Connect with us

#RO2019EU

Șansa României de a găzdui o agenție europeană. Începe bătălia pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii, un organism înființat în baza acordului dintre Parlamentul European și Președinția României la Consiliul UE

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Sediul noii Autorități Europene a Muncii (ELA), care va fi înființată în baza acordului încheiat între Parlamentul European și președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ar urma să fie decis până la finalul lunii iunie, țări precum Bulgaria, Cipru, Letonia și România fiind interesate să devină gazdă ale acestui nou organism european.

Potrivit EU Observer, care dedică un amplu material acestui subiect, data limită pentru depunerea candidaturilor în acest sens va fi 6 mai. Apoi, până la 3 iunie, Comisia Europeană trebuie să își prezinte propria evaluare.

La 5 iunie, ambasadorii țărilor membre vor avea o întâlnire la Bruxelles în care țările interesate să găzduiască ELA își vor promova candidaturile. La 13 iunie, miniștrii responsabili cu portofoliul muncii din țările UE se vor reuni la Luxemburg și vor vota asupra candidaturilor existente”, scrie publicația EU Observer.

Alocarea unui sediu pentru ELA va reprezenta prima astfel de procedură după relocarea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și a Autorității Bancare Europene (EBA) în 2017, în contextul Brexit. Atunci, România s-a numărat printre statele candidate pentru a găzdui, la București, Agenția Europeană a Medicamentului, având de partea sa un criteriu care îi este favorabil și în prezent: țara noastră nu găzduiește nicio agenție a Uniunii Europene.

De această dată ”norocul nu va mai juca niciun rol”

Modelul și procedura de alocare, mai scrie EU Observer, vor fi similare cu cele în care au fost decise relocarea EMA și EBA de la Londra la Amsterdam pentru EMA, respectiv Paris pentru EBA. Principala diferență rezidă în faptul că de această dată ”norocul nu va mai juca niciun rol” în condițiile în care relocările organismelor amintite au fost decise, în final, prin tragere la sorți. O constantă va rămâne faptul că nici de această dată Parlamentul European nu va avea un rol în alocarea unui sediu pentru ELA, în pofida criticilor pe care eurodeputații le-au atras în urmă cu doi ani în privința relocărilor determinate de Brexit.

Amintim faptul că în contextul relocării EMA și EBA mai multe state s-au plâns de modul în care a fost finalizată procedura prin care a fost decisă mutarea acestor organisme din capitala Marii Britanii în alte orașe europene.

La acel moment, fostul ministru delegat pentru afaceri europene din România, Victor Negrescu, preciza că modul de vot asupra relocării reprezintă un dezavantaj

”Problema este că votul va fi unul predominant politic. Vorbim de un vot ca la Eurovision, în care fiecare stat are dreptul să voteze alte state şi are şase puncte pe care le poate aloca altor state: trei puncte statului preferat, două puncte, celui de al doilea şi un punct ultimului stat preferat”, a precizat atunci Negrescu.

La votul privind cele două organisme cu sediul la Londra, relocarea EMA a fost câștigat de orașul Amsterdam după o competiție cu orașele Milano și Copenhaga. În finală, orașul Amsterdam a câștigat disputa cu orașul Milano. În privința EBA, în finală s-au duelat orașele Paris și Dublin, iar capitala Franței a câștigat la tragerea la sorți.

Care au fost criteriile ce au stat la baza relocării EMA și EBA și ar putea fi instituite și acum? Citiți și Cum a fost evaluată candidatura Bucureștiului de către Comisia Europeană în privința EMA?

Mai amintim faptul că în privința relocării EMA și EBA au fost evaluate în funcție de șase criterii convenite de către cele 27 de state membre:

1) Asigurarea cadrului că aceste agenții pot fi relocate imediat după ce Marea Britanie s-a retras din UE;

2) Accesibilitate la locație – acest criteriu face referire la disponibilitatea, frecvența și durata conexiunilor aeriene între capitalele tuturor țărilor membre UE și aeroportul cel mai apropiat de locația agenției, la disponibilitatea, frecvența și durata conexiunilor de transport public de la aeroport spre locația agenției, precum și calitatea facilităților;

3) Existența unor facilități de educație adecvate pentru copiii staff-ului agenției;

4) Acces adecvat la piața muncii, asigurări sociale și medicale pentru copii și pentru soții/ soțiile staff-ului agenției;

5) Continuitatea activității – acest criteriu presupune existența posibilităților pentru ca agențiile să poată recruta personal în cazul în care nu toți angajații actuali vor dori să fie relocați. Totodată, criteriul acesta depinde și de îndeplinirea simultană a primelor patru criterii enunțate;

6) Răspândirea geografică – potrivit căruia statele membre noi vor avea prioritate pentru găzduirea unor agenții relocate sau nou înființate.

Despre Autoritatea Europeană a Muncii

Înființarea Autorității Europene a Muncii urmărește să răspundă unor provocări apărute în contextul mobilității forței de muncă și a respectării principiului fundamental de liberă circulație, îmbunătățind cooperarea dintre statele membre. Aceasta nu impune noi obligații statelor membre, persoanelor fizice sau angajatorilor, ci se concentrează mai degrabă pe susținerea mobilității transfrontaliere și pe crearea de noi oportunități.

Principalele funcții ale ELA vor fi: – facilitarea accesului la informații privind drepturile și obligațiile existente în cazuri de mobilitate transfrontalieră pentru lucrători, angajatori și administrațiile naționale; sprijinirea coordonării dintre statele membre în asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a UE, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate; – sprijinirea cooperării dintre statele membre în efortul de combatere a muncii nedeclarate; – sprijinirea autorităților statelor membre în soluționarea litigiilor transfrontaliere.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending