Sancţiunile americane împotriva companiilor asociate cu construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2, promulgate vineri de Donald Trump, împiedică alte ţări “să-şi dezvolte economia”, a denunţat sâmbătă, alături de UE şi Germania, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, în contextul în care primele efecte ale acestor măsuri s-au resimțit, iar o companie europeană implicată în construirea conductei și-a suspendat deja lucrările.
“Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvente să-şi dezvolte economia reală”, a declarat Maria Zaharova pe pagina sa de Facebook, denunţând “ideologia americană ce nu poate suporta concurenţa mondială”, citată de Agerpres.
Uniunea Europeană, la rândul său, a denunţat cu tărie ingerinţa Statelor Unite în politica sa energetică.
“Din principiu, Uniunea Europeană se opune impunerii de sancţiuni împotriva companiilor europene angajate în activităţi legale”, a declarat sâmbătă un purtător de cuvânt al UE, citat de AFP.
Comisia Europeană analizează în prezent posibilele repercusiuni ale sancţiunilor americane, a indicat purtătorul de cuvânt.
În egală măsură, vicepreședintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič a salutat acordul dintre Rusia și Ucraina privind tranzitarea gazului, încheiat vineri, și a arătat această înțelegere ar trebui să reducă din temerile legate de Nord Stream 2.
La rândul său, guvernul german a denunţat sâmbătă sancţiunile americane împotriva gazoductului Nord Stream 2, numindu-le “ingerinţă în afacerile noastre interne”, notează AFP.
Ca o primă consecinţă a acestor sancţiuni, compania elveţiană Allseas, angajată de gigantul rus Gazprom pentru a construi secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat sâmbătă suspendarea lucrărilor sale de instalare, informează Politico Europe.
Compania precizează că aşteaptă acum “clarificări de reglementare, tehnice şi de mediu din partea autorităţilor americane competente”.
Conducta Nord Stream 2, prefigurată a lega Rusia de Europa prin intermediul Germaniei, este un proiect acuzat de Washington că sporeşte influenţa Moscovei pe continent, dar considerat de promotorii săi ca fiind strategic pentru aprovizionarea Europei.
Sancţiunile, denunţate de Uniunea Europeană, vizează companiile care colaborează la construirea în Marea Baltică a acestui gazoduct, care ocoleşte în special Ucraina – ţară aliată Occidentului, şi prin care trece până acum o mare parte din gazul rus.
Sancțiunile americane intervin în contextul în care măsura îşi propune să blocheze finalizarea lucrărilor la acest gazoduct, construit deja în proporţie de 80% şi care urma să intre teoretic în funcţiune la sfârşitul acestui an. Mai mult, lucrările au fost accelerate în urmă cu două luni după ce blocajul impus de Agenția din domeniul energiei din Danemarca, țară traversată de această conductă, a fost ridicată.
În context, grupul Gazprom a anunţat că a finalizat peste 87% din gazoductul Nord Stream 2 însă, începând din luna aprilie 2017, aştepta ca autorităţile daneze să aprobe amplasarea unor conducte cu o lungime cuprinsă între 147 şi 175 de kilometri prin apele teritoriale ale Danemarcei.
Gazoductul urmează să permită dublarea livrărilor de gaz natural rus spre Germania, un beneficiar major al proiectului.
Pentru Washington şi aliaţii săi ucrainean şi polonez, gazoductul va creşte dependenţa europenilor de gazul rus şi va consolida astfel influenţa Moscovei.
Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.
Proiectul, în valoare de 10 miliarde de dolari, vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.
În 2017, Gazprom şi-a majorat exporturile de gaze naturale spre Europa cu 8,1%, până la valoarea record de 193,9 miliarde de metri cubi.
Ce este Nord Stream?
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald), ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).