Connect with us

ROMÂNIA

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) formează, alături de alte șase universități de top din UE, un campus interuniversitar european dedicat generării de soluții la provocările de pe agenda politică actuală

Published

on

Foto: andrew_t8/Pixabay Free License

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) s-a alăturat altor șase universități de top din Franța, Germania, Ungaria, Italia și Suedia pentru a alcătui CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale. Consorțiul creat de aceste universități din Europa are strategii pe termen lung și activități concrete comune, care vor fi în beneficiul studenților, al profesorilor și cu un puternic impact asupra publicului larg. CIVICA va fi prototipul universității de mâine, va genera soluții inovatoare pentru cele mai presante provocări ale lumii, inspirate de științele sociale și va promova valorile civice europene, se arată într-un comunicat al universității românești.

Universitatea Bocconi (Italia), Universitatea Central Europeană (Ungaria), Institutul European Universitar (Organizație europeană interguvernamentală), Hertie School of Governance (Germania), Școala Națională de Studii Politice și Administrative (România), Sciences Po (Franța) și Școala de Economie din Stockholm (Suedia) s-au aliat sub numele „CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale”, pentru a deveni una dintre universitățile-pilot europene în prima rundă a aplicațiilor pentru Erasmus+ în februarie 2019.

Într-o declarație comună a misiunii pe termen lung, cei șapte președinți/rectori recunosc rolul special al științelor sociale în generarea de soluții pentru cele mai presante provocări ale lumii. CIVICA reliefează ambiția acestor instituții de învățământ superior de a-și asuma responsabilitatea lor civică în calitate de europeni față de generațiile viitoare și față de rolul Europei în lume:

„În calitate de universități europene cu cele mai bune rezultate în domeniul științelor sociale, suntem unite într-o misiune unică: să educăm viitoarea generație de profesioniști implicați în toate sectoarele societății, ale căror minți sunt concentrate pe soluționarea celor mai presante probleme ale lumii și care sunt conduse de valori ale democrației, respectului și implicării civice”.

CIVICA – Universitatea Europeană de Științe Sociale se formează cu siguranță într-un moment crucial în istoria Europei; va avea un impact puternic asupra viitorului Europei și asupra sectorului de învățământ superior la nivel global.

CIVICA își propune să unească cele șapte universități de top în științele sociale, umaniste, în managementul afacerilor și politici publice, pentru a forma un campus interuniversitar european, care va uni predarea cu învățarea, cercetarea cu inovația și societatea în ansamblul său, dincolo de granițele culturale, lingvistice și naționale. Această rețea de universități va conecta 38.000 de studenți, 7.000 de cadre didactice și 3.000 de angajați din personalul administrativ. Din CIVICA va face parte și London School of Economics, în calitate de partener asociat la multe nivele.

Fiind capabili să valorifice zeci de ani de parteneriate de succes, cei șapte parteneri au o capacitate unică de a se angaja în scopuri strategice comune pe termen lung, precum și să treacă la acțiune concretă, imediată, la toate nivelurile instituțiilor acestora. Proiectul CIVICA cuprinde:

  • Construirea spațiilor și sistemelor fizice și digitale care să susțină un Campus european interconectat pentru învățare, pentru producerea și aplicarea cunoștințelor;
  •  La nivel de Licență, un multi-campus, o experiență educațională interdisciplină la nivel de licență, ce se concentrează în special pe angajament civic;
  •  La nivel de Masterat, un curs integrat în campusul principal ce implică sute de studenți în muncă de echipă în toată Europa și zeci de membri ai facultății care să răspundă la provocările europene și globale contemporane. Laboratoare de politici comune, incubatoare și proiecte finale și cursuri de programare cu același obiectiv de a reuni educația, cercetarea și inovarea, contribuind, totodată, la crearea identității europene.
  • La nivel de Doctorat, apariția unui spațiu european integrat pentru Cercetătorii Europeni Debutanți în Științele Sociale și Umaniste, bazat pe un centru transeuropean pentru îndrumare și supraveghere.
  • În vederea recunoașterii rolului deosebit pe care științele sociale trebuie să îl joace în soluționarea problemelor globale, vor fi create patru echipe dedicate domeniului cunoașterii din multi-campus, pentru a conduce activitatea lor comună, orientată către atingerea rezultatelor și a fluxului la cele trei niveluri ale campusului european: Provocări pentru Democrația secolului XXI; Societăți în Tranziție și Crize Globale; Europa Revizuită; și Tehnologii Bazate pe Date pentru Științele Sociale.

CIVICA va fi un agent activ la nivelul societății europene. Acțiunile transeuropene pentru angajament civic și incluziune vor implica Universitatea în toate Tururile Europei, în promovarea accesului la învățământul superior pentru toți și în inițiativa învățământului deschis pentru refugiați și solicitanți de azil.

Printr-o planificare coordonată strategic, prin guvernare transformațională și activități integrate, incluzând mobilitate încorporată la toate nivelurile, programe de studiu comune și flexibile, o abordare interconectată în vederea pregătirii studenților pentru carierele lor, prin angajamentul civic și informarea activă a societății, CIVICA va contribui la competitivitatea internațională a partenerilor alianței și a Spațiului European al Învățământului Superior și va genera soluții pentru provocările persistente europene și mondiale.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

SRI a luat măsuri în cazul unor potențiale atacuri cibernetice care să influențeze alegerile din 26 mai. Ce scenarii au elaborat specialiștii

Published

on

Specialiştii Centrului Naţional Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au elaborat cinci scenarii în cazul unor posibile atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice folosite de instituţiile publice în perioada alegerilor europarlamentare şi prezidenţiale din acest an.

Cele cinci scenarii au fost pregătite în contextul în care ”există posibilitatea ca actori externi cu relevanţă geostrategică să influenţeze procesul electoral prin utilizarea unor capabilităţi cibernetice”, susțin specialiștii, conform Digi24.

Cele cinci scenarii sunt:


– Infectarea sistemelor IT&C utilizate în cadrul procesului electoral, prin atacuri cibernetice asupra Registrului Electoral Central şi asupra sistemelor informatice folosite la centralizarea şi numărarea voturilor. Un asemenea atac cibernetic ar afecta integritatea listelor de alegători, ar altera parţial rezultatul alegerilor şi ar aduce prejudicii de imagine pe plan intern şi extern.

– Interceptarea comunicaţiilor existente între misiunile diplomatice ale României şi AEP prin atacuri cibernetice. În acest caz ar fi afectată integritatea datelor (prin modificarea numărului votanţilor) transmise de misiunile diplomatice către AEP şi ar duce la indisponibilizarea canalelor de comunicaţii utilizate de misiunile diplomatice.

– Operaţiuni de propagandă şi dezinformare – prin crearea de conturi false pe platformele de socializare şi transmiterea de informaţii false(fake-news) către un număr cât mai mare de persoane. Aceste operaţiuni pot favoriza un anumit candidat şi denigra un contracandidat, prin propagarea de ştiri false cu ajutorul “trolilor”.

– Distribuirea de documente cu caracter confidenţial obţinute ca urmare a unor atacuri cibernetice.

– Atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C ale unor trusturi media româneşti.


Specialiştii Cyberint au mai multe recomandări pentru a preveni atacurile cibernetice în timpul alegerilor: testarea riguroasă a sistemelor informatice utilizate în procesul electoral, utilizarea de soluţii de back-up la intervale cât mai scurte de timp, derularea unor campanii de conştientizare la nivelul opiniei publice cu privire la riscurile asociate campaniilor de propagandă şi dezinformare.

Preocuparea specialiştilor români vine după ce, în ultimii ani, grupări ruseşti au lansat atacuri cibernetice pentru a influenţa rezultatul alegerilor din Ucraina (gruparea de hackeri CyberBerkut a compromis şi blocat în anul 2014 sistemul informatic al Comisiei Centrale de Alegeri), Marea Britanie (campanii agresive pro-Brexit prin utilizarea unor sisteme de “boţi” de către organizaţia rusească Internet Research Agency), SUA (atacuri cibernetice din Rusia şi denigrarea candidatului Hillary Clinton), Franţa (publicarea de documente false în timpul alegerilor prezidenţiale din 2017), Germania (atac cibernetic în anul 2015, care a vizat Parlamentul şi birourile cancelarului Angela Merkel).

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

ROMÂNIA

INS: România a pierdut în anul 2018 aproape 2.000 de locuitori pe lună

Published

on

România avea, la începutul acestui an, 22,171 milioane de locuitori înregistraţi oficial după domiciliu, în scădere cu circa 23.000 comparativ cu începutul anului 2018, iar îmbătrânirea populaţiei a accelerat, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS) și citate de Digi24.

La 1 ianuarie 2018, numărul de persoane înregistrate cu domiciliul în România era de 22,194 milioane, în scădere de la 22,223 milioane la începutul lui 2017, potrivit datelor INS. 

La 1 ianuarie 2019, populaţia după domiciliu a fost de 22,171 milioane persoane, în scădere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2018, potrivit INS.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu peste 434.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3,674 milioane faţă de 3,240 milioane persoane).

”Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 ianuarie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)”, se arată în comunicat.

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,6 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2018. Vârsta medie a fost de 41,5 ani, în creştere cu 0,4 ani faţă de 1 ianuarie 2018.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending