilor furnizate de Departamentul de Stat.

Șeful Departamentului de Stat a mai arătat că a discutat cu Lavrov despre “calea de urmat” și a subliniat că Rusia are două opțiuni, “calea diplomației, care poate duce la pace și securitate, sau calea care va duce doar la conflict, consecințe grave și condamnare internațională”.

Statele Unite și aliații și partenerii noștri din Europa sunt pregătiți să întâmpine Rusia pe oricare dintre cele două căi și vom continua să fim alături de Ucraina“, a adăugat el, precizând că se va întoarce la Washington pentru consultări cu președintele Biden, cu echipa de securitate națională a administrației SUA, cu membrii Congresului și cu aliații și partenerii SUA.

Antony Blinken și Serghei Lavrov s-au întâlnit la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

Șeful diplomației americane s-a prezentat la aceste discuții cu omologul rus, care urmează dialogului precedent de la Geneva, Consiliului NATO – Rusia și reuniunii OSCE, fortificat din punct de vedere diplomatic după vizite la Kiev, unde a reafirmat sprijinul SUA pentru suveranitatea Ucrainei și a anunțat deblocarea unui ajutor de securitate de 200 de milioane de dolari, dar și la Berlin.

Șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit joi la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul că “Rusia nu are forța Occidentului unit“.

Tot la Berlin, dar marți, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

“Aliații NATO sunt pregătiți să analizeze modul în care putem consolida liniile de comunicații militare și civile. De asemenea, încurajăm Rusia să revină asupra deciziei sale de a întrerupe legăturile diplomatice cu NATO. Ar trebui să abordăm, de asemenea, securitatea europeană, nu în ultimul rând situația din Ucraina și din jurul acesteia. Aliații NATO sunt, de asemenea, pregătiți să discute propuneri concrete privind modul de reducere a riscurilor și de sporire a transparenței în ceea ce privește activitățile militare; și cum să reducem amenințările spațiale și cibernetice”, a precizat el, într-un semnal clar de respingere a cerințelor Rusiei, inclusiv în ceea ce privește România.

Însă, a avertizat Stoltenberg, NATO va asculta îngrijorările Rusiei fără a face compromisuri. “Așadar, NATO este pregătită, iar aliații NATO sunt pregătiți să se implice și să asculte preocupările pe care le-ar putea avea Rusia. Dar nu vom face compromisuri cu privire la principiile fundamentale cum ar fi dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și capacitatea NATO de a proteja și apăra toți aliații. (…) Vom continua să ne consultăm foarte îndeaproape între aliații NATO, și cu partenerii noștri, inclusiv, bineînțeles, cu Uniunea Europeană“, a spus el.

Ideea unei propuneri europene pentru o ordine europeană de securitate și stabilitate bazată pe reguli a fost și pe buzele lui Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției franceze a Consiliului UE. El a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În schimb, șeful diplomației europene Josep Borrell a precizat că UE nu va înainta propriile propuneri de securitate Rusiei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Published

on

© United Nations/ Facebook

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a apreciat că ”cea mai rațională metodă” de a rezolva criza de la granița ucraineană este prin ”diplomație și discuții serioase”, iar o invazie a Rusiei în Ucraina, în legătură cu care speră să se înșele, va avea ”consecințe teribile”.

Într-un interviu pentru Associated Press, citat de Digi24, acordat în ajunul prezentării priorităților sale pentru 2022 în fața celor 193 de națiuni membre ale ONU, Antonio Guterres și-a exprimat îngrijorarea pentru situația actuală globală, despre care crede că este mai rea decât acum cinci ani din cauza pandemiei de COVID-19, a crizei climatice și a tensiunilor geopolitice care se fac răspunzătoare pentru declanșarea conflictelor în mai multe zone pe glob.

Acesta a menționat că apelul său la pace, lansat în prima zi a primului său mandat în fruntea Națiunilor Unite, la 1 ianuarie 2017, și prioritățile pe care le-a detaliat atunci, și anume prevenirea conflictelor și abordarea inegalităților globale și a crizei climatice, nu s-au schimbat.

”Secretarul general al ONU nu are nicio putere. Noi putem doar influența, convinge, media, dar nu am nicio putere”, a explicat Guterres care sunt limitele postului pe care îl deține, despre care credea înainte de a-l prelua că oferă oportunitatea ”de a construi poduri în vederea identificării unor soluții care să fie în beneficiul tuturor celor implicați”.

Guterres a evidenția trei priorități imediate care ”mă preocupă enorm”:

  • lipsa vaccinărilor în mari părți ale lumii, în special în Africa;
  • necesitatea de a reduce emisiile cu 45% în acest deceniu pentru a atinge obiectivul de menținere a temperaturii globale la 1,5 grade Celsius
  • situația financiară ”extrem de nedreaptă” din lume, care favorizează țările bogate.

”Avem nevoie de o reformă profundă în sistemul nostru financiar internațional pentru a ne asigura că există mai multă dreptate în modul în care sunt disponibile resursele pentru a permite ca redresarea să fie posibilă peste tot”, a subliniat oficialul ONU.

Referitor la o altă problemă majoră, Guterres a subliniat că poporul afgan nu poate fi pedepsit colectiv pentru ”lucrurile greșite care sunt făcute de talibani”, astfel că este absolut esențial să se mărească masiv ajutorul umanitar ”pentru că afganii se află într-o situație disperată, cu riscuri de moarte prin foamete” și boli, într-o iarnă friguroasă cu COVID-19.

”Mai mult de jumătate din populație are nevoie disperată de ajutor umanitar”, a spus el, iar banii trebuie injectați în economie pentru a asigura funcționarea băncilor afgane și pentru ca medicii, profesorii, inginerii și alți lucrători să fie plătiți pentru a preveni colapsul economic al țării.

Fostul prim-ministru al Portugaliei și fost Înalt Comisar al ONU pentru refugiaţi,Antonio Guterres a preluat ștafeta de la Ban Ki-moon pe data de 1 ianuarie 2017. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO2 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU3 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor3 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor4 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării pe fondul situației de securitate de la Marea Neagră și de pe flancul estic al NATO

INTERVIURI8 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending