Connect with us

ROMÂNIA

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) formează, alături de alte șase universități de top din UE, un campus interuniversitar european dedicat generării de soluții la provocările de pe agenda politică actuală

Published

on

Foto: andrew_t8/Pixabay Free License

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) s-a alăturat altor șase universități de top din Franța, Germania, Ungaria, Italia și Suedia pentru a alcătui CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale. Consorțiul creat de aceste universități din Europa are strategii pe termen lung și activități concrete comune, care vor fi în beneficiul studenților, al profesorilor și cu un puternic impact asupra publicului larg. CIVICA va fi prototipul universității de mâine, va genera soluții inovatoare pentru cele mai presante provocări ale lumii, inspirate de științele sociale și va promova valorile civice europene, se arată într-un comunicat al universității românești.

Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România), Sciences Po (Franța) și Școala de Economie din Stockholm (Suedia) s-au aliat sub numele „CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale”, pentru a deveni una dintre universitățile-pilot europene în prima rundă a aplicațiilor pentru Erasmus+ în februarie 2019.

Într-o declarație comună a misiunii pe termen lung, cei șapte președinți/rectori recunosc rolul special al științelor sociale în generarea de soluții pentru cele mai presante provocări ale lumii. CIVICA reliefează ambiția acestor instituții de învățământ superior de a-și asuma responsabilitatea lor civică în calitate de europeni față de generațiile viitoare și față de rolul Europei în lume:

„În calitate de universități europene cu cele mai bune rezultate în domeniul științelor sociale, suntem unite într-o misiune unică: să educăm viitoarea generație de profesioniști implicați în toate sectoarele societății, ale căror minți sunt concentrate pe soluționarea celor mai presante probleme ale lumii și care sunt conduse de valori ale democrației, respectului și implicării civice”.

CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale se formează cu siguranță într-un moment crucial în istoria Europei; va avea un impact puternic asupra viitorului Europei și asupra sectorului de învățământ superior la nivel global.

CIVICA își propune să unească cele șapte universități de top în științele sociale, umaniste, în managementul afacerilor și politici publice, pentru a forma un campus interuniversitar european, care va uni predarea cu învățarea, cercetarea cu inovația și societatea în ansamblul său, dincolo de granițele culturale, lingvistice și naționale. Această rețea de universități va conecta 38.000 de studenți, 7.000 de cadre didactice și 3.000 de angajați din personalul administrativ. Din CIVICA va face parte și London School of Economics, în calitate de partener asociat la multe nivele.

Fiind capabili să valorifice zeci de ani de parteneriate de succes, cei șapte parteneri au o capacitate unică de a se angaja în scopuri strategice comune pe termen lung, precum și să treacă la acțiune concretă, imediată, la toate nivelurile instituțiilor acestora. Proiectul CIVICA cuprinde:

  • Construirea spațiilor și sistemelor fizice și digitale care să susțină un Campus european interconectat pentru învățare, pentru producerea și aplicarea cunoștințelor;
  •  La nivel de Licență, un multi-campus, o experiență educațională interdisciplină la nivel de licență, ce se concentrează în special pe angajament civic;
  •  La nivel de Masterat, un curs integrat în campusul principal ce implică sute de studenți în muncă de echipă în toată Europa și zeci de membri ai facultății care să răspundă la provocările europene și globale contemporane. Laboratoare de politici comune, incubatoare și proiecte finale și cursuri de programare cu același obiectiv de a reuni educația, cercetarea și inovarea, contribuind, totodată, la crearea identității europene.
  • La nivel de Doctorat, apariția unui spațiu european integrat pentru Cercetătorii Europeni Debutanți în Științele Sociale și Umaniste, bazat pe un centru transeuropean pentru îndrumare și supraveghere.
  • În vederea recunoașterii rolului deosebit pe care științele sociale trebuie să îl joace în soluționarea problemelor globale, vor fi create patru echipe dedicate domeniului cunoașterii din multi-campus, pentru a conduce activitatea lor comună, orientată către atingerea rezultatelor și a fluxului la cele trei niveluri ale campusului european: Provocări pentru Democrația secolului XXI; Societăți în Tranziție și Crize Globale; Europa Revizuită; și Tehnologii Bazate pe Date pentru Științele Sociale.

CIVICA va fi un agent activ la nivelul societății europene. Acțiunile transeuropene pentru angajament civic și incluziune vor implica Universitatea în toate Tururile Europei, în promovarea accesului la învățământul superior pentru toți și în inițiativa învățământului deschis pentru refugiați și solicitanți de azil.

Printr-o planificare coordonată strategic, prin guvernare transformațională și activități integrate, incluzând mobilitate încorporată la toate nivelurile, programe de studiu comune și flexibile, o abordare interconectată în vederea pregătirii studenților pentru carierele lor, prin angajamentul civic și informarea activă a societății, CIVICA va contribui la competitivitatea internațională a partenerilor alianței și a Spațiului European al Învățământului Superior și va genera soluții pentru provocările persistente europene și mondiale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

TAROM introduce noi rute interne care să susțină repornirea turismului românesc, începând cu luna iulie

Published

on

© TAROM/ Facebook

În contextul în care aviația și domeniul HoReCa, două sectoare ale economiei afectate în urma restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, vor putea limita efectele acestei crizei printr-un plan comun de acțiune, Compania Națională de Transport Aerian – TAROM anunță că, începând cu luna iulie, va introduce noi rute interne care să susțină repornirea turismului românesc.

Astfel, românii din vestul țării vor putea ajunge pe litoral în mai puțin de o oră, potrivit comunicatului oficial, remis Caleaeuropeana.ro

Rutele noi operate de TAROM vor fi:
• Timisoara – Constanța – Timisoara
• Oradea – Constanța – Oradea
• Cluj Napoca – Constanța – Cluj Napoca
Zborurile vor fi efectuate în condiții de siguranță, si vor avea ca destinație Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Constanța, de unde turiștii pot ajunge rapid în stațiunile de pe litoralul Mării Negre sau în Delta Dunării.

Decizia de introducere a unor zboruri care să conecteze mari orașe, de litoral, vine în urma consultărilor dintre Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin Direcția Generală Turism, Prefectura Constanța, Primaria Oradea, Primaria Timisoara și Primaria Cluj Napoca, împreună cu TAROM, în contextul în care se estimează că cei mai mulți dintre români vor alege, în acest an, să își petreacă vacanța de vară în țară. Conform statisticilor elaborate de către asociațiile de promovare a turismului se preconizează ca doar 20% dintre cei care vor pleca anul acesta în concediu, vor aleage destinații externe.

„Acum că restricțiile încep să se ridice, ne reluăm activitatea și facem ce știm mai bine, conectăm România, intern și internațional. Ne bucurăm să putem oferi o alternativă sigură și rapidă călătoriilor cu mașina sau trenul pe distanțe lungi, pentru românii care merg anul acesta în vacanță, în țară. Dacă distanța de la Timișoara până pe litoral se parcurge cu autoturismul în aproximativ nouă ore, cu avionul, același drum, durează doar o oră, în condițiile de siguranță incomparabile. Știu că mulți români așteptau introducerea acestor rute și sunt convins că, având această facilitate, mulți dintre noi vom redescoperi România și vom contribui la susținerea turismului autohton. Semnalele de solidaritate cu business-urile românești, pe care le primim tot mai des, încep să ne redea optimismul și încrederea că împreună putem depăși perioada grea prin care am trecut.”, a declarat George Barbu, director general TAROM.

Zborurile vor fi operate în condiții de maximă siguranță, cu respectarea măsurilor de protecție, astfel încât să fie eliminat orice risc. Orarul zborurilor și tarifele vor fi comunicate în cel mai scurt timp.

Continue Reading

NATO

Ministrul apărării salută un “moment istoric”: Forțele Navale Române au încheiat prima misiune maritimă NATO în care România a deținut comanda grupării navale a Alianței

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” (PM-274), aflat în subordinea Comandamentului Flotei, a revenit vineri la Constanţa, după o misiune internaţională de şase luni ca navă comandant a Grupării navale permanente NATO de luptă contra minelor SNMCMG-2, informează Statul Major al Forţelor Navale (SMFN) și Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat.

Conform surselor citate, în perioada 20 ianuarie – 5 iunie 2020, nava românească a executat misiuni specifice luptei contra minelor marine, pentru menţinerea capacităţii de luptă şi de reacţie imediată a NATO, conform răspunsului militar aliat rapid în situaţii de criză, în regiunea Mării Negre, Mării Egee şi Mării Mediterane.

La sosirea în Portul Militar Constanţa, echipajul navei PM-274 a fost primit de ministrul apărării naţionale, Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petrescu, şeful Statului Major al Forţelor Navale, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, precum şi de comandanţi ai unităţilor militare din Forţele Navale, în prezenţa cărora căpitan-comandorul Valentin Vlad, comandantul grupării navale permanente NATO SNMCMG-2, a raportat: Misiune îndeplinită!

“Am deosebita plăcere să fiu astăzi alături de dumneavoastră la un moment cu adevărat istoric pentru Marina Militară Română: încheierea cu succes a primei misiuni maritime NATO în care România a exercitat comanda grupării navale permanente a Alianței. În cele aproape 140 de zile petrecute pe apele Mării Negre, Mării Egee și ale Mării Mediterane, Puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, comandat de căpitan-comandorul Daniel Gheorma, a fost în fruntea Grupării Permanente NATO de Luptă Contra Minelor Nr. 2 (Standing NATO Mine Counter Measures Group Two). A fost o misiune complexă, atât prin natura operațiunilor executate, cât și din punct de vedere al contextului generat de pandemia SARS-CoV-2″, a spus ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, conform unui mesaj publicat pe pagina sa de Facebook.

PM-274, aflat sub comanda căpitan-comandorul Daniel Gheorma, a plecat în misiune în urmă cu 137 de zile, cu un echipaj alcătuit din 68 de marinari şi 17 militari de stat major, dintre care 14 români, parcurgând, în cadrul misiunii recent încheiate, peste 9.440 de mile marine.

Pe parcursul celor şase luni, ca navă comandant a SNMCMG-2, puitorul de mine şi plase “Viceamiral Constantin Bălescu” a desfăşurat activităţi de monitorizare a traficului maritim, misiuni în sprijinul Operaţiei NATO Sea Guardian, precum şi acţiuni de descurajare a unor potenţiale ameninţări la adresa Alianţei, activităţi de instrucţie, integrare şi interoperabilitate, activităţi de reprezentare a Alianţei în porturile de refacere a capacităţii de luptă a grupării navale.

SNMCMG-2 este una din cele patru grupări navale permanente ale NATO, ce are rolul de a asigura prezenţa navală aliată pe timp de pace şi de a interveni rapid, în situaţia activării forţei de răspuns a NATO.

Conform comunicatului SMFN, România a asigurat, prin Forţele Navale Române, pentru prima dată, conducerea unei grupări navale NATO, fapt ce demonstrează recunoaşterea profesionalismului militarilor români de către partenerii din Alianţă, precum şi capacitatea naţiunii noastre de a fi un furnizor de securitate şi garant al stabilităţii în regiunea extinsă a Mării Negre şi în bazinul mediteranean. 

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Ludovic Orban: Pactul Ecologic European reprezintă pentru noi un ghid clar în programul de guvernare

Published

on

© Guvernul României

Noul plan al Comisiei Europene, care este intitulat ”Pactul Verde”, reprezintă pentru noi un ghid clar în programul de guvernare şi în toate acţiunile guvernamentale ulterioare, a declarat premierul Ludovic Orban la evenimentul de lansare a proiectului ”Produs în Arie Naturală Protejată”, organizat la Cernica pentru a marca Ziua Mediului, unde a fost prezent și ministrul Mediului, Costel Alexe, informează Agerpres.

”Deşi sunt liberal, sunt om care iubesc natura şi sunt un om raţional care-mi dau seama că, dacă nu schimbăm atitudinea noastră faţă de natură, faţă de mediul care ne creează condiţiile de viaţă, nu vom ajunge nicăieri şi suntem în pericol să dispărem ca specie. Din cauza asta, deşi sunt multe voci împotrivă, noul plan al Comisiei Europene, care este intitulat <<Pactul Verde>>, reprezintă pentru noi un ghid clar în programul de guvernare şi în toate acţiunile guvernamentale ulterioare”, a declarat Ludovic Orban.

România se numără printre cele 18 state membre ale Uniunii Europene care au semnat declarația privind utilizatea investițiilor din Pactul Ecologic European ca element-cheie în planul de redresare a Uniunii Europene după pandemia de coronavirus.

În acest sens, Guvernul României a aprobat la finalul lunii aprilie Memorandumul pentru iniţierea procedurilor necesare pentru accesarea fondurilor europene din Mecanismul de tranziţie justă. De asemenea, Comisia Europeană a aprobat toate cererile transmise de 18 state membre, printre care și România, pentru acordarea de sprijin în pregătirea planurilor lor teritoriale pentru o tranziție echitabilă, fiecare stat membru trebuind să întocmească un astfel de plan pentru a avea acces la finanțarea acordată în cadrul Mecanismului pentru o tranziție justă.

Amintim că România ar urma să primească o finanțare de până la 4,44 de miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă, anvelopă bugetară care ajunge până la 40 de miliarde de euro, parte a planului de redresare economică anunțat la finalul lunii mai de Comisia Europeană, cu un cuantum de 750 de miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending