Connect with us

ROMÂNIA

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) formează, alături de alte șase universități de top din UE, un campus interuniversitar european dedicat generării de soluții la provocările de pe agenda politică actuală

Published

on

Foto: andrew_t8/Pixabay Free License

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) s-a alăturat altor șase universități de top din Franța, Germania, Ungaria, Italia și Suedia pentru a alcătui CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale. Consorțiul creat de aceste universități din Europa are strategii pe termen lung și activități concrete comune, care vor fi în beneficiul studenților, al profesorilor și cu un puternic impact asupra publicului larg. CIVICA va fi prototipul universității de mâine, va genera soluții inovatoare pentru cele mai presante provocări ale lumii, inspirate de științele sociale și va promova valorile civice europene, se arată într-un comunicat al universității românești.

Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România), Sciences Po (Franța) și Școala de Economie din Stockholm (Suedia) s-au aliat sub numele „CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale”, pentru a deveni una dintre universitățile-pilot europene în prima rundă a aplicațiilor pentru Erasmus+ în februarie 2019.

Într-o declarație comună a misiunii pe termen lung, cei șapte președinți/rectori recunosc rolul special al științelor sociale în generarea de soluții pentru cele mai presante provocări ale lumii. CIVICA reliefează ambiția acestor instituții de învățământ superior de a-și asuma responsabilitatea lor civică în calitate de europeni față de generațiile viitoare și față de rolul Europei în lume:

„În calitate de universități europene cu cele mai bune rezultate în domeniul științelor sociale, suntem unite într-o misiune unică: să educăm viitoarea generație de profesioniști implicați în toate sectoarele societății, ale căror minți sunt concentrate pe soluționarea celor mai presante probleme ale lumii și care sunt conduse de valori ale democrației, respectului și implicării civice”.

CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale se formează cu siguranță într-un moment crucial în istoria Europei; va avea un impact puternic asupra viitorului Europei și asupra sectorului de învățământ superior la nivel global.

CIVICA își propune să unească cele șapte universități de top în științele sociale, umaniste, în managementul afacerilor și politici publice, pentru a forma un campus interuniversitar european, care va uni predarea cu învățarea, cercetarea cu inovația și societatea în ansamblul său, dincolo de granițele culturale, lingvistice și naționale. Această rețea de universități va conecta 38.000 de studenți, 7.000 de cadre didactice și 3.000 de angajați din personalul administrativ. Din CIVICA va face parte și London School of Economics, în calitate de partener asociat la multe nivele.

Fiind capabili să valorifice zeci de ani de parteneriate de succes, cei șapte parteneri au o capacitate unică de a se angaja în scopuri strategice comune pe termen lung, precum și să treacă la acțiune concretă, imediată, la toate nivelurile instituțiilor acestora. Proiectul CIVICA cuprinde:

  • Construirea spațiilor și sistemelor fizice și digitale care să susțină un Campus european interconectat pentru învățare, pentru producerea și aplicarea cunoștințelor;
  •  La nivel de Licență, un multi-campus, o experiență educațională interdisciplină la nivel de licență, ce se concentrează în special pe angajament civic;
  •  La nivel de Masterat, un curs integrat în campusul principal ce implică sute de studenți în muncă de echipă în toată Europa și zeci de membri ai facultății care să răspundă la provocările europene și globale contemporane. Laboratoare de politici comune, incubatoare și proiecte finale și cursuri de programare cu același obiectiv de a reuni educația, cercetarea și inovarea, contribuind, totodată, la crearea identității europene.
  • La nivel de Doctorat, apariția unui spațiu european integrat pentru Cercetătorii Europeni Debutanți în Științele Sociale și Umaniste, bazat pe un centru transeuropean pentru îndrumare și supraveghere.
  • În vederea recunoașterii rolului deosebit pe care științele sociale trebuie să îl joace în soluționarea problemelor globale, vor fi create patru echipe dedicate domeniului cunoașterii din multi-campus, pentru a conduce activitatea lor comună, orientată către atingerea rezultatelor și a fluxului la cele trei niveluri ale campusului european: Provocări pentru Democrația secolului XXI; Societăți în Tranziție și Crize Globale; Europa Revizuită; și Tehnologii Bazate pe Date pentru Științele Sociale.

CIVICA va fi un agent activ la nivelul societății europene. Acțiunile transeuropene pentru angajament civic și incluziune vor implica Universitatea în toate Tururile Europei, în promovarea accesului la învățământul superior pentru toți și în inițiativa învățământului deschis pentru refugiați și solicitanți de azil.

Printr-o planificare coordonată strategic, prin guvernare transformațională și activități integrate, incluzând mobilitate încorporată la toate nivelurile, programe de studiu comune și flexibile, o abordare interconectată în vederea pregătirii studenților pentru carierele lor, prin angajamentul civic și informarea activă a societății, CIVICA va contribui la competitivitatea internațională a partenerilor alianței și a Spațiului European al Învățământului Superior și va genera soluții pentru provocările persistente europene și mondiale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, mesaj cu ocazia repatrierii Reginei-Mamă Elena a României: Un act de dreptate istorică. După 71 de ani, Regina se întoarce în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște

Published

on

Demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982) este un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic, apreciază președintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis vineri.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena sunt repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

”Președintele Klaus Iohannis consideră că organizarea acestui eveniment național arată că poporul român își respectă istoria și pe cei care au contribuit la devenirea României de astăzi. Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX. După 71 de ani, ea se întoarce acasă, în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște, unde se va odihni la loc de cinste, în panteonul Regilor și Reginelor României”, se arată în mesajul șefului statului.

Iohannis consideră că aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane. 

”În perioade tulburi și crude pe care le-a traversat țara noastră, Regina-Mamă a dat dovadă de tărie de caracter și claritate morală. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regina-Mamă s-a implicat cu hotărâre pentru salvarea evreilor și romilor persecutați, suferinzi și chinuiți. Pentru rolul său direct și abnegația cu care i-a ocrotit pe cei asupriți, Regina-Mamă Elena a primit postum titlul de „Drept între popoare”. Perioadele exilului pe care le-a traversat nu au reușit să o îndepărteze sufletește de România, rămânând alături de fiul ei, Regele Mihai I, și de poporul român”, mai spune președintele.

Klaus Iohannis amintește că, alături de Mihai I, Regina-Mamă Elena s-a opus atât abuzurilor regimului de inspirație fascistă, cât și celui de inspirație sovietică  și a susținut ferm principiile democrației autentice. 

”Martoră a unor vremuri frământate, Regina a rămas fidelă valorilor europene înrădăcinate puternic astăzi în societatea românească, condusă de credința că eforturile de a se opune acțiunilor extremiste și iraționale nu vor fi în zadar. Societatea românească trebuie să aibă grijă ca moștenirea Reginei-Mamă Elena, simbol al României europene, să nu se piardă, să fie cinstită și onorată cum se cuvine, prezervată și transmisă generațiilor viitoare, mai ales de acum înainte, când Regina a revenit acasă”, a conchis președintele.

Regina Elena a închis ochii la Lausanne, în ziua de 29 noiembrie 1982, timp în care țara noastră se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne. Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

ROMÂNIA

Principesa Margareta, Custodele Coroanei: ”Regina-Mamă Elena se întoarce, dincolo de moarte, la ţara ei, la Coroana ei, la ce a avut mai de preţ, dragostea şi încrederea în România”

Published

on

© familiaregalaaromaniei/ Instagram

Principesa Margareta, Custodele Coroanei Române, precizează, într-un mesaj transmis cu ocazia repatrierii rămășișelor pământești ale Reginei-Mamă Elena, care va avea loc vineri, că aceasta ”se întoarce dincolo de moarte, la țara ei, la Coroana ei, la ce a avut mai de preț, dragostea și încrederea în România”.

”După şapte decenii, Regina-Mamă Elena se întoarce în România pentru eternitate. Exilul ei, început la 4 ianuarie 1948, a continuat şi după trecerea ei la Domnul. Regina-Mamă revine acasă victorioasă în lupta cu timpul, cu destinul, cu istoria. Puterea ei a stat în credinţă şi în calităţile umane cu care Dumnezeu a înzestrat-o. Regina Elena a călăuzit paşii Regelui Mihai şi, ani mai târziu, m-a îndrumat pe mine. Pentru două generaţii succesive ale Casei Regale, ea a fost far şi lumină”, a spus principesa Margareta într-un video postat de Casa Regală cu ocazia acestui moment istoric.

Custodele Coroanei a vorbit și despre ”rolul concret, vital” pe care Regina Elena l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, ”cultivând binele şi înfruntând răul copleşitor şi agresiv, dinăuntrul şi din afara ţării. Ea a salvat zeci de mii de vieţi de cetăţeni români de origine evreiască, a confruntat dictatorii, inumanitatea şi naţionalismul brutal, din respect faţă de valorile umane şi din credinţă în Dumnezeu. Regina Elena a iubit România şi oamenii ei, natura şi istoria ei. Ea a crezut în locul ţării noastre în Europa. De aceea, România şi întregul continent au datoria de a învăţa din umanitatea acestei regine. Regina Elena s-a gândit mereu la binele generaţiilor viitoare. Ea a dorit o Românie demnă şi curajoasă. Şi întotdeauna a văzut ceea ce era mai bun în oamenii noştri. Graţie ei, ţara noastră a fost mai respectată în lume. Acesta este înţelesul profund al legământului Reginei-Mamă”, a mai spus principesa Margareta.

”Este datoria noastră să-i continuăm legământul, construind o Românie care cultivă respectul pentru cel de aproape, încrederea în oameni, o societate care îşi foloseşte energia pentru binele comun, nu pentru binele personal, o ţară în care tinerii români să dorească să trăiască. Regina se întoarce, dincolo de moarte, la ţara ei, la Coroana ei, la ce a avut mai de preţ, dragostea şi încrederea în România. Odihnească-se în pace!”, și-a încheiat mesajul Custodele Coroanei Române, principesa Margareta.

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena vor fi repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală.

Vineri, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi principesa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai corpului diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie. La ora 11.45, cortegiul funerar va pleca de la Aeroportul Internaţional Otopeni la Palatul Elisabeta. Între orele 12.00 – 12.45, sicriul va fi depus în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală se va reculege la catafalc.

Publicul va avea acces în faţa Palatului Elisabeta. În intervalul orar 12.45 – 16.00, cortegiul funerar se va deplasa până la Curtea de Argeş, pe ruta Chitila (ora 13.00), Titu (ora 13.45), Găeşti (ora 14.10), Topoloveni (ora 14.40), prin centrul municipiului Piteşti (intrare în oraş la ora 15.05) şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş (intrare în oraş la ora 16.00). Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală şi Regală vineri, la ora 16.45. Începând cu ora 17.15, publicul se va putea închina şi reculege la catafalc. Sâmbătă, publicul se va putea reculege şi închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8.00 la ora 10.00. Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi aşezate în scuarul din faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale (de la intrarea în mânăstire). Principesa Margareta roagă pe toţi cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea şi bunătatea Reginei-Mamă.

Sâmbătă, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei. La ora 12.40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală unde, la ora 13.00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din faţa Noii Catedrale.

O carte de condoleanţe este la dispoziţia publicului la Palatul Elisabeta, până pe 21 octombrie. Condoleanţele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/

Toţi cei care doresc să aprindă lumânări şi să depună flori ca omagiu faţă de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în faţa Palatului Elisabeta din Bucureşti sau la Curtea de Argeş, în faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

Familia regală anunţă doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Continue Reading

ROMÂNIA

Regina-Mamă Elena se întoarce în România pentru eternitate. Rămăşiţele pământeşti ale acesteia vor fi repatriate vineri și reînhumate la Curtea de Argeş, alături de fiul său, Regele Mihai I

Published

on

© peles.ro

Rămăşiţele pământeşti ale Reginei-Mamă Elena vor fi repatriate vineri, 18 octombrie, sicriul fiind depus și la Palatul Elisabeta din București, înainte ca aceastea să fie reînhumate sâmbătă la Curtea de Argeş, alături de fiul ei, Regele Mihai I, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, anunță Casa Regală printr-un comunicat.

Vineri, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi principesa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai corpului diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România. Publicul nu va avea acces la ceremonie. La ora 11.45, cortegiul funerar va pleca de la Aeroportul Internaţional Otopeni la Palatul Elisabeta. Între orele 12.00 – 12.45, sicriul va fi depus în Sala Regilor de la Palatul Elisabeta, unde Familia Regală se va reculege la catafalc.

Principesa Margareta doreşte ca, în mod simbolic, ”sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeş de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă şi Regele Mihai au fost forţaţi să-l părăsească. Se închide astfel un cerc al istoriei, deschis dureros acum 71 de ani”, potrivit sursei amintite mai sus.

Publicul va avea acces în faţa Palatului Elisabeta. În intervalul orar 12.45 – 16.00, cortegiul funerar se va deplasa până la Curtea de Argeş, pe ruta Chitila (ora 13.00), Titu (ora 13.45), Găeşti (ora 14.10), Topoloveni (ora 14.40), prin centrul municipiului Piteşti (intrare în oraş la ora 15.05) şi prin centrul municipiului Curtea de Argeş (intrare în oraş la ora 16.00). Cortegiul funerar nu se va opri de-a lungul călătoriei, dar va încetini viteza în localităţi.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală şi Regală vineri, la ora 16.45. Începând cu ora 17.15, publicul se va putea închina şi reculege la catafalc. Sâmbătă, publicul se va putea reculege şi închina la catafalcul Reginei Elena de la ora 8.00 la ora 10.00. Nu vor putea fi depuse flori în catedrală, în jurul catafalcului. Florile vor fi aşezate în scuarul din faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale (de la intrarea în mânăstire). Principesa Margareta roagă pe toţi cei care doresc să aducă o floare, un buchet sau o coroană să aleagă doar flori albe, pentru a simboliza seninătatea şi bunătatea Reginei-Mamă.

Sâmbătă, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Publicul va avea acces în parcul catedralei. La ora 12.40, sicriul, purtat pe umeri de militari ai Brigăzii de Gardă Mihai Viteazul, va fi dus la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală unde, la ora 13.00, va avea loc ceremonia de reînhumare. Publicul va avea acces pe platforma din faţa Noii Catedrale.

O carte de condoleanţe este la dispoziţia publicului la Palatul Elisabeta, până pe 21 octombrie. Condoleanţele pot fi transmise online prin mesaje la www.romaniaregala.ro/

Toţi cei care doresc să aprindă lumânări şi să depună flori ca omagiu faţă de Regina-Mamă Elena, pot să o facă în faţa Palatului Elisabeta din Bucureşti sau la Curtea de Argeş, în faţa Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

Familia regală anunţă doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Potrivit casa-regala.blogspot.com, la 3 mai 1896, s-a născut, la Palatul Tatoi, lângă Atena, Regina-Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai I.

Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei a fost fiica Regelui Constantin I al elenilor şi a Reginei Sofia (născută Principesă Imperială a Prusiei). A fost sora Regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. S-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care a divorțat la 21 iunie 1928. În 1940 a devenit regina-mamă a României.

Regina Elena a murit la Lausanne, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Spre deosebire de Regele Mihai I, Regina Elena nu a și-a mai revăzut niciodată țara.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending