Connect with us

U.E.

Schimbare tectonică la Berlin: Germania va excepta investițiile militare de la restricțiile constituționale și va investi 500 de miliarde de euro în infrastructura de apărare

Published

on

© Friedrich Merz/ X

Cea mai puternică economie europeană este pe cale să facă un pas important pentru a-și consolida capacitățile de apărare, viitorul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, anunțând un plan de a excepta parțial cheltuielile de apărare de la restricțiile fiscale constituționale ale țării, așa numita “frână constituțională a datoriei”. Astfel, partidele care speră să formeze următorul guvern al Germaniei au convenit marți să creeze un fond de infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro și să revizuiască normele privind împrumuturile, în cadrul unei schimbări tectonice a cheltuielilor pentru a moderniza armata și a relansa creșterea în cea mai mare economie europeană, notează Reuters.

Având în vedere amenințările la adresa libertății și păcii de pe continentul nostru”, a declarat Merz marți seară la Berlin, motto-ul “orice este nevoie” trebuie să se aplice acum apărării țării.

Merz a anunțat acordul de deblocare a cheltuielilor de apărare alături de liderii Partidului Social Democrat (SPD), cu care conservatorii săi se află în prezent în discuții pentru a forma o coaliție de guvernare, scrie Politico Europe.

Liderii conservatori și SPD au anunțat, de asemenea, propunerea unui fond special de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură în afara cheltuielilor bugetare normale în următorul deceniu – un plan care pare să vizeze legislatorii de stânga care altfel s-ar putea opune relaxării normelor privind datoria pentru a permite doar cheltuielile de apărare.

Liderul creștin-democrat propus ca cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență.

Pe baza PIB-ului Germaniei în 2024, aceasta ar include toate cheltuielile de peste aproximativ 45 de miliarde de euro, subliniază Deutsche Welle.

 

Planul vine în contextul în care liderii europeni devin tot mai alarmați de poziția administrației Donald Trump din SUA față de NATO și Ucraina.

“Evoluțiile politice din Europa și din lume evoluează mai rapid decât am anticipat cu doar o săptămână în urmă. Germania și Europa trebuie să depună acum eforturi extraordinare pentru a ne asigura capacitățile de apărare”, a declarat Merz.

Pe 24 februarie, la o zi după câștigarea alegerilor legislative, liderul CDU declara că se află în discuții cu celelalte partide pentru a reforma frâna constituțională datoriei care limitează împrumuturile, chiar înainte de învestirea oficială a noului parlament, confirmând predicția cancelarului în funcție Olaf Scholz de la Conferința de Securitate de la München, conform căreia Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție.

Mai sunt cinci minute până la miezul nopții pentru Europa”, a spus, atunci, Friedrich Merz.

Acordul convenit de CDU și SPD la Berlin vine înainte de mult așteptatul discurs în Congresul american al președintelui SUA Donald Trump, primul din cel de-al doilea mandat, și după ce pe malul european al Atlanticului de Nord, a fost declanșată operațiunea “ReArm Europe”.

Sub deviza că “acesta este momentul Europei” de a se ridica la înălțimea provocării celor “mai decisive și periculoase vremuri”, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a trimis marți o scrisoare liderilor celor 27 de state membre în care a propus “Planul ReArm Europe” de 800 de miliarde de euro în următorii patru ani pentru înarmarea urgentă a Uniunii Europene și a continentului european pe fondul războiului Rusiei în Ucraina și schimbării de abordare în relația transatlantică cu administrația SUA condusă de președintele Donald Trump.

Prima parte a Planului ReArm Europe vizează activarea clauzei de scutire națională din Pactul de Stabilitate și Creștere, care va permite statelor membre să-și crească semnificativ cheltuielile pentru apărare fără a declanșa Procedura de Deficit Excesiv, ceea ce ar putea crea un spațiu fiscal de aproape 650 de miliarde de euro pe o perioadă de patru ani în bugetele naționale de apărare cumulate ale tuturor statelor membre.

A doua propunere vizează crearea unui nou instrument care va furniza 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi pentru investiții în apărare.

Al treilea element este utilizarea bugetului UE prin mecanisme suplimentare și stimulente pentru ca statele membre să poată folosi fondurile de coeziune pentru a-și spori cheltuielile pentru apărare.

Ultimele două măsuri vizează mobilizarea capitalului privat prin accelerarea Uniunii Piețelor de Capital și prin Banca Europeană de Investiții.

Planul lansat de președinta Comisiei Europene vine în întâmpinarea summitului extraordinar al Consiliului European, care va avea loc la Bruxelles, joi, 6 martie, fiind consacrat deciziilor europene în materie de securitate și apărare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o consultare pentru a clarifica normele privind modelele de inteligență artificială cu uz general

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.

Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.

Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.

Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.

În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.

Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.

Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.

În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.

Continue Reading

U.E.

Serviciile olandeze de informații militare semnalează că Rusia își intensifică atacurile hibride asupra Europei: Efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent

Published

on

© Ministerie van Defensie / Facebook

Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva Olandei și a aliaților săi europeni pentru a influența și a slăbi societățile acestora, a declarat marți serviciile olandeze de informații militare MIVD, informează Politico Europe.

Raportul anual al agenției precizează că Rusia a încercat să perturbe alegerile europene din 2024 prin lansarea de atacuri cibernetice asupra site-urilor web aparținând partidelor politice olandeze și companiilor de transport public, cu scopul de a îngreuna votul cetățenilor olandezi.

”MIVD nu consideră că amenințarea rusă împotriva Europei scade, ci crește. Chiar și după un posibil sfârșit al războiului cu Ucraina”, a declarat în raport directorul MIVD și viceamiralul Peter Reesink.

”Există evoluții turbulente în politica internațională și în domeniul alianțelor …. Viteza cu care se întâmplă acest lucru și efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent”, a adăugat el.

MIVD a dezvăluit mai multe operațiuni rusești recente în Țările de Jos, inclusiv primul atac cunoscut de sabotaj cibernetic al unui grup de hackeri ruși care a vizat sistemele digitale ale unei instalații publice olandeze nespecificate în 2024. Potrivit raportului, impactul atacului a fost minim și nu a generat niciun prejudiciu.

Agenția a detectat, de asemenea, o operațiune cibernetică rusă care viza infrastructura critică din Țările de Jos, posibil în pregătirea unor sabotaje viitoare. Operațiunea nu a avut succes, se menționează în raport.

”Trăim într-o zonă gri între război și pace”, a comentat ministrul olandez al apărării, Ruben Brekelmans, cu privire la raport.

”Pentru a preveni vulnerabilitățile în fața Rusiei, o redimensionare rapidă a forțelor noastre armate și a industriei de apărare este esențială. Numai atunci vom putea preveni noi agresiuni rusești în Europa”, a adăugat el.

Continue Reading

U.E.

Ursula von der Leyen și Antonio Costa vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă

Published

on

© Ursula von der Leyen / X

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor participa la funeraliile Papei Francisc, programate pentru sâmbătă, 26 aprilie. 

Vaticanul a anunțat că ceremonia va avea loc sâmbătă, în Basilica Sfântul Petru, începând cu ora locală 10:00 (11:00, ora României).

Printre liderii politici care și-au anunțat până acum participarea la funeraliile Papei Francisc, decedat luni la vârsta de 88 de ani, se numără Ilie Bolojan, Donald Trump, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski și Javier Gerardo, președintele Argentinei, țara natală a Suveranului Pontif.

Șefi de state și de guvern din toată Europa au reacționat imediat după anunțul morții Papei Francisc, în a doua zi de Paște, evocând personalitatea, vocația și valoarea spirituală și simbolică a pontificatului său, situat între compasiune, smerenie și progresism și considerat unul al apărării celor săraci și suferinzi.

„Astăzi, lumea deplânge moartea Papei Francisc. El a inspirat milioane de oameni, mult dincolo de Biserica Catolică, prin smerenia și dragostea sa atât de pură pentru cei mai puțin norocoși. Gândurile mele sunt alături de toți cei care simt această pierdere profundă. Fie ca ei să găsească alinare în ideea că moștenirea Papei Francisc va continua să ne ghideze pe toți către o lume mai dreaptă, mai pașnică și mai plină de compasiune”, a scris, pe X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

La rândul său, Antonio Costa a declarat că se alătură „milioanelor de oameni din întreaga lume care plâng moartea Sanctității Sale Papa Francisc”, referindu-se la Suveranul Pontif ca fiind “profund plin de compasiune” și căruia îi păsa de marile provocări globale ale timpului nostru, precum migrația, schimbările climatice, inegalitățile, pacea.

Citiți și: Papa Francisc a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în a doua zi de Paște (Vatican)

Papa Francisc a murit luni la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul. Suveranul Pontif a trecut în neființă în a doua zi de Paște, nu înainte de a-și face apariția duminică, în prima zi de Paște, în Piața Sfântul Petru pentru a-i binecuvânta pe credincioși în tradiționala “Urbi et Orbi”.

Decesul său a fost anunțat de cardinalul Kevin Farrell, șambelan al Vaticanului.

“Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț moartea Sfântului Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7.35, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, a anunțat Vaticanul, într-un comunicat.

Născut la 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, sub numele de Jorge Mario Bergoglio, Papa Francisc a fost al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor, fiind primul papă non-european după Papa Grigore al III-lea, primul papă sud-american din istorie și primul papă iezuit.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut într-o familie de imigranți italieni. A fost hirotonit preot în ordinul iezuit în anul 1969. În perioada 1973-1979, a fost principalul lider al acestui ordin în Argentina. A devenit episcop auxiliar de Buenos Aires în 1992 și arhiepiscopul acestui oraș în 1998. A fost numit cardinal în 2001 de papa Ioan Paul al II-lea.

Francisc, care a fost episcop al Romei, șef al Bisericii Catolice și suveran al Vaticanului, a devenit papă după ce predecesorul său Benedict al XVI-lea a demisionat.

Vaticanul a publicat luni seară certificatul de deces în care a anunțat că Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a provocat o comă și o insuficiență cardio-circulatorie ireversibilă.

În seara morții Sfântului Părinte, Sala de Presă a Sfântului Scaun a publicat testamentul regretatului pontif, care a dispus să fie înmormântat în bazilica Santa Maria Maggiore, nu departe de icoana Fecioarei Maria ”Salus Populi Romani” din Roma.

Pontiful argentinian a cerut ca mormântul să fie simplu, direct în pământ, și să fie inscripționat cu cuvântul ”Franciscus”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
SĂNĂTATE44 minutes ago

Boloș: Îngrijirea paliativă nu este un moft. MIPE anunță un apel de proiecte de peste 58 mil. euro pentru investiții în infrastructura serviciilor de paliație

INTERNAȚIONAL59 minutes ago

FMI avertizează că războiul comercial al lui Trump afectează grav economia globală și sporește riscul unei crize financiare

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, efectuează prima vizită oficială în Republica Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia după încetarea focului, anunță Zelenski înainte de noi discuții cu aliații la Londra

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Maia Sandu va participa sâmbătă la funeraliile Papei Francisc: Lumina pe care a aprins-o în inimile oamenilor să ne călăuzească spre o lume mai bună

NATO19 hours ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

POLITICĂ20 hours ago

Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Comisia Europeană lansează o consultare pentru a clarifica normele privind modelele de inteligență artificială cu uz general

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Vicepreședintele american JD Vance avertizează că secolul al XXI-lea ar putea fi “o perioadă foarte întunecată pentru întreaga umanitate”

U.E.21 hours ago

Serviciile olandeze de informații militare semnalează că Rusia își intensifică atacurile hibride asupra Europei: Efectul potențial asupra securității noastre este fără precedent

NATO19 hours ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

Trending