Connect with us

INTERNAȚIONAL

Sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 dau deja roade, în timp ce Rusia și UE denunță măsurile americane: O companie europeană și-a suspendat lucrările la gazoduct

Published

on

Sancţiunile americane împotriva companiilor asociate cu construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2, promulgate vineri de Donald Trump, împiedică alte ţări “să-şi dezvolte economia”, a denunţat sâmbătă, alături de UE şi Germania, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, în contextul în care primele efecte ale acestor măsuri s-au resimțit, iar o companie europeană implicată în construirea conductei și-a suspendat deja lucrările.

“Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvente să-şi dezvolte economia reală”, a declarat Maria Zaharova pe pagina sa de Facebook, denunţând “ideologia americană ce nu poate suporta concurenţa mondială”, citată de Agerpres.

Uniunea Europeană, la rândul său, a denunţat cu tărie ingerinţa Statelor Unite în politica sa energetică.

“Din principiu, Uniunea Europeană se opune impunerii de sancţiuni împotriva companiilor europene angajate în activităţi legale”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al UE, citat de AFP.

Comisia Europeană analizează în prezent posibilele repercusiuni ale sancţiunilor americane, a indicat purtătorul de cuvânt.

În egală măsură, vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič a salutat acordul dintre Rusia și Ucraina privind tranzitarea gazului, încheiat vineri, și a arătat această înțelegere ar trebui să reducă din temerile legate de Nord Stream 2.

La rândul său, guvernul german a denunţat sâmbătă sancţiunile americane împotriva gazoductului Nord Stream 2, numindu-le “ingerinţă în afacerile noastre interne”, notează AFP.

Ca o primă consecinţă a acestor sancţiuni, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare, informează Politico Europe

Compania precizează că aşteaptă acum “clarificări de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţilor americane competente”.

Conducta Nord Stream 2, prefigurată a lega Rusia de Europa prin intermediul Germaniei, este un proiect acuzat de Washington că sporeşte influenţa Moscovei pe continent, dar considerat de promotorii săi ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.

Sancţiunile, denunţate de Uniunea Europeană, vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus.

Sancțiunile americane intervin în contextul în care măsura îşi propune să blocheze finalizarea lucrărilor la acest gazoduct, construit deja în proporţie de 80% şi care urma să intre teoretic în funcţiune la sfârşitul acestui an. Mai mult, lucrările au fost accelerate în urmă cu două luni după ce blocajul impus de Agenția din domeniul energiei din Danemarca, țară traversată de această conductă, a fost ridicată.

În context, grupul Gazprom a anunţat că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.

Gazoductul urmează să permită dublarea livrărilor de gaz natural rus spre Germania, un beneficiar major al proiectului.

Pentru Washington şi aliaţii săi ucrainean şi polonez, gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rus şi va consolida astfel influenţa Moscovei.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Proiectul, în valoare de 10 miliarde de dolari, vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania). 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Nagorno-Karabah: România face apel la Armenia și Azerbaidjan să reia dialogul politic după ce Armenia a declarat legea marțială și a dispus mobilizarea armatei

Published

on

© consilium.europa.eu

Evoluţia situaţiei între Armenia şi Azerbaidjan este “tulburătoare”, iar România face apel către ambele părţi să reia dialogul politic pentru a găsi soluţii prin mijloace paşnice, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

“Evoluţia situaţiei dintre Armenia şi Azerbaidjan, pe linia de contact, este tulburătoare. România face apel către ambele părţi pentru dezescaladarea conflictului şi pentru reluarea dialogului politic, în scopul de a găsi soluţii exclusiv prin mijloace paşnice, în cadrul legii internaţionale”, a scris, duminică, pe Twitter, Aurescu.

Armenia a declarat legea marţială şi a dispus o mobilizare totală a armatei în urma confruntărilor din regiunea Nagorno-Karabah disputată cu Azerbaidjanul, a anunţat duminică premierul armean Nikol Pashinyan, transmit Reuters, AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

”Susţinem ferm statul nostru, armata noastră şi vom învinge. Trăiască glorioasa armată armeană!”, a scris pe Twitter şeful executivului armean.

”Condamnăm ferm agresiunea conducerii politico-militare a Azerbaidjanului împotriva Republicii Artsah (Karabah – n.r.). Partea armeană va acţiona cu încredere cu toate capacităţile sale pentru a asigura securitatea poporului din Artsah şi pentru a furniza răspunsul politic şi militar adecvat. Conducerea politico-militară a Azerbaidjanului poartă deplina responsabilitate pentru consecinţele agresiunii sale”, indică Ministerul de Externe armean pe site-ul său.

Armenia susţine că Azerbaidjanul a comis un atac aerian şi de artilerie asupra regiunii Nagorno-Karabah, în timp ce partea azeră afirmă că nu a făcut altceva decât să răspundă la o agresiune a forţelor armene, care – potrivit autorităţilor de la Baku – au lansat atacuri ”deliberate şi ţintite” de-a lungul liniei frontului.

”Ne apărăm teritoriul, cauza noastră este corectă!”, a declarat preşedintele azer Ilham Aliev, într-un mesaj către conaţionalii săi.

Într-o reacţie la ultimele evenimente din Nagorno-Karabah, armata azeră a anunţat că nu este necesară o mobilizare totală întrucât ea dispune de suficient personal militar.

Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.

Conflictul a cauzat îngrijorarea Occidentului inclusiv pentru că ar putea spori instabilitatea în Caucazul de Sud, zonă ce serveşte drept coridor pentru conductele de ţiţei şi gaz către pieţele mondiale.

Continue Reading

NATO

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg: Alianța trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat un apel la sporirea eforturilor în cadrul acestei organizaţii în vederea combaterii schimbărilor climatice, transmite duminică dpa.

”Schimbările climatice ne ameninţă securitatea”, a scris Stoltenberg într-un articol apărut duminică în publicaţia germană Welt am Sonntag, informează Agerpres.

”De aceea, NATO trebuie să facă mai mult pentru a înţelege mai bine schimbările climatice şi pentru a le include în toate aspectele sarcinilor noastre, de la planificare militară la modul în care ne pregătim şi ne educăm forţele armate”, a continuat el.

 

Secretarul general al Alianței a făcut aceste remarci în condițiile în care luni se va adresa, prin mediul online, unui număr de zece universități din cadrul țărilor aliate pentru a prezenta modul prin care NATO se adaptează schimbărilor climatice și ce trebuie să facă mai departe pentru reducerea emisiilor. Dezbaterea se desfășoară ca parte a campaniei “NATO 2030” de transformare a Alianței.

5 ways NATO makes camps sustainable

🗓 SAVE THE DATE 🗓On Monday, Secretary General Jens Stoltenberg will speak to 10 universities across the Alliance about how NATO is adapting to climate change & what more we need to do to reduce emissions – @NATO 2030 Climate Debate#NATO2030

Publicată de NATO pe Joi, 24 septembrie 2020

Jens Stoltenberg a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică şi membrii săi au şi responsabilitatea de a contribui la protecţia mediului prin reducerea emisiilor poluante şi a dependenţei de combustibili fosili.

NATO trebuie să fie pregătită pentru a răspunde la dezastre legate de mediu ”aşa cum am făcut în timpul crizei COVID-19”, a spus secretarul general al organizaţiei.

Potrivit lui Stoltenberg, în acest an statele membre au furnizat sute de tone de echipament medical, au construit aproape 100 de spitale mobile şi au transportat pacienţi şi personal medical.

Continue Reading

NATO

Două avioane de vânătoare canadiene au interceptat un avion de luptă rus peste Marea Neagră în apropierea spațiului aerian al României

Published

on

© Canadian Armed Forces/ Facebook

Două avioane de vânătoare CF-18 Hornet ale Forțelor Aeriene Regale Canadiene (RCAF) de la Operațiunea REASSURANCE’s Air Task Force România au interceptat un flanc SU-27 rus care opera în apropierea spațiului aerian românesc peste Marea Neagră pe 23 septembrie 2020, a anunțat vineri Departamentul Apărării Naționale de la Ottawa într-un mesaj pe Twitter.

“Două avioane de vânătoare CF-18 Hornet ale Forței Aeriene Regale Canadiene (RCAF) de la Forța Operativă Aeriană a Operațiunii REASSURANCE România au interceptat un flanc Su-27 rus care operează în apropierea spațiului aerian românesc peste Marea Neagră la 23 septembrie 2020”, se menționează în comunicatul citat de Twitter.

Această interceptare a fost prima pentru grupul de lucru aerian canadian care și-a început misiunea la începutul acestei luni în urma unei ceremonii de certificare NATO pe 3 septembrie 2020.

Aeronavele canadiene sunt trimise în România ca parte a Operațiunii REASSURANCE, contribuția Canadei la măsurile de asigurare și descurajare ale NATO în Europa Centrală și de Est. Air Task Force – România este componenta aeriană a misiunii și face parte din misiunea îmbunătățită a NATO de poliție aeriană (eAP).

Detașamentul canadian aflat în România este format din aproximativ 145 de piloți și membrii ai personalului tehnic, cu șase aeronave CF-188 Hornet.

Aceasta este cea de-a patra rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018 și 2019. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Continue Reading

Facebook

U.E.28 mins ago

Cinzeci de ambasadori în Polonia au semnat o scrisoare deschisă pentru apărarea drepturilor LGBTI. România nu a participat la inițiativă

Marian-Jean Marinescu53 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

U.E.1 hour ago

Consiliul Competitivitate: Miniștrii cercetării și inovării din UE discută marți chestiunile financiare nesoluționate privind programul Orizont Europa

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a intrat în izolare și așteaptă rezultatul testului COVID-19

Dacian Cioloș2 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș, despre rezultatul alegerilor locale: A câștigat România sănătoasă

ROMÂNIA3 hours ago

Presa internațională, după alegerile locale din România: Matematicianul Nicușor Dan pune capăt celor 12 ani de dominație a stângii la București

POLITICĂ3 hours ago

Alegeri locale 2020 | Constanța: Senatorul PNL Vergil Chițac câștigă funcția de primar după o competiție strânsă cu candidatul USR PLUS Stelian Ion

POLITICĂ4 hours ago

Alegeri locale 2020 | Iași: Mihai Chirica câștigă un nou mandat de primar. Ministrul Costel Alexe, ales președinte al Consiliului Județean

POLITICĂ12 hours ago

Alegeri locale 2020 | Emil Boc, reales primar al Clujului pentru a cincea oară consecutiv, promite să mențină orașul “în liga campionilor în materie de inovare”

POLITICĂ12 hours ago

Alegeri locale 2020 | Dominic Fritz (USR PLUS), originar din Germania, a fost ales primar al orașului Timișoara: “Am scris împreună istorie”

Marian-Jean Marinescu53 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Advertisement
Advertisement

Trending