Connect with us

SUA

Schimburile comerciale dintre SUA și UE, diminuate în 2016. Protecționismul președintelui Donald Trump ar putea afecta și mai mult importurile și exporturile

Published

on

Schimburile comerciale dintre Uninea Europeană și Statele Unite ale Americii au scăzut anul trecut pentru pima dată după anul 2013, potrivit datelor Eurostat, în conformitate cu o scădere generală a comerțului mondial, notează Reuters.

Aceste date sunt relevante în contextul în care se preconizează noi scăderi datorită înghețării negocierilor celui mai ambițios acord comercial dintre USA și Uniunea Europeană (TTIP) datorită protecționismului și izolaționismului preferate de către actualul președinte al SUA, Donald Trump.

Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, declara recent că acest protecționism este benefic pe termen scurt pentru Statele Unite, însă globalizarea reprezintă soluția la problemele economice ale statelor.

Conform datelor Eurostat, exporturile de bunuri ale Uniunii către SUA au scăzut cu 2 procente în 2016, fiind de 1.745 de miliarde de euro, iar importurile au scăzut cu un procent, fiind de 1.706 miliarde de euro.

Deși Statele Unite rămân cel mai important partener comercial al UE, reprezentând 20% din totalul exporturilor UE și aproape 15% din totalul importurilor, scăderea aceasta este opusă tendinței de extindere a schimburilor comerciale dintre cele două blocuri.

De-a lungul ultimului deceniu importurile UE din SUA au scăzut de la an la an doar de două ori, în 2009 și în 2013, mai ales din cauza crizei financiare din 20017-2009 și crizei datoriilor din zona euro din 2010-2012. În mod similar, exporturile UE către SUA au scăzut în același ritm. Această scădere din 2016 nu este rezultatul niciunei crize, ci mai degrabă reducerii schimburilor comerciale la nivel global.

Exporturile UE către China, al doilea cel mai important partener, au rămas constante dar au scăzut precum s-a întâmplat în cazul tuturor celorlați parteneri de top, cu excepția Japoniei unde aceste schimburi au crescut, potrivit datelor Eurostat.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Convorbire telefonică Emmanuel Macron–Donald Trump. Președintele francez a insistat asupra ”necesității absolute de a împiedica o recrudescență” a grupării Stat Islamic, pe fondul ofensivei turce în Siria

Published

on

Președintele francez Emmanuel Macron a insistat în cadrul unei convorbiri telefonice, luni seara, cu omologul său american Donald Trump asupra ”necesității absolute de a împiedica o recrudenscență” a grupării teroriste Stat Islamic, pe fondul operațiunii lansate de Turcia împotriva kurzilor și al retragerii trupelor americane din nordul Siriei, a informat Palatul Elysee, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Preşedintele francez a avut de asemenea convorbiri cu omologii săi turc Recep Tayyip Erdogan şi irakian Barham Saleh, a precizat preşedinţia franceză.

În cursul convorbirii cu Donald Trump, Emmanuel Macron ”a subliniat nevoia absolută de a împiedica o revenire a SI în regiune”, precizează Elysee.

Parisul şi alte capitale europene sunt preocupate de faptul că mulţi membri ai SI deţinuţi de kurzi ar putea reuşi să fugă şi că grupul jihadist va profita de haosul în domeniul securităţii pentru a se regrupa pe teren.

Convorbirea dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan a ”confirmat o divergenţă profundă de opinii asupra consecinţelor previzibile ale ofensivei turceşti în nord-estul Siriei”, a indicat de asemenea sursa citată.

Potrivit autorităților turce, Recep Tayyip Erdogan i-a explicat lui Emmanuel Macron ”obiectivele operațiunii” și ” a atras atenția asupra ameninţării reprezentate de grupările teroriste Statul Islamic şi Unităţile de protecţie a poporului (YPG) pentru securitatea Turciei şi integritatea teritorială a Siriei”.

Convorbirea telefonică dintre președintele francez Emmanuel Macron și omologul irakian Barham Saleh au avut drept subiect central ”riscurile umanitare și de securitate ale situației actuale” precum şi ”pe măsurile care trebuie luate în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva Statului Islamic, care va trebui să facă faţă responsabilităţilor sale”. Emmanuel Macron şi-a exprimat dorinţa de ”consolidare a cooperării franco-irakiene” în acest context.

Lansată la 9 octombrie, operaţiunea turcă a deschis un nou front în conflictul din Siria, unde intervin actori regionali şi internaţionali, care a făcut din 2011 peste 370.000 de morţi şi milioane de refugiaţi.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump a autorizat impunerea sancțiunilor împotriva Turciei. Președintele SUA îi cere omologului turc Recep Tayyip Erdogan să ”pună capăt invaziei” în Siria

Published

on

Statele Unite au impus sancțiuni care vizează trei miniștri turci printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump care vizează să convingă Ankara ”să înceteze imediat ofensiva” în Siria, a anunțat Administrația de la Washington, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Miniştrii Energiei, Apărării şi de Interne sunt vizaţi de măsurile americane, potrivit unui comunicat al Trezoreriei SUA. Bunurile lor potenţiale în Statele Unite sunt îngheţate şi tranzacţiile internaţionale în dolari sunt blocate.

Ministerele Apărării şi Energiei sunt de asemenea vizate ca instituţii.

Decretul semnat de preşedintele Trump prevede, de asemenea, blocarea intrării persoanelor sancţionate pe teritoriul Statelor Unite.

Documentul vizezează un număr foarte mare de oficiali turci implicați în acte care îi pun în pericol pe civili sau destabilizează nord-estul Siriei, dar în acest moment Administrația Trump a decis să aplice sancțiuni numai celor trei miniștri și două ministere.

Preşedintele american Donald Trump i-a cerut luni, în cadrul unei convorbiri telefonice, omologului său turc Recep Tayyip Erdogan să ”pună capăt invaziei” în Siria şi să declare ”încetarea focului imediat”, a declarat vicepreşedintele Mike Pence, relatează AFP, potrivit Agerpres

”Statele Unite doresc ca Turcia să înceteze invazia, să pună în aplicare imediat încetarea focului şi să înceapă negocierile cu forţele kurde în Siria pentru a pune capăt violenţei”, a menţionat Pence, adăugând că va merge în curând în Turcia la cererea preşedintelui Trump.

”Dacă operaţiunea Turciei continuă, aceasta va agrava o criză umanitară deja gravă şi în plină creştere, cu consecinţe potenţial dezastruoase”, a declarat secretarul de stat american, Mike Pompeo, într-un comunicat.

”Pentru a evita noi sancţiuni impuse în cadrul acestui nou decret prezidenţial, Turcia trebuie să pună capăt imediat ofensivei sale unilaterale în nord-estul Siriei şi să reia dialogul cu Statele Unite privind securitatea” în regiune, a avertizat acesta.

La rândul său, Congresul SUA ameninţă că va adopta rapid sancţiuni economice mult mai extinse împotriva Turciei.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending