Connect with us

NEWS

Scandalul Cambridge Analytica. Fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg: Nu am avut o viziune destul de largă a responsabilităţii noastre şi asta a fost o mare eroare

Published

on

 Co-fondatorul și directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, a mers luni la Capitol Hill înaintea unei mult așteptate mărturii ce va avea loc în această săptămână asupra modului în care platforma de socializare a permis unei companii de extracție a datelor să obțină informații personale de la cel puțin 87 milioane de utilizatori, scrie Fox News. Cu toate acestea, perspectiva unor legi care restricționează Facebook și alte companii de internet este puțin probabilă, nu doar din cauza lipsei de voință politică și a lobby-ului eficient al companiilor de tehnologie, ci și din cauza faptului că puțini parlamentari doresc să se lupte cu complexitatea problemei.

„Nu am avut o viziune destul de largă a responsabilităţii noastre şi asta a fost o mare eroare”, a declarat şeful Facebook, într-o mărturie scrisă depusă luni înaintea audierii sale în Comisia de Comerţ şi Energie din Camera Reprezentaţilor din Congresul SUA, 

„A fost greşeala mea şi îmi pare rău. Am fondat Facebook, conduc (compania), şi sunt responsabil pentru ceea ce se întâmplă acolo”, a adăugat Zuckerberg, care urmează să fie audiat în două comisii din Congresul american.

„Este acum clar că nu am făcut destul pentru a împiedica folosirea acestor unelte pentru a face rău …”, se mai arată în mărturia scrisă a şefului Facebook.

Măsurile anunțate de Facebook în urma scandalului Cambridge Analytica: 

  • Au fost promise măsuri şi restricţii în perspectiva alegerilor care vor avea loc anul viitor în mai multe state, pentru a evita amestecul în procesul electoral
  • Aproximativ 2,2 miliarde de utilizatori vor fi înștiințați cu privire la aplicațiile pe care le utilizează și la informațiile pe care acestea le-ar fi putut folosi  
  • Zuckerberg a postat luni o scrisoare pe Facebook, cerându-și scuze față de utilizatori, spunând că prevenirea „implicării și dezinformării” în alegerile din 2018 se numără printre prioritățile sale
  • De asemenea, a anunțat că planifică dezvoltarea unor noi instrumente de inteligență artificială, care vor „elimina” mii de conturi false, vor verifica orice agent de publicitate politică și vor înființă o comisie independentă de cercetare electorală

În cazul în care explicaţiile lui Zuckerberg privind scandalul Cambridge Analytica nu sunt satisfăcătoare, Congresul ar putea adopta o nouă legislaţie care să reglementeze mai strict activitatea Facebook.

Scandalul Cambridge Analytica a izbucnit în luna martie, atunci când a fost raportat faptul că firma susţinută de Robert Mercer, simpatizant al lui Donald Trump, şi condusă în trecut de Steve Bannon, fost consilier al actualului preşedinte american, a obţinut informaţii personale a 50 de milioane de utilizatori Facebook fără a avea permisiunea. Aceste informaţii au fost folosite pentru a influenţa procesul electoral din 2016.

Cifra s-a dovedit a fi mult mai mare, iar reprezentanţi ai Facebook au transmis că peste 70 de milioane dintre cei 87 de milioane de utilizatori afectaţi sunt din Statele Unite, peste 1 milion, din Filipine, Indonezia şi Marea Britanie. Alte aproximativ 2,7 milioane, din Uniunea Europeană.

Citiți și: Mark Zuckerberg anunță că Facebook va pune în aplicare standardele UE de confidențialitate a datelor

 

 

.

INTERNAȚIONAL

Prima înfrângere a lui Boris Johnson în Parlamentul britanic după învestirea sa în decembrie: Camera Lorzilor a votat un amendament prin care cetățenii UE eligibili au dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit

Published

on

© House of Lords/ Facebook

Premierul britanic Boris Johnson a suferit luni seara prima sa înfrângere în Parlament după victoria înregistrată în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din luna decembrie a anului trecut, Camera Lorzilor adoptând un amendament care protejează drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit după Brexit, anunță Reuters, potrivit Agerpres.

Camera Comunelor a aprobat la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Parcurgând etapele procedurale, proiectul a ajuns în Camera Lorzilor, unde guvernul nu se bucură de o majoritate. Deși este de așteptat ca această cameră să nu blocheze legislația, aceasta încearcă totuși să opereze unele modificări.

Decizia Camerei Lorzilor vine după ce, în weekend, co-președintele Partidului Conservator, James Cleverly a declarat că aceasta ar putea fi mutată în orașul York, aflat în nordul Angliei, zonă în care conservatorii au obținut mai multe mandate în alegerile anticipate din decembrie, deși este cunoscut faptul că votează în mod tradițional cu Partidul Laburist.

Astfel, Camera Lorzilor a votat, cu un scor de 270 de voturi pentru și 229 împotrivă, în favoarea unui amendament propus de liberal-democraţi (pro-UE) care le acordă cetăţenilor UE eligibili dreptul automat de a rămâne în Regatul Unit după Brexit, în loc de a face demersuri pe lângă guvern.

De asemenea, ei ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Un purtător de cuvânt a premierului Johnson a declarat anterior că ”schema de înregistrare le va oferi posesorilor un statut digital sigur care le va atesta drepturile şi va face legătura cu paşaportul sau cartea lor de identitate”.

Negociatorul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a transmis delegației britanice cu care a avut o întrevedere la 17 ianuarie, din care a făcut parte și ministrul britanic pentru Brexit, Stephen Barclay, că cetăţenii europeni care obţin în Regatul Unit statutul de rezident permanent doresc să primească şi un document fizic prin care să poată dovedi că pot rămâne în această ţară.

Această chestiune a fost semnalată și de eurodeputați.

Prin rezoluția adoptată la 15 ianuarie, Parlamentul European atrage atenția că în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după această decizie, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentul va fi respins, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra acestei decizii în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Cetăţenii UE au termen până la 30 iunie 2021 pentru a depune dosarele în vederea obținerii noului statut.

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban anunță consulări publice pe tema Pactului Ecologic European: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția României

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunțat că va organiza o serie de consultări cu mediul de afaceri și sindicate în legătură cu obiectivele Pactului Ecologic European și consecințele acestuia asupra României.

”Am discutat despre organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizațiilor profesionale, a sindicatelor referitor la ceea ce se numește Green Deal (n.r. Pactul Ecologic European), posibilele consecințe asupra României, obiectivelor asumate în Green Deal și de asemenea stabilirea poziției României în toate regulamentele care vor fi dezbătute în Parlamentul European pentru a asigura atingerea obiectivelor în cadrul Green Deal. Continuă consultarea societății. Continuă consultarea societății privitor la viitorul exercițiul financiar multianual, bugetul UE în perioada 2021-2027”, a declarat Ludovic Orban după ședința Partidului Național Liberal.

Potrivit unor surse europene, România ar urma să fie cea de-a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va beneficia de cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Astfel, fondurile destinate României se ridică la suma de 757 de milioane de euro, defalcate pe șapte ani, și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă.

Polonia va primi cea mai mare finanțare (2 miliarde de euro), urmată de Germania, cu 877 de milioane de euro, cu regiuni industriale bazate pe cărbune.

Potrivit unor estimări preliminare realizare de Bloomberg, Polonia va beneficia de investiții estimate la 27.3 de miliarde de euro în urma acestor alocări de fonduri europene. Aceasta este urmată de Germania, cu investiții de 13.4 miliarde de euro, pe locul trei clasându-se România, cu investiții potențiale ce se ridică la 10.2 miliarde de euro.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Incendiile din Australia au distrus mai mult de jumătate din habitatul speciilor amenințate cu dispariția

Published

on

© Scott Morrison/ Facebook

Incendiile din Australia au distrus mai mult de jumătate din habitatul în care trăiesc 100 de specii de plante și animale amenințate cu dispariția, inclusiv 32 de specii în pericol critic de extincție, a anunțat luni guvernul de la Canberra, potrivit AFP, informează Digi24, citat de Agerpres.

Peste un miliard de animale au pierit în incendiile fără precedent care au făcut ravagii în estul și sudul insulei timp de mai multe luni, mistuind o suprafață mai mare decât cea a Portugaliei.

Un bilanț concret privind flora și fauna va fi stabilit în câteva săptămâni, având în vedere că nu toate focarele au fost stinse, iar unele zone distruse de incendii sunt încă prea periculoase pentru a fi explorate, anunță autoritățile.

Ministerul Mediului a publicat deja o listă preliminară a speciilor de plante, animale și insecte pe cale de dispariție care au pierdut peste 10% din habitatul lor cunoscut.

Peste 80% din habitatele cunoscute sau probabile ale unui număr de 49 de specii au fost distruse de incendii, în timp ce 50 până la 80% din ariile populate ale altor 65 de specii au fost afectate de flăcări.

”Unele specii sunt mai vulnerabile la flăcări decât altele şi unele zone au fost mult mai grav afectate decât altele, astfel încât o analiză aprofundată va fi necesară înainte de a putea evalua pe deplin impactul incendiilor pe teren”, a declarat Sally Box, comisar pentru specii pe cale de dispariţie.

Speciile amenințate includ: 272 de plante, 16 mamifere, 14 broaşte, nouă păsări, şapte reptile, patru insecte, patru peşti şi un păianjen, a spus ministerul.

Marea majoritate din cele 32 de specii în pericol critic de extincție afectate de incenții este formată din plante, dar au existat și broașe, broaște țestoase și trei tipuri de păsări, potrivit sursei citate.

Incendiile de vegetație de o amploare și o violență fără precedent, care au devastat regiuni întregi din Australia, s-au solidat până în prezent cu moartea a cel puțin 29 de persoane, 8 milioane de hectare de teren distruse de foc și 2.000 de case mistuite de flăcări. Specialiștii estimează că numărul animalelor decedate în aceste incendii ar putea ajunge la 1 miliard.

Statele din sud-estul Australiei, New South Wales, Victoria şi South Australia, au fost cele mai afectate de condiţiile meteo extreme.

ONU a avertizat  în cadrul unui plan de acțiune prezentat în timpul Convenției ONU pentru Biodiversitate că poluarea trebuie diminuată până în 2030 pentru a salva de la dispariție numeroase specii de animale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending