Deputatul Alexandru Rogobete a reprezentat Comisia pentru Sănătate din Camera Deputaților a României la reuniunea comisiilor competente în domeniul sănătății – “Challenges for Health Security in the European Union”, desfășurată la Varșovia, sub egida Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai statelor membre pentru a discuta despre provocările actuale în domeniul sănătății la nivel european – de la fenomenul alarmant al dependenței digitale în rândul copiilor și adolescenților, până la consolidarea medicinei preventive și asigurarea securității în sănătate pentru toți cetățenii Uniunii.

„Cred cu tărie în parteneriatele strategice dintre statele membre ale Uniunii Europene. Proiectele europene nu sunt doar simple mecanisme de finanțare – ele sunt motoare de transformare, prin care ne putem construi împreună un viitor mai sănătos și mai echitabil. Prevenția și screeningul nu sunt opționale, ci reprezintă piatra de temelie a unui popor sănătos, demn și solidar. Nu lăsăm pe nimeni în urmă. În Comisia pentru Sănătate din Parlamentul României, sănătatea oamenilor este și va rămâne o prioritate absolută. Suntem aici, dincolo de doctrine, pentru oameni – pentru sănătatea lor, pentru siguranța lor, pentru viitorul lor”, a transmis deputatul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De

Unul dintre subiectele centrale ale reuniunii a fost nevoia unui acces echitabil, uniform și sustenabil la servicii medicale de calitate, indiferent de zona geografică sau statutul social al cetățenilor. În acest context, România a fost apreciată pentru eforturile substanțiale realizate în direcția prevenției, prin proiectele finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De asemenea, acesta a informat că peste 2.500 de cabinete de medicină de familie sunt în curs de dotare cu echipamente performante pentru screening și prevenție – ecografe de înaltă performanță, ecografe portabile, spirometre, electrocardiografe (EKG), doppler fetal și multe altele: „Este un pas important spre un sistem de sănătate modern, proactiv și orientat către pacient.”

Președintele Comisie pentru Sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rogobete, a susținut cu fermitate ideea că dezvoltarea unui sistem de sănătate modern trebuie să fie o construcție comună, bazată pe transparență, cooperare interinstituțională și onestitate: „Sănătatea nu are culoare politică, iar responsabilitatea noastră este să construim punți, nu bariere.”

Deputatul Alexandru Rogobete, președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, prezent la cea de-a 51-a ediție a Congresului Național de Anestezie și Terapie Intensivă, a pledat pentru realizarea unui cadru legislativ solid, coerent și uman.

„Pentru că aici nu este vorba doar despre funcții sau despre poziții instituționale. Aici este vorba despre oameni. Despre colegii mei din ATI, care mi-au fost nu doar inspirație, ci și familie profesională de-a lungul anilor. Despre prieteni și mentori care m-au format și care m-au învățat că medicina nu este doar știință – ci mai ales empatie, vocație și uneori sacrificiu. Spun răspicat: trebuie să construim un cadru legislativ solid, coerent și uman. Trebuie să protejăm nu doar drepturile personalului medical, ci și demnitatea pacienților. Pentru că, dincolo de orice, în ATI, demnitatea este adesea ultima formă de umanitate care poate fi apărată”, a transmis Deputatul Alexandru Rogobete. 

Deputatul Alexandru Rogobete a explicat și de ce ales calea adminstrativă: „Au trecut aproape patru ani de când am ales calea administrației. Trei dintre aceștia i-am petrecut în administrația centrală, în Ministerul Sănătății alǎturi de oameni minunați. Multe lucruri s-au schimbat în bine – fie că vorbim de infrastructura unităților de terapie intensivă, de dotarea secțiilor cu echipamente performante, de creșterea finanțării pentru AP-ATI. Dar, dincolo de toate aceste realizări administrative, cea mai mare câștigată a fost încrederea: încrederea reciprocă dintre decidenți și profesioniștii din sistemul sanitar.”

„Vă transmit respectul și recunoștința mea și a colegilor din Camera Deputaților pentru tot ceea ce faceți, zi de zi, în tăcere, cu o forță interioară incredibilă. Pentru că – și o spun cu toată sinceritatea – fără dumneavoastră, spitalele din România ar fi pline de durere, și prea adesea, de moarte”, a mai transmis acesta.

Eurodeputatul Gabriela Firea pledează pentru reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății și a solicitat Comisiei Europene, alături de alți colegi eurodeputați, clarificări despre monitorizarea Programului-cadru pentru cercetare și inovare al UE (PC10), care va contribui la reducerea decalajului de șanse între femei și bărbați în domeniul sănătății.

„Peste 500.000 de femei din România suferă de endometrioză, peste 8.000 de români sunt afectați de boli rare, iar bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în țara noastră. O femeie așteaptă între șapte și zece ani pentru diagnosticarea unor afecțiuni grave, precum endometrioza. Femeile se confruntă cu provocări multiple care le afectează negativ bunăstarea, diagnostice întârziate, subestimarea durerii, disparități în cercetare și acces limitat la servicii medicale esențiale”, a transmis eurodeputatul social-democrat într-o postare pe pagina de Facebook. 

Deputatul european subliniază că femeilie din România petrec mai mult timp în condiții de sănătate precară, chiar dacă trăiesc, în medie, cu cinci ani mai mult decât bărbații: „Disparitățile din cercetare indică faptul că femeile sunt adesea sub-reprezentate în studiile clinice, ceea ce duce la un risc crescut de reacții adverse și tratamente mai puțin eficiente. Este alarmant faptul că doar 1% din cercetare și inovare în sănătate, în afara oncologiei, este dedicată afecțiunilor specifice femeilor, astfel încât, am întrebat Comisia Europeană, ce măsuri concrete are pentru a extinde domeniul de cercetare.”

În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 76,6 ani (71,3 ani pentru bărbați și 79,2 ani pentru femei). În acest clasament mai suntem urmați doar de Latvia și Bulgaria. Prin urmare, față de rapoartele publicate în 2023, respectiv 2021, speranța de viață în România a crescut, dar rămâne în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, cu mult sub media europeană. 

Principalele cauze ale mortalității provocate de cancer, la nivel european, sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal, cancerul mamar (care afectează aproape exclusiv femeile) și cancerul de prostată (care afectează numai bărbații). 

„Este imperativ să dezvoltăm politici europene ambițioase, care să asigure accesul echitabil la servicii medicale esențiale pentru toate femeile. Politicile publice pentru femei, pentru familii în general, conțin empatie și e bine să avem cât mai multe doamne în posturi cheie, așa cum este Roberta Metsola, președinta Parlamentului European”, a conchis europarlamentarul Gabriela Firea.

Necesitatea introducerii conceptului de „gender medicine” a fost reiterată și la nivel național, la nivel parlamentar. La nivelul UE, chiar și atunci când bărbații și femeile suferă de aceeași boală, femeile sunt diagnosticate, în medie, cu patru ani mai târziu decât bărbații pentru peste 700 de boli. Când implementarea programelor de screening nu este asumată și finanțată, statisticile confirmă că femeile din România mor din cauza unor forme prevenibile de cancer. Astfel, tinere, mame, surori sau bunici își pierd viața, mult prea devreme, pentru că nu au avut acces la programele de screening, sau nu au fost informate cu privire la campaniile de vaccinare care se derulează la nivel național.