Connect with us

ROMÂNIA

Șase ani de la doborârea aeronavei MH-17: MAE va continua să pledeze în favoarea clarificării circumstanțelor prăbușirii aeronavei și tragerea la răspundere a celor responsabili

Published

on

La împlinirea a șase ani de la doborârea aeronavei MH-17, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) comemorează cele 298 de victime care și-au pierdut viața în tragicul accident și transmite un mesaj de profundă compasiune și solidaritate familiilor acestora, transmite un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Ministerul Afacerilor Externe va continua să pledeze în favoarea  cooperării pentru clarificarea circumstanțelor prăbușirii aeronavei MH-17 și tragerea la răspundere a celor responsabili, în conformitate cu prevederile rezoluției Consiliului de Securitate 2166 din 2014.

Ministerul Afacerilor Externe salută progresele realizate în cadrul procedurilor penale și reiterează susținerea pentru desfășurarea acestora pe teritoriul Olandei, în conformitate cu legislația olandeză.


La 17 iulie 2014, aeronava MH-17 aparținând companiei Malaysia Airlines a fost doborâtă în estul Ucrainei, în timp ce efectua cursa Amsterdam – Kuala Lumpur. La bord se aflau 298 de persoane care şi-au pierdut viața (283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului). În acest tragic incident aviatic şi-a pierdut viața şi un cetățean român. Ancheta penală este coordonată de o echipă comună de anchetă (JIT) formată din reprezentanți ai autorităților judiciare şi polițienești din Olanda, Ucraina, Australia, Belgia şi Malaysia. Membrii JIT au decis cu privire la desfășurarea procedurilor penale și judecarea persoanelor responsabile de prăbușirea aeronavei MH17 în Olanda, în conformitate cu legislația acestui stat și în baza valorificării rezultatelor anchetei JIT. La 19 iunie 2020, Parchetul General olandez a anunțat demararea acțiunii penale împotriva a patru suspecți.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

Published

on

© Ministerul Apararii Nationale/ Facebook

Cea de-a treia şi cea de-a patra aeronavă F-16 Fighting Falcon – din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forţelor Aeriene Române – au sosit vineri din Portugalia, în Baza 86 Aeriană “Locotenent aviator Gheorghe Mociorniţă”, de la Borcea, anunţă Ministerul Apărării Naţionale.

Ultima aeronavă din lotul de cinci va fi livrată în primul trimestru al anului 2021.

Achiziţia noului lot de avioane F-16 Fighting Falcon şi a pachetului de bunuri şi servicii aferent va asigura creşterea securităţii României prin executarea permanentă a apărării spaţiului aerian naţional/NATO, pe timp de pace şi în situaţii de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO, în conformitate cu angajamentele asumate, precizează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Achiziţia celor cinci aeronave a fost făcută conform Legii 237/2019 pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2019.

În aceeaşi lună a fost semnat şi contractul cu Guvernul Republicii Portugheze pentru achiziţia aeronavelor, din excedentul acestei ţări, precum şi a unui pachet de bunuri şi servicii care include, printre altele, modernizarea avioanelor la un standard superior, elemente de suport logistic şi instruirea personalului tehnic ingineresc.

Pentru achiziţionarea pachetului de bunuri şi servicii complementare sunt în curs de atribuire Guvernului Statelor Unite ale Americii contracte de tip Letter of Offer and Acceptance – LOA, specifice Programului Foreign Military Sales – FMS.

Atribuirea contractelor este în conformitate cu prevederile art. 22 lit)f din OUG nr. 114/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.125/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Programul va permite şi creşterea nivelului de instruire a personalului tehnic ingineresc, precum şi crearea capabilităţii de reparaţii capitale pentru motoarele ce echipează avioanele F-16, arată MApN.

Forţele Aeriene Române mai au în dotare 14 aeronave F-16 Fighting Falcon, care execută deja misiuni de poliţie aeriană.

Prin Hotărârea CSAT din 27 septembrie 2012 a fost aprobată Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” care prevede realizarea graduală a capabilităţii operaţionale aeriene finale, reprezentată de trei escadrile de luptă dotate cu câte 16 avioane multirol fiecare. Pentru aceasta, au fost semnate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 240/2013, contracte cu Guvernul Republicii Portugheze şi Guvernul SUA pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16. Aeronavele au fost livrate în perioada 2016 – 2017 – şase la 29 septembrie 2016, trei la 15 noiembrie 2016 şi trei la 28 septembrie 2017.

Primele două aeronave din noul lot de cinci au sosit în România în luna august a acestui an, iar după intrarea în dotarea Forţelor Aeriene Române şi a ultimului avion F-16 Fighting Falcon (prevăzută pentru primul trimestru al anului 2021), toate cele 17 aparate de zbor – în configuraţie M5.2R, vor trece printr-un program de modernizare la standardul M6XR.

Adoptarea Legii 237/2019 şi semnarea contractului cu Republica Portugheză asigură premisele pentru ca industria naţională de apărare să execute lucrările de mentenanţă, reparaţiile capitale la motoare şi modernizarea aeronavelor F-16. Operatorul SC Aerostar SA – Centrul de mentenanţă pentru aeronavele F-16 din dotarea Armatei României – va asigura mentenanţa pentru acest tip de aeronave, SMFA şi Aerostar având încheiat un protocol de colaborare în acest sens.

Continue Reading

ROMÂNIA

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

Published

on

©European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 400.000 de hectare (ha) de teren natural european au ars și un număr record de zone naturale protejate au fost afectate de incendii forestiere în 2019, relevă un raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Potrivit celei de-a 20-a ediții a Raportului anual privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru anul 2019, schimbările climatice au continuat să aibă efecte negative asupra duratei și intensității pericolului de incendii în Europa. Încă din luna martie, înainte de ”sezonul incendiilor” în majoritatea țărilor, suprafața totală din UE afectată de incendii era deja mai mare decât media anuală a ultimilor 12 ani.

Cu toate acestea, datorită unei mai bune pregătiri și unei reacții mai eficiente, sezonul 2019 a fost unul dintre cele mai bune de până acum în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderii de vieți omenești.

Conform constatărilor din raport, dintre statele membre, Spania, Portugalia și Polonia au înregistrat cel mai ridicat număr de incendii din țările UE în 2019. România a fost, cu 73 444 ha de suprafață afectată de incendii, țara care a suferit cele mai mari pagube produse în zonele protejate în 2019, conform sistemului european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS). 

Incendiile de pădure au afectat grav zone protejate „Natura 2000” din Europa, mai arată raportul. O suprafață de 159 585 ha a fost devastată de incendii în 2019 în UE, iar din aceasta, aproape jumătate s-a aflat în aceste zone extrem de importante pentru biodiversitate.

Sezonul 2019 a fost, în ciuda acestui fapt, unul dintre cele mai bune în ceea ce privește prevenirea accidentelor și a pierderii de vieți omenești, este specificat în document. Din cauza incendiilor de pădure și-au pierdut viața doar trei persoane din țările incluse în raportul pe 2019.

Cartografierea rapidă realizată de serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență a fost activată de 35 de ori pentru a se solicita ajutor în scopul combaterii incendiilor forestiere în 2019, cele mai multe activări anuale de până acum.

Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de cinci ori pentru incendii de pădure și a fost modernizat prin intermediul rescEU în 2019, creându-se o rezervă europeană nouă care include avioane și elicoptere de stingere a incendiilor.

Strategia în domeniul biodiversității, propusă în mai ca parte din Pactul verde european, prevede acțiuni pentru îmbunătățirea sănătății pădurilor europene și consolidarea rezilienței noastre la incendiile forestiere, incluzând și obiectivul de plantare a cel puțin 3 miliarde de copaci până în 2030.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei are o contribuție esențială la reducerea riscurilor legate de dezastrele provocate de incendii de pădure în Europa și pe plan mondial, prin intermediul dezvoltării și funcționării EFFIS și a sistemului mondial de informare privind incendiile forestiere (GWIS).

Rapoartele privind incendiile forestiere din Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord constituie o sursă incomparabilă de informații pentru entitățile responsabile de gestionarea incendiilor și factorii de decizie din țările europene și din cele învecinate. Acestea furnizează statistici oficiale cu privire la impactul incendiilor de pădure, raportate anual de administrațiile responsabile cu gestionarea incendiilor din țările respective.

Continue Reading

ROMÂNIA

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură, într-o primă etapă a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement).

Comisia a decis vineri, 30 octombrie, să trimită scrisori de punere în întârziere Estoniei și României, deoarece legislațiile lor naționale nu transpun în totalitate și cu exactitate normele UE privind combaterea anumitor forme de expresie ale rasismului și xenofobiei în baza codului penal, potrivit unui comunicat. 

Potrivit Executivului European, România nu a definit corect discursul care instigă la ură, deoarece nu reușește să transpună în codul penal discursurile motivate de ură care incită la violență. Mai mult, România incriminează doar discursul instigator la ură, în cazul în care această conduită este îndreptată împotriva unui grup de persoane definit prin referire la rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, dar nu atunci când este adresat unui membru individual al acestor grupuri.

Astfel, România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la întrebările ridicate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat, a doua etapă a procedurii de infringement, care reprezintă o solicitare oficială de a se conforma legislației UE. Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate.

Decizia-cadru privind combaterea rasismului și xenofobiei prin intermediul dispozițiilor penale (Decizia-cadru 2008/913 / JAI) urmărește să se asigure că manifestările grave ale rasismului și xenofobiei sunt pedepsite cu sancțiuni penale eficiente, proporționale și disuasive în întreaga UE. Comisia continuă să evalueze transpunerea prezentei decizii-cadru și în alte state membre și, dacă este necesar, nu va ezita să înceapă alte proceduri privind încălcarea dreptului UE.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

U.E.4 mins ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

Cristian Bușoi14 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

U.E.15 hours ago

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

NATO16 hours ago

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

ROMÂNIA16 hours ago

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

ROMÂNIA17 hours ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

ROMÂNIA17 hours ago

Ambasadorul SUA, la cinci ani de la Colectiv: Nu pot șterge răul din trecut, dar pot să asigur că SUA sunt partenerul neclintit în crearea unei Românii lipsite de corupție

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Procedura de infringement: România are la dispoziție două luni pentru a remedia deficiențele privind tratarea apelor urbane reziduale

Eugen Tomac18 hours ago

Eurodeputatul Eugen Tomac salută decizia UE de a aloca 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților COVID-19: Sprijinul european este esențial

MAREA BRITANIE19 hours ago

Brexit: Germania îndeamnă Uniunea Europeană să mențină pragmatismul în relațiile cu Londra, ”indiferent de ce se întâmplă”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending