Connect with us

U.E.

”Scenariul absenței unui acord între Londra și UE, mai probabil ca oricând”. Guvernul francez pregătește o legislație pentru a diminua consecințele unui Brexit fără acord

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Guvernul francez pregătește o legislație pentru a diminua consecințele unui posibil scenariu în care nu va exita un acord privind Brexit-ul.

FOTO: Présidence de la République France/ Flickr

Măsurile, care ar putea fi analizate de o comisie a Senatului cel mai probabi până joi, vor trece printr-o procedură de urgență, care oferă posibilitatea să fie supuse votului parlamentar, fără a exista o dezbatere prealabilă, anunță Politico Europe. 

Liderii europeni se întâlneasc astăzi în marja unui summit care a fost calificat de însuși președintele Consiliului European, Donald Tusk, drept un ”moment al adevărului”.

Discutând cu jurnaliștii înaintea unei întrevederi a Consiliului Afaceri Generale, găzduită de Luxemburg, ministrul european al Afacerilor Europene, Nathalie Loiseau a precizat că statul său pregătește o serie de măsuri pentru a proteja drepturile cetățenilor și pentru a evita barierele portuare.

”Sunt măsuri pentru cetățenii noștri care trăiesc în Regatul Unit, dar care se vor întoarce în Franța. Sunt măsuri pentru cetățenii britanici care se află pe teritoriul țării noastre. Sunt, evident, măsuri care vizează toate aspectele legate de traficul din Canalul Mânecii” , a precizat aceasta.

”Lucrăm pentru a pune în funcțiune infrastructura vamală pentru a ne asigura că ale nostre controale afectează cât mai puțin posibil intrarea pe teritoriul european”, a completat Loiseau.

Scenariul privind barierele portuare reprezintă un aspect care suscită interesul miniștrilor francez. Ministrul de Finanțe, Gerald Darmanin, care a vizitat la începutul lunii coastra franceză nord-estică, s-a angajat să suplimenteze numărul agenților vamali cu 700 pentru a ușura traficul.

Jean-Paul Mulot, reprezentant permanent în Regatul Unit al regiunii Hauts-de-France, a declarat că cooperarea interministerială va fi necesară pentru a asigura că fluxurile transfrontaliere sunt gestionate eficient. Mai mult, a subliniat Mulot, Ministerul Agriculturii va trebui să angajeze și să antreneze 250 de agenți sanitari pentru a verifica animalele – moarte și vii – care pot bloca o trecere a frontierei.

Costurile de angajare a acestor lucrători noi, precum și crearea de locații vamale și adăugarea de benzi de inspecție ar putea fi de până la 35-40 milioane de euro pe an, potrivit unei estimări a lui Mulot. Alte costuri ar putea include achiziționarea de terenuri pentru noi spații de depozitare și locuri de parcare.

Proiectul de lege a fost deja prezentat într-o ședință a cabinetului de către Loiseau și ministrul Afacerilor Externe, Jean-Yves Le Drian. Parlamentul urmează să îl ia în considerare la începutul lunii noiembrie.

Liderii statelor UE speră ca la Consiliul European din 17-18 octombrie să convină asupra unui acord final privind Brexitul care în principiu să fie acceptabil şi pentru guvernul de la Londra, astfel încât pe 17-18 noiembrie să se poată desfăşura un summit special la care ar urma să fie definitivată declaraţia politică privind viitoarele relaţii dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Membrii PPE din CoR salută instrumentul de recuperare propus de Comisia Europeană. Emil Boc: Este o realizare grozavă. Trebuie să folosim banii pentru investiții și crearea de locuri de muncă

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Membrii PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) au salutat instrumentul de recuperare propus de Comisia Europeană în cadrul primei reuniuni online a Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER). Dezbaterile s-au concentrat pe COVID19 și noul cadru financiar multianual (CFM), potrivit unui comunicat.

Reuniunea a avut loc a doua zi după ce Comisia Europeană a propus crearea unui nou instrument de recuperare, Next Generation EU, de 750 de miliarde de euro, precum și consolidări vizate la bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, care vor aduce „puterea de foc” financiară totală a bugetul UE la 1,85 miliarde de euro.

Ivan Žagar, primarul municipiului Slovenska Bistrica și vicepreședinte al Comisiei COTER a spus că trebuie abordate disparitățile teritoriale și inegalitățile sociale:

„Trebuie să ne asigurăm că niciun cetățean și nicio regiune nu este lăsată în urmă. În această privință, este esențial să ajungem la un acord cu privire la CFM cât mai curând posibil. “

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a salutat propunerea Comisiei, pe care o descrie ca fiind o realizare grozavă:

„Trebuie să folosim banii în cel mai eficient mod, în investiții și în crearea de locuri de muncă. Acest lucru este crucial pentru a transforma în realitate visul nostru ca nimeni să nu fie este obligat să părăsească regiunea din care provine”. Coordonatorul COTER al PPE-CoR a adăugat că UE trebuie să fie pregătită pentru provocările viitoare, cum ar fi un al doilea val Covid-19. În acest sens, el a sugerat să se păstreze flexibilitatea pentru fondurile UE și să se facă eforturi pentru o mai bună guvernare pe mai multe niveluri.

La ședința Comisiei a intervenit, de asemenea, Marc Lemaître, directorul general pentru politici regionale și urbane, care a declarat:

„Trebuie să readucem încrederea în Europa! Noua propunere de ieri privind CFM este un pas foarte bun în această direcție. ” El a adăugat că acum mai mult decât oricând nevoile și provocările sunt diferite și trebuie să surprindem gravitatea crizei economice și sociale cu care se confruntă regiunile noastre. De aceea, vom păstra deplina flexibilitate pentru fondurile de coeziune pentru a putea fi implementate rapid în orașele și regiunile unde este necesar.

Nikola Dobroslavić, președintele județului Dubrovnik-Neretva, a declarat că propunerea privind noul CFM și Planul de recuperare pentru UE demonstrează solidaritatea și consolidează Uniunea pentru viitor. Raportorul CoR pentru CFM a adăugat: „Propunerea va fi de mare folos pentru economia UE, pentru statele membre, regiuni și orașe. Pentru autoritățile locale și regionale (ADR), este important ca în propunere să fie îmbunătățite politica de coeziune, dezvoltarea rurală și resursele proprii.”

Michael Schneider, secretar de stat, reprezentant al landului Saxonia-Anhalt în guvernul federal german, a declarat că politica de coeziune are nevoie de finanțare adecvată și că ratele de cofinanțare ale UE ar trebui să fie sporite pentru a permite regiunilor să investească într-o recuperare durabilă care să creeze locuri de muncă și creștere.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Continue Reading

U.E.

”Obiectivul nostru mondial: uniți pentru viitor”. Comisia Europeană va organiza luna viitoare o nouă conferință pentru strângere de fonduri pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19

Published

on

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va organiza o nouă conferință a doantorilor luna viitoare pentru a strânge fonduri pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Cu cât mobilizăm mai repede mai multe resurse și ne unim forțele, cu atât avem mai multe șanse ca în curând să avem cu toții acces la un vaccin împotriva COVID-19. Trebuie să ieșim mai puternici din această pandemie. Ar trebui ca în viitor să fim mai pregătiți să facem față unei astfel de crize, să avem un acces echitabil la medicamente și sisteme de sănătate robuste peste tot în lume. Este o provocare la scară planetară care necesită o mobilizare cu adevărat internațională”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unei informări a instituției. 

Maratonul donațiilor intră în etapa următoare prin lansarea unei noi campanii

La începtul lunii mai, Uniunea Europeană a preluat rolul de lider în această luptă împotriva pandemiei de SARS-CoV-2 și a organizat un teledon mondial în vederea finanțării cercetării și dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19, Bruxelles-ul reușit atunci să strângă contribuții de 7,4 miliarde de euro.

Marele absent al acestui moment au fost Statele Unite, care au încercat să minimalizeze importanța maratonului donațiilor, califcându-l o conferință ”printre atâtea altele”.

În cadrul maratonului donațiilor, care a început la 4 mai, va fi acum lansată împreună cu Global Citizen, o organizație internațională de promovare și apărare a drepturilor civile, o nouă campanie intitulată ”Obiectivul nostru mondial: uniți pentru viitor”.

Campania se va desfășura ub patronajul Comisiei Europene și în parteneriat cu Bloomberg Philanthropies, Fundația Bill & Melinda Gates și Wellcome Trust. Aceasta se va întinde pe patru săptămâni și va culmina cu organiza unui summit internațional pentru strângerea de donații sâmbătă, 27 iunie.

Această campanie este susținută de țările partenere ale inițiativei „Răspunsul mondial la criza provocată de pandemia de COVID-19” – Austria, Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Norvegia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Spania, Emiratele Arabe Unite și Regatul Unit – și de Banca Europeană de Investiții. Se așteaptă ca în viitor acestor țări să li se alăture și altele. Organizația Mondială a Sănătății este, de asemenea, un partener-cheie și o susținătoare a eforturilor depuse în acest sens.

Artiști de talie internațională, precum Adam Lambert, Chloe x Halle, Chris Rock, Coldplay, Dionne Warwick, Femi Kuti, Fher of Má, Hugh Jackman, Idris și Sabrina Elba, J Balvin, Justin Bieber, Lady Gaga, Lang Lang, Miley Cyrus, Padma Lakshmi, Rachel Brosnahan și Shakira, au anunțat că se vor alătura și ei eforturilor de mobilizare a cetățenilor în jurul acestei cauze, oferind astfel în mod concret o mână de ajutor și transmițând un mesaj puternic liderilor mondiali.

Summitul mondial privind vaccinarea organizat în data de 4 iunie de Gavi, alianța pentru vaccinuri, va reprezenta o nouă etapă importantă în consolidarea sistemelor de sănătate și a capacităților de imunizare ale celor mai sărace țări ale lumii, aspecte esențiale pentru atingerea obiectivelor urmărite în cadrul Răspunsului mondial la criza provocată de pandemia de COVID-19.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană alocă încă 55 mld. de euro prin inițiativa REACT-UE pentru a spori sprijinul pentru coeziune post-pandemie

Published

on

© European Commission/ Horizon 2020

Comisia Europeană propune o nouă inițiativă REACT-UE, pentru a spori sprijinul pentru coeziune acordat statelor membre pentru ca economiile lor să devină mai reziliente și mai sustenabile în faza de redresare după criză. Acest lucru va contribui la reducerea decalajului dintre primele măsuri de răspuns și redresarea pe termen mai lung, informează un comunicat de presă.

REACT-UE sau Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei, este o inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei.

Pachetul REACT-EU include 55 miliarde EUR ca fonduri suplimentare care, în perioada 2014 – 2020, vor fi la dispoziția Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) și a Fondului social european (FSE), precum și la dispoziția Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Aceste fonduri suplimentare vor fi puse la dispoziție în perioada 2021 – 2022 din Next Generation EU și deja în 2020 printr-o revizuire țintită a cadrului financiar actual.

Prin urmare, Comisia își adaptează și propunerile de viitoare programe de coeziune și de politică socială pentru a acorda un sprijin și mai puternic investițiilor în scopul redresării, de exemplu: în ceea ce privește reziliența sistemelor naționale de sănătate, în sectoare precum turismul și cultura, în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii, privind măsurile de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor, educația și competențele și măsurile de combatere a sărăciei în rândul copiilor.

Comisia consolidează, de asemenea, Mecanismul pentru o tranziție echitabilă, un element-cheie al Pactului Ecologic European, pentru a garanta echitatea socială în tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic în regiunile cele mai vulnerabile cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending