Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Schimb de scrisori între Comisia JURI și președintele PE: David Sassoli îi cere acesteia ca până luni să îi ofere recomandările finale privind candidatura Rovanei Plumb la Comisia Europeană

Published

on

© David Sassoli/ Twitter

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European și președintele instituției, David Sassoli, au clarificat vineri, printr-un schimb de scrisori situația privind suspendarea procedurii în cazul candidaturii Rovanei Plumb pentru funcția de comisar european, după ce Comisia JURI a constatat joi ”un conflict de interese potențial sau real” în conținutul declarației sale financiare și de avere.

Într-o scrisoare trimisă de eurodeputata Lucy Nethsingha, președinta Comisiei JURI, lui David Sassoli se precizează că ”până când conflictul de interes nu va fi rezolvat, există serioase îndoieli în legătură cu capacitatea comisarului desemnat de a-și exercita rolul în calitate de comisar pentru transport”.

Scrisoarea Comisiei JURI, obținută de Radio Europa Liberă, precizează că organismul este ”îngrijorat că problemele legate de plata înapoi a unui împrumut atât de important ar putea continua să creeze potențiale conflicte de interese și în legătură cu celelalte portofolii”.

Totodată, Comisia menționată a solicitat președintelui Parlamentului European să o informeze pe președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și să mențină Comisia JURI informată cu privire la ”măsurile pe care președintele Comisiei intenționează să le ia pentru a rezolva acest conflict de interese”.

În răspunsul său, consultat de Mediafax și citat de Digi24, președintele David Sassoli transmite președintelui Comisiei JURI, Lucy Nethsingha, că procedura de numire a comisarului desemnat Rovana Plumb este suspendată și solicită Comisiei pentru afaceri juridice să își transmită recomandările până luni, 30 septembrie, la prânz.

Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a blocat joi procedura candidaturii Rovanei Plumb și pe cea a lui László Trócsányi, ambii europarlamentari în funcție, oferind aviz negativ celor două candidaturi în contextul unor neclarități privind declarația financiară și de avere a fiecăruia dintre cei doi.

Rezultatul votului în cazul avizului negativ pentru Rovana Plumb a fost de 15 voturi pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri. În cazul lui Trócsányi, votul a fost și mai strâns: 11 la 9, cu 3 abțineri.

În cazul Rovanei Plumb, Comisia JURI a mai decis, cu 20 de voturi pentru și 3 abțineri, să trimită o scrisoare Comisiei Europene prin care va transmite îngrijorările cu privire la ”potențial sau existent conflict de interese” și va solicita rezolvarea acestuia. Potrivit procedurii prevăzute la Anexa VII din Regulamentul de Procedură a Parlamentului European pentru numirea Comisiei Europene, avizul favorabil din partea Comisiei JURI reprezintă o pre-condiție pentru organizarea unei audieri în comisia de specialitate.

Comisia Europeană a reacționat, prin vocea purtătorului de cuvânt, precizând că ”procedura este suspendată” și că ”decizia se află la Parlamentul European și la Ursula von der Leyen”.

În context, președintele Parlamentului European a solicitat clarificări de la Comisia JURI, o nouă întâlnire a membrilor acestei Comisii urmând să aibă loc luni, 30 septembrie.

În total, 10 din cei 26 de comisari europeni desemnați au fost verificați de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European în ce privește declarațiile lor de avere: Johannes Hahn (Austria), Didier Reynders (Belgia), Věra Jourová (Cehia), Sylvie Goulard (Franța), Virginijus Sinkevičius (Lituania), Janusz Wojciechowski (Polonia), Elisa Ferreira (Portugalia), Rovana Plumb (România,) Josep Borrell (Spania), László Trócsányi (Ungaria).

Procedura de nominalizare a celor 26 de comisari ai viitoarei Comisii Europene a Ursulei von der Leyen – care urmează să își preia mandatul la 1 noiembrie – constrânge fiecare candidat să le transmită parlamentarilor europeni o declaraţie de avere, în care îşi precizează activele, bunurile imobiliare, precum şi precedentele activităţi.

Numai pe baza acestui document, eurodeputaţii îi autorizează sau nu să treacă la etapa următoare: audierea lor în comisiile de resort, prevăzută între 30 septembrie şi 8 octombrie, necesară pentru ca nominalizarea lor să fie validată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu anunță vizita în România a reprezentanților Comisiei de Transport și Turism: Colegii mei din PE vor vedea ce înseamnă România reală

Published

on

© European Parliament

Reprezentanți ai Comisiei de Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European vor efectua o vizită de lucru în România, în perioada 6-8 aprilie, anunță eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în cadrul acestei comisii.

 

În declarația video transmisă astăzi, Marian-Jea Marinescu a informat că agenda vizitei cuprinde întâlniri cu Comisia de Transport din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Compania Națională pentru Autostrăzi și Căile Ferate.

„Eu am propus să avem o întâlnire și cu producătorii de material rulant pentru că vreau să arăt ce se face în România, să promovez industria românească”, a precizat eurodeputatul. 

De asemenea, Marinescu a spus că de la București, eurodeputații se vor deplasa la Constanța „pentru a discuta mai mult despre Canalul Dunăre-Rin și despre dezvoltarea transportului pe căile navigabile interne, iar pentru asta vor fi acolo responsabilii cu Sinergia Mării Negre și cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării”. Ulterior, aceștia vor merge la Murghiol, pentru a discuta despre oportunitățile privind dezvoltarea turismului în zonă, și se vor întâlni cu Guvernatorul Deltei Dunării, Ion Munteanu, și cu autoritățile locale. 

Potrivit lui Marinescu, vizita apare într-un moment bun pentru că „anul acesta vom aproba politica de transport pentru următorii șapte ani, plus alte lucruri generate de Pactul Ecologic, iar România își poate spune părerea despre aceste măsuri”.  „Sper că prin această vizită, colegii mei din PE pot să vadă ce înseamnă România reală”, a adăugat eurodeputatul. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor, în amintirea victimelor Holocaustului: Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate, este mesajul transmis de eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ceremoniile desfășurate luni, 27 ianuarie, la Auschwitz-Birkenau au marcat împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului morții de către Armata Roșie, în 1945. Prin rezoluția adoptată la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca aceată dată să devină Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

 

„Am avut astăzi ocazia excepțională de a urmări cuvântările celor prezenți la Auschwitz, la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea acestui loc de sinistră tortură, unul dintre locurile cele mai sinistre pe care istoria omenirii le-a cunoscut. Printre vorbitori, toți impresionanți, s-a aflat și un domn a cărui mărturie nu a ținut direct de experiența sa personală, ca a celorlalți, ci a ținut de tentativa de a explica cum s-a ajuns acolo. Acceptarea moment după moment a intoleranței, acceptarea pe rând a celor mai înfiorătoare restricții impuse de o societate sau de părți ale unei societăți asupra unei minorități a generat în cele din urmă dezastrul. Numai în felul acesta se poate ajunge la catastrofă. Din toate aceste motive, un supraviețuitor al Auschwitz-ului, prezent la comemorare, a transmis cel mai important mesaj cu putință – Fiți atenți, uitați-vă în jurul vostru, vedeți ca nu cumva în societatea în care trăiți să apară semnele unor asemenea atitudini, pentru că aceste atitudini pot să vă ducă la ce poate fi mai rău pentru rasa umană”, a transmis Vlad Nistor pe Facebook. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending