Connect with us

#RO2019EU

Șansa României de a găzdui o agenție europeană. Începe bătălia pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii, un organism înființat în baza acordului dintre Parlamentul European și Președinția României la Consiliul UE

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Sediul noii Autorități Europene a Muncii (ELA), care va fi înființată în baza acordului încheiat între Parlamentul European și președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ar urma să fie decis până la finalul lunii iunie, țări precum Bulgaria, Cipru, Letonia și România fiind interesate să devină gazdă ale acestui nou organism european.

Potrivit EU Observer, care dedică un amplu material acestui subiect, data limită pentru depunerea candidaturilor în acest sens va fi 6 mai. Apoi, până la 3 iunie, Comisia Europeană trebuie să își prezinte propria evaluare.

La 5 iunie, ambasadorii țărilor membre vor avea o întâlnire la Bruxelles în care țările interesate să găzduiască ELA își vor promova candidaturile. La 13 iunie, miniștrii responsabili cu portofoliul muncii din țările UE se vor reuni la Luxemburg și vor vota asupra candidaturilor existente”, scrie publicația EU Observer.

Alocarea unui sediu pentru ELA va reprezenta prima astfel de procedură după relocarea Agenției Europene a Medicamentului (EMA) și a Autorității Bancare Europene (EBA) în 2017, în contextul Brexit. Atunci, România s-a numărat printre statele candidate pentru a găzdui, la București, Agenția Europeană a Medicamentului, având de partea sa un criteriu care îi este favorabil și în prezent: țara noastră nu găzduiește nicio agenție a Uniunii Europene.

De această dată ”norocul nu va mai juca niciun rol”

Modelul și procedura de alocare, mai scrie EU Observer, vor fi similare cu cele în care au fost decise relocarea EMA și EBA de la Londra la Amsterdam pentru EMA, respectiv Paris pentru EBA. Principala diferență rezidă în faptul că de această dată ”norocul nu va mai juca niciun rol” în condițiile în care relocările organismelor amintite au fost decise, în final, prin tragere la sorți. O constantă va rămâne faptul că nici de această dată Parlamentul European nu va avea un rol în alocarea unui sediu pentru ELA, în pofida criticilor pe care eurodeputații le-au atras în urmă cu doi ani în privința relocărilor determinate de Brexit.

Amintim faptul că în contextul relocării EMA și EBA mai multe state s-au plâns de modul în care a fost finalizată procedura prin care a fost decisă mutarea acestor organisme din capitala Marii Britanii în alte orașe europene.

La acel moment, fostul ministru delegat pentru afaceri europene din România, Victor Negrescu, preciza că modul de vot asupra relocării reprezintă un dezavantaj

”Problema este că votul va fi unul predominant politic. Vorbim de un vot ca la Eurovision, în care fiecare stat are dreptul să voteze alte state şi are şase puncte pe care le poate aloca altor state: trei puncte statului preferat, două puncte, celui de al doilea şi un punct ultimului stat preferat”, a precizat atunci Negrescu.

La votul privind cele două organisme cu sediul la Londra, relocarea EMA a fost câștigat de orașul Amsterdam după o competiție cu orașele Milano și Copenhaga. În finală, orașul Amsterdam a câștigat disputa cu orașul Milano. În privința EBA, în finală s-au duelat orașele Paris și Dublin, iar capitala Franței a câștigat la tragerea la sorți.

Care au fost criteriile ce au stat la baza relocării EMA și EBA și ar putea fi instituite și acum? Citiți și Cum a fost evaluată candidatura Bucureștiului de către Comisia Europeană în privința EMA?

Mai amintim faptul că în privința relocării EMA și EBA au fost evaluate în funcție de șase criterii convenite de către cele 27 de state membre:

1) Asigurarea cadrului că aceste agenții pot fi relocate imediat după ce Marea Britanie s-a retras din UE;

2) Accesibilitate la locație – acest criteriu face referire la disponibilitatea, frecvența și durata conexiunilor aeriene între capitalele tuturor țărilor membre UE și aeroportul cel mai apropiat de locația agenției, la disponibilitatea, frecvența și durata conexiunilor de transport public de la aeroport spre locația agenției, precum și calitatea facilităților;

3) Existența unor facilități de educație adecvate pentru copiii staff-ului agenției;

4) Acces adecvat la piața muncii, asigurări sociale și medicale pentru copii și pentru soții/ soțiile staff-ului agenției;

5) Continuitatea activității – acest criteriu presupune existența posibilităților pentru ca agențiile să poată recruta personal în cazul în care nu toți angajații actuali vor dori să fie relocați. Totodată, criteriul acesta depinde și de îndeplinirea simultană a primelor patru criterii enunțate;

6) Răspândirea geografică – potrivit căruia statele membre noi vor avea prioritate pentru găzduirea unor agenții relocate sau nou înființate.

Despre Autoritatea Europeană a Muncii

Înființarea Autorității Europene a Muncii urmărește să răspundă unor provocări apărute în contextul mobilității forței de muncă și a respectării principiului fundamental de liberă circulație, îmbunătățind cooperarea dintre statele membre. Aceasta nu impune noi obligații statelor membre, persoanelor fizice sau angajatorilor, ci se concentrează mai degrabă pe susținerea mobilității transfrontaliere și pe crearea de noi oportunități.

Principalele funcții ale ELA vor fi: – facilitarea accesului la informații privind drepturile și obligațiile existente în cazuri de mobilitate transfrontalieră pentru lucrători, angajatori și administrațiile naționale; sprijinirea coordonării dintre statele membre în asigurarea respectării transfrontaliere a legislației relevante a UE, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate; – sprijinirea cooperării dintre statele membre în efortul de combatere a muncii nedeclarate; – sprijinirea autorităților statelor membre în soluționarea litigiilor transfrontaliere.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending