Connect with us

U.E.

Scrisoarea lui Emmanuel Macron pentru cetățenii europeni, publicată de președinția franceză și în limba română: ”Împreună să trasăm calea Renașterii europene”

Published

on

Scrisoarea lui Emmanuel Macron intitulată ”Pentru o Renaștere europeană” pe care președintele francez a adresat-o luni cetățenilor europeni a fost publicată și în limba română, precum și în celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, pe pagina Președinției Franței.

Aflat într-un con de umbră politic și într-un vizibil declin de popularitate, Emmanuel Macron s-a adresat luni cetățenilor europeni, într-o scrisoare publicată în limbile franceză și engleză în care a făcut apel la ”renașterea europeană” cu aproximativ 80 de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European și cu aproape trei săptămâni înainte de preconizata, dar improbabila retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Președintele francez, cel care a lansat în trecut ideea convențiilor cetățenești, cere organizarea, până la finalul acestui an, a unei ”Conferințe pentru Europa” care să propună ”schimbările necesare pentru proiectul nostru politic, care pot însemna chiar și amendarea tratatelor UE”.

Recunoscut și pentru propunerile sale anterioare – între care Inițiativa de Intervenție Europeană în materie de apărare sau un buget pentru zona euro și chiar înființarea poziției de ministru de finanțe european – , președintele francez propune, și în acest context, înființarea a trei noi Consilii europene și a unei noi bănci europene, vizând tematici cruciale pentru viitorul Europei.

Redăm integral conținutul scrisorii în limba română:

”Cetățeni ai Europei,

Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei și al valorilor care ne unesc, ci și pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru.  

Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, și totuși niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.

Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a știut să răspundă nevoilor de protecție a popoarelor în fața marilor șocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenența la Uniunea Europeană, ci minciunile și iresponsabilitatea care pot să o distrugă.  Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit ? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piața europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la granițele din trecut? Închiderea în sine naționalistă nu propune nimic; este o reacție de respingere fără proiect. Iar această capcană amenință întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc știri false și fac promisiuni deșarte.

În fața acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri și lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate și de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care și astăzi ne protejează în continuare: ce țară ar putea acționa singură în fața strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în fața giganților din domeniul digital? Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forță pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă și miile de proiecte care au schimbat, în viața cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o școală renovată aici, o șosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde și dincolo. Este o luptă și un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât și pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franței, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei și pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, și anume crearea unei apărări europene sau protecția drepturilor sociale, este posibil.

Însă trebuie să facem mai mult, și mai repede. Deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului și a resemnării. În fața marilor șocuri ale lumii, cetățenii ne întreabă adesea: „Unde e Europa? Ce face Europa?”. Au început să o vadă ca pe o piață fără suflet. Or Europa nu e doar o piață, ea este un proiect. O piață e ceva util, dar nu trebuie să ne facă să uităm necesitatea frontierelor care protejează și a valorilor care unesc. Naționaliștii se înșeală atunci când pretind că ne apără identitatea retrăgându-ne din Europa; căci ceea ce ne reunește, ne eliberează și ne protejează este civilizația europeană. Dar se înșeală și cei care ar vrea să nu se schimbe nimic, pentru că nu țin seama de temerile care ne străbat popoarele, de îndoielile care ne subminează democrațiile. Ne aflăm la un moment decisiv de răscruce pentru continentul nostru; un moment în care, colectiv, va trebui să reinventăm, politic și cultural, formele civilizației noastre într-o lume care se transformă. Este momentul Renașterii europene. De aceea, rezistând tentațiilor de închidere în sine și de dezbinare, vă propun să construim împreună această Renaștere în jurul a trei mari ambiții: libertatea, protecția și progresul.
 

Apărarea libertății noastre

Modelul european are la bază libertatea omului, diversitatea opiniilor și a creației. Libertatea noastră cea dintâi este libertatea democratică, aceea de a ne alege guvernanții în vreme ce, la fiecare scrutin, puteri străine caută să ne influențeze voturile. Propun să se creeze o Agenție europeană de protecție a democrațiilor care va furniza tuturor Statelor membre experți pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice și a manipulărilor. În acest spirit de independență, va trebui de asemenea să interzicem finanțarea partidelor politice europene de către puterile străine. Trebuie  interzicem, prin reguli europene, orice discurs de ură și de violență pe Internet, deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizație noastre de demnitate.
 

Protejarea continentului nostru

Având drept fundament reconcilierea internă, Uniunea Europeană a uitat să se aplece asupra realităților din lumea contemporană. Or nicio comunitate nu crează un sentiment de apartenență dacă nu are limite pe care să le protejeze. O frontieră înseamnă libertate în securitate. Noi trebuie să revizuim din temelii spațiul Schengen: toți cei care vor să participe la această reorganizare trebuie să îndeplinească anumite obligații de responsabilitate (controlul riguros la frontiere) și de solidaritate (o politică unică de azil, cu aceleași reguli de primire și de refuz peste tot). O poliție de frontieră comună și un oficiu european de azil, obligații stricte de control, o solidaritate europeană la care să contribuie fiecare țară, sub autoritatea unui Consiliu european de securitate internă: în fața migrațiilor, eu cred într-o Europă care își protejează atât valorile, cât și frontierele.

Aceleași exigențe trebuie să se aplice și la apărare. În ultimii doi ani s-au realizat progrese importante, însă noi trebuie să dăm o orientare clară: un tratat de apărare și de securitate va trebui să definească obligațiile indispensabile ale fiecăruia, în acord cu NATO și cu aliații noștri europeni: creșterea cheltuielilor militare, clauza operațională de apărare reciprocă, Consiliul de securitate european în asociere cu Regatul Unit pentru a pregăti deciziile noastre colective.

Frontierele noastre trebuie de asemenea să asigure o justă concurență. Care putere din lume acceptă să continue schimburile cu cei care nu-i respectă niciuna din regulile sale? Noi nu putem să suportăm fără să spunem nimic. Trebuie să ne reformăm politica de concurență, să ne refondăm politica comercială: să sancționăm sau să interzicem în Europa întreprinderile care aduc atingere intereselor noastre strategice și valorilor noastre esențiale, cum sunt normele de mediu, protecția datelor și plata corectă a impozitelor; și să ne asumăm, în cadrul industriilor strategice și a piețelor noastre publice, o preferință europeană așa cum o fac și concurenții noștri americani sau chinezi.
 

Regăsirea spiritului de progres

Europa nu este doar o putere de rang secund. Întreaga Europă este o  avangardă: ea a știut întotdeauna să definească normele progresului. Pentru aceasta, ea trebuie să susțină un proiect de convergență mai degrabă decât unul de concurență: Europa, locul în care s-a creat securitatea socială, trebuie să instaureze pentru fiecare lucrător, de la Est la Vest și de la Nord la Sud, un scut social  care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă și un salariu minim european, adaptat la fiecare țară și discutat în fiecare an în mod colectiv.

Reașezarea pe calea progresului înseamnă de asemenea să preluăm inițiativa în lupta pentru mediu. Ne vom putea oare privi în ochi copiii dacă nu ne îndeplinim obligațiile climatice? Uniunea europeană trebuie să-și fixeze ambiția – 0 carbon până în 2050, înjumătățirea pesticidelor până în 2025 – și să-și adapteze politicile la această exigență: o Bancă europeană a climatuluipentru finanțarea tranziției ecologice; o forță sanitară europeană pentru a reîntări controlul alimentelor noastre; împotriva amenințării lobby-urilor, evaluarea științifică independentă a substanțelor periculoase pentru mediu și sănătate… Acest imperativ trebuie să ne ghideze toate acțiunile: de la Banca Centrală la Comisia europeană, de la bugetul european la planul de investiții pentru Europa, toate instituțiile noastre trebuie să aibă ca mandat climatul.

Progres și libertate înseamnă să poți trăi din munca ta: pentru a crea locuri de muncă, Europa trebuie să anticipeze. De aceea ea trebuie nu doar să reglementeze giganții din sectorul digital, prin crearea unei supravegheri europene a marilor platforme (sancționarea mai rapidă a nerespectării dreptului concurenței, transparența algoritmilor lor…), dar și prin finanțarea inovației prin dotarea noului Consiliu European al inovației cu un buget comparabil cu cel din Statele Unite, pentru a deveni vârful de lance al noilor revoluții tehnologice, cum ar fi inteligența artificială.

O Europă care se proiectează în lume trebuie  privească și către Africa, cu care trebuie să inițiem un pact pentru viitor. Asumându-ne un destin comun, susținându-i dezvoltarea în mod ambițios și nu defensiv: investiții, partenariate universitare, educație pentru fete…

Libertate, protecție, progres. Pe acești piloni noi trebuie să construim Renașterea europeană. Nu îi putem lăsa pe naționaliști, care nu au soluții, să exploateze furia popoarelor. Nu avem dreptul să fim somnambulii dintr-o Europă vlăguită. Nu ne mai putem complace în rutină și în invocații. Umanismul european înseamnă o exigență de acțiune. Iar cetățenii, peste tot, cer să ia parte și ei la schimbare. Vă invit să instaurăm, înainte de finele acestui an, o Conferință pentru Europa pentru a propune toate schimbările de care proiectul nostru politic are nevoie, fără niciun tabu, nici măcar revizuirea tratatelor. Această conferință va trebui să asocieze paneluri de cetățeni, să discute cu universitarii, cu partenerii sociali, cu reprezentanții religioși și spirituali. Ea va defini o foaie de parcurs pentru Uniunea Europeană care să traducă aceste mari priorități în acțiuni concrete. Vom avea dezacorduri, dar e mai bine oare o Europă încremenită sau o Europă care merge înainte, fie și în ritmuri diferite uneori, și care rămâne deschisă tuturor?

În această Europă, popoarele își vor recăpăta controlul asupra propriului destin; în această Europă, Regatul Unit, sunt sigur de aceasta, își va regăsi pe deplin un loc.

Cetățeni ai Europei, impasul Brexit-ului este o lecție pentru noi toți. Haideți să ieșim din această capcană, haideți să dăm un sens alegerilor care se apropie și o lecție tuturor. Voi veți decide dacă Europa și valorile ei de progres trebuie să rămână mai mult decât o paranteză în istorie. Este alegerea pe care v-o propun, pentru ca împreună să trasăm calea Renașterii europene.

Emmanuel Macron”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SCHENGEN

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

Published

on

© Wikimedia Commons

Social-democrații din Parlamentul Suediei sunt de acord cu aderarea Bulgariei și a României la spațiul Schengen, a anunțat vicepreședintele Comisiei pentru justiție din legislativul de la Stockholm, Ardalan Shekarabi, și membru al grupării social-democrate care inițial a formulat obiecții cu privire la intrarea celor două țări în spațiul liberă circulație.

Anunțul deputatului suedez a fost salutat de ministrul de externe Bogdan Aurescu, șeful diplomației române amintind convorbirea telefonică foarte bună pe care a avut-o cu Ardalan Shekarabi.

“Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, ca urmare și a discuției noastre telefonice foarte bune complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu, pe Twitter.

“Mulțumesc pentru dialogul excelent și cooperare”, a replicat Ardalan Shekarabi mesajului lui Aurescu.

 

Presa suedeză a relatat la mijlocul lunii noiembrie că opoziția social-democrată din Suedia, țara care urmează să dețină președinția Consiliului UE, se opune aderării României la Schengen, poziția respectivă creând dificultate pentru guvernul minoritar de centru dreapta al premierului Ulf Kristersson, deoarece nu avea sprijin în Parlamentul de la Stockholm.

Motivele invocate la momentul respectiv țineau de lupta împotriva criminalității în cele două state.

“Se pare că autoritățile nu au obiecții față de extindere. În acest context, suntem pregătiți să susținem o poziție suedeză care să deschidă calea extinderii Schengen pentru ca România și Bulgaria să intre”, a spus Shekarabi.

Mai mult, îngrijorările Stockholm-ului au fost discutate la nivelul miniștrilor de externe român și suedez pentru a risipi orice urmă de îndoială.

În prezent, singurele reticențe în calea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen se manifestă în Olanda și Austria.

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a primit aprobarea oficială din partea Comisiei Europene pentru Programul Dezvoltare Durabilă, aferent perioadei de programare 2021–2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, Programul Dezvoltare Durabilă beneficiază de o alocare totală de 5.254.203.319 euro și va crea premisele pentru realizarea coeziunii sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră, astfel încât să se atingă neutralitatea climatică până în 2050 și să se asigure  utilizarea eficientă a resurselor naturale.

Astfel, programul va finanța din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondului de Coeziune (FC) patru priorități de investiții: infrastructura de apă și apă uzată (2.937.775.940 euro); managementul deșeurilor (480.000.000 euro); conservarea biodiversităţii (111.764.706 euro); calitatea aerului si decontaminarea siturilor poluate (88.235.295 euro); managementul riscurilor (51.881.857 euro); adaptarea la schimbările climatice prin îmbunătățirea eficienței energetice, creșterea gradului de utilizare a energiei regenerabile și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie (1.118.545.521 euro).

”România are parte de un moment important astăzi pentru ceea ce înseamnă îmbunătățirea calității vieții oamenilor. Vorbim despre investiții record pentru adaptarea la schimbările climatice prin creșterea eficienței energetice și dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, infrastructura de apă și apă uzată, decontaminarea siturilor poluate și managementul riscurilor. Avem garanția că toate cele 21 de proiecte, cu valoare de 4,5 miliarde euro, pe care le avem în pregătire, vor însemna racordarea la rețeaua de apă a peste două milioane de beneficiari. Iar aceste proiecte sunt doar o mică parte dintre obiectivele pe care le avem prin Programul Dezvoltare Durabilă. Conform analizelor disponibile, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă, după finalizarea tuturor investițiilor din bani europeni, va fi de peste 85%”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Operațiunile de importanță strategică care se vor sprijini prin PDD cu perioadă de implementare intervalul 2021–2029 vor fi:

  • dezvoltarea rețelelor inteligente de electricitate (Smart Grids);
  • investiții integrate de dezvoltare a sistemelor de apă și apă uzată care contribuie la conformarea cu directivele;
  • îmbunătățirea modului de gestionare a deșeurilor municipale în vedere asigurării tranziției spre economia circulară;
  • îmbunătățirea monitorizării calității aerului pentru îndeplinirea cerințelor de monitorizare și reducere a emisiilor rezultate din directive;
  • investigarea preliminară și detaliată a siturilor contaminate.

Rezultatele așteptate după finalizarea Planului Dezvoltare Durabilă

Prin investițiile ce se vor realiza se au în vedere următoarele rezultate majore:

  • 3.768 km conducte noi sau optimizate pentru sistemele de distribuție din rețeaua publică de alimentare cu apă;
  • 3.209 km conducte noi sau optimizate pentru rețeaua publică de colectare a apelor uzate;
  • capacități suplimentare pentru reciclarea deșeurilor pentru o cantitate de 360.000 t/an;
  • protejarea a 116,955 ha din suprafața siturilor Natura 2000 care fac obiectul unor măsuri de protecție și de refacere;
  • protecția și restaurarea a 2.310 ha de ecosisteme degradate din afara siturilor Natura 2000;
  • creșterea suprafeței acoperite de sisteme de monitorizare a poluării aerului instalate în 54 de zone de calitate a aerului;
  • investigarea a 1.183 situri potențial contaminate;
  • protejarea a 955 ha împotriva inundațiilor prin infrastructuri verzi construite sau optimizate pentru adaptarea la schimbările climatice;
  • lucrări noi sau de consolidare pentru protecția împotriva inundațiilor pentru 4,5 km în zona de coastă;
  • 155 km de conducte ale rețelei de termoficare și răcire centralizată nou construite sau îmbunătățite;
  • 259 întreprinderi sprijinite pentru investiții în eficiență energetică;
  • capacitate de producție suplimentară de 14 MW pentru energia din surse regenerabile;
  • 1.437 km conducte ale rețelei de transport și distribuție a gazelor nou construite sau îmbunătățite.

Politica de Coeziune 2021–2027

În luna octombrie a avut loc evenimentul de semnare a Acordului de Parteneriat între Guvernul României și Comisia Europeană, documentul strategic care acoperă fondurile Politicii de Coeziune și cel al Politicii Maritime și Pescuit pentru perioada de Programare 2021 – 2027.

Astfel, în al treilea exerciţiu financiar prin care statul român va beneficia de fonduri europene, se vor implementa şaisprezece Programe, prin care României îi vor fi alocate peste 31 de miliarde de euro.

Până la acest moment au fost deja toate variantele finale ale Programelor, 9 dintre ele fiind deja aprobate.

Primul Program aprobat de executivul european din Politica de coeziune 2021–2027 a fost Programul Asistență Tehnică, la 23 august, cu o alocare de 0,96 miliarde de euro. Ulterior, 7 din cele 8 Programe Regionale au primit avizul pozitiv al Executivului european.

Continue Reading

U.E.

UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare în cazul unei perturbări operaționale grave

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat, luni, 28 noiembrie, Actul legislativ privind reziliența operațională digitală (DORA), care va asigura reziliența sectorului financiar din UE în cazul unei perturbări operaționale grave, informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro. Astfel, ținând cont de riscurile tot mai mari de atacuri cibernetice, UE consolidează securitatea informatică a entităților financiare, cum ar fi băncile, societățile de asigurare și firmele de investiții.

Trăim în vremuri nesigure. Băncile și alte companii care furnizează servicii financiare în Europa dispun deja de planuri pentru securitatea lor informatică, însă trebuie să mergem mai departe. Datorită cerințelor juridice armonizate pe care le-am adoptat astăzi, sectorul nostru financiar va fi mai în măsură să continue să funcționeze în orice moment. Dacă se lansează un atac la scară largă asupra sectorului financiar european, vom fi pregătiți pentru acesta”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul ceh de finanțe.

DORA stabilește cerințe uniforme privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice ale întreprinderilor și organizațiilor care își desfășoară activitatea în sectorul financiar, precum și ale părților terțe esențiale care le furnizează servicii legate de TIC (tehnologiile informației și comunicațiilor), cum ar fi platformele de tip cloud sau serviciile de analiză de date. Mai mult, DORA creează un cadru de reglementare privind reziliența operațională digitală, pe baza căruia toate firmele trebuie să se asigure că pot face față oricărui tip de perturbări și amenințări legate de TIC, pot răspunde la acestea și se pot redresa în urma lor. Aceste cerințe sunt aceleași pentru toate statele membre ale UE. Obiectivul principal este prevenirea și atenuarea amenințărilor cibernetice.

Comisia a prezentat propunerea DORA la 24 septembrie 2020. Aceasta făcea parte dintr-un pachet mai amplu privind finanțele digitale, al cărui obiectiv este elaborarea unei abordări europene care să stimuleze dezvoltarea tehnologică și să asigure stabilitatea financiară și protecția consumatorilor.

După ce propunerea DORA a fost adoptată în mod formal, aspectele ce necesită transpunerea la nivel național vor fi transpuse în legislație de fiecare stat membru al UE. În același timp, autoritățile europene de supraveghere (AES) relevante, cum ar fi Autoritatea Bancară Europeană (ABE), Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), vor elabora standarde tehnice pe care toate instituțiile de servicii financiare vor trebui să le respecte, indiferent că este vorba de operațiuni bancare, de asigurări sau de gestionarea activelor. Respectivele autorități naționale competente vor fi responsabile cu supravegherea conformității și vor asigura respectarea regulamentului, după caz.

 

Continue Reading

Facebook

NATO15 mins ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

SCHENGEN9 hours ago

Social-democrații din Parlamentul Suediei spun “da” aderării României și Bulgariei la Schengen și se declară pregătiți să susțină poziția Guvernului de la Stockholm

NATO12 hours ago

Secretarul general al NATO: Sunt recunoscător pentru sprijinul puternic din partea României pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță

NATO15 hours ago

Nicolae Ciucă, întâlnire cu Jens Stoltenberg. Prim-ministrul a apreciat măsurile luate din timp de NATO pentru apărarea colectivă a Flancului Estic

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis, în ajunul ministerialei NATO de la București: Avem nevoie de planuri foarte concrete în cazul unui atac. Nu putem lăsa astfel de decizii pentru ultimul moment

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, mesaj înainte de 1 Decembrie: Misiunea noastră trebuie să fie națiunea română ca națiune europeană

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Camerei Deputaților îndeamnă, cu ocazia Zilei Naționale, la solidaritate cu toți cei care au cea mai mare nevoie de ajutor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană a aprobat Programul de Dezvoltare Durabilă. Marcel Boloș: După finalizarea investițiilor din bani UE, gradul de conectare a populației la rețeaua de apă va fi de peste 85%

ROMÂNIA16 hours ago

SUA și România: parteneri strategici de 25 de ani. Washington-ul prezintă bornele unui parteneriat “înrădăcinat într-un angajament comun față de valorile democratice” în ajunul vizitei lui Blinken la București

NATO17 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

NATO15 mins ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO18 hours ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO19 hours ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA22 hours ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.4 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO4 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

Team2Share

Trending