Connect with us

U.E.

Scrisoarea lui Emmanuel Macron pentru cetățenii europeni, publicată de președinția franceză și în limba română: ”Împreună să trasăm calea Renașterii europene”

Published

on

Scrisoarea lui Emmanuel Macron intitulată ”Pentru o Renaștere europeană” pe care președintele francez a adresat-o luni cetățenilor europeni a fost publicată și în limba română, precum și în celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, pe pagina Președinției Franței.

Aflat într-un con de umbră politic și într-un vizibil declin de popularitate, Emmanuel Macron s-a adresat luni cetățenilor europeni, într-o scrisoare publicată în limbile franceză și engleză în care a făcut apel la ”renașterea europeană” cu aproximativ 80 de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European și cu aproape trei săptămâni înainte de preconizata, dar improbabila retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Președintele francez, cel care a lansat în trecut ideea convențiilor cetățenești, cere organizarea, până la finalul acestui an, a unei ”Conferințe pentru Europa” care să propună ”schimbările necesare pentru proiectul nostru politic, care pot însemna chiar și amendarea tratatelor UE”.

Recunoscut și pentru propunerile sale anterioare – între care Inițiativa de Intervenție Europeană în materie de apărare sau un buget pentru zona euro și chiar înființarea poziției de ministru de finanțe european – , președintele francez propune, și în acest context, înființarea a trei noi Consilii europene și a unei noi bănci europene, vizând tematici cruciale pentru viitorul Europei.

Redăm integral conținutul scrisorii în limba română:

”Cetățeni ai Europei,

Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei și al valorilor care ne unesc, ci și pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru.  

Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, și totuși niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.

Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a știut să răspundă nevoilor de protecție a popoarelor în fața marilor șocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenența la Uniunea Europeană, ci minciunile și iresponsabilitatea care pot să o distrugă.  Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit ? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piața europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la granițele din trecut? Închiderea în sine naționalistă nu propune nimic; este o reacție de respingere fără proiect. Iar această capcană amenință întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc știri false și fac promisiuni deșarte.

În fața acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri și lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate și de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care și astăzi ne protejează în continuare: ce țară ar putea acționa singură în fața strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în fața giganților din domeniul digital? Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forță pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă și miile de proiecte care au schimbat, în viața cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o școală renovată aici, o șosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde și dincolo. Este o luptă și un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât și pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franței, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei și pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, și anume crearea unei apărări europene sau protecția drepturilor sociale, este posibil.

Însă trebuie să facem mai mult, și mai repede. Deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului și a resemnării. În fața marilor șocuri ale lumii, cetățenii ne întreabă adesea: „Unde e Europa? Ce face Europa?”. Au început să o vadă ca pe o piață fără suflet. Or Europa nu e doar o piață, ea este un proiect. O piață e ceva util, dar nu trebuie să ne facă să uităm necesitatea frontierelor care protejează și a valorilor care unesc. Naționaliștii se înșeală atunci când pretind că ne apără identitatea retrăgându-ne din Europa; căci ceea ce ne reunește, ne eliberează și ne protejează este civilizația europeană. Dar se înșeală și cei care ar vrea să nu se schimbe nimic, pentru că nu țin seama de temerile care ne străbat popoarele, de îndoielile care ne subminează democrațiile. Ne aflăm la un moment decisiv de răscruce pentru continentul nostru; un moment în care, colectiv, va trebui să reinventăm, politic și cultural, formele civilizației noastre într-o lume care se transformă. Este momentul Renașterii europene. De aceea, rezistând tentațiilor de închidere în sine și de dezbinare, vă propun să construim împreună această Renaștere în jurul a trei mari ambiții: libertatea, protecția și progresul.
 

Apărarea libertății noastre

Modelul european are la bază libertatea omului, diversitatea opiniilor și a creației. Libertatea noastră cea dintâi este libertatea democratică, aceea de a ne alege guvernanții în vreme ce, la fiecare scrutin, puteri străine caută să ne influențeze voturile. Propun să se creeze o Agenție europeană de protecție a democrațiilor care va furniza tuturor Statelor membre experți pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice și a manipulărilor. În acest spirit de independență, va trebui de asemenea să interzicem finanțarea partidelor politice europene de către puterile străine. Trebuie  interzicem, prin reguli europene, orice discurs de ură și de violență pe Internet, deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizație noastre de demnitate.
 

Protejarea continentului nostru

Având drept fundament reconcilierea internă, Uniunea Europeană a uitat să se aplece asupra realităților din lumea contemporană. Or nicio comunitate nu crează un sentiment de apartenență dacă nu are limite pe care să le protejeze. O frontieră înseamnă libertate în securitate. Noi trebuie să revizuim din temelii spațiul Schengen: toți cei care vor să participe la această reorganizare trebuie să îndeplinească anumite obligații de responsabilitate (controlul riguros la frontiere) și de solidaritate (o politică unică de azil, cu aceleași reguli de primire și de refuz peste tot). O poliție de frontieră comună și un oficiu european de azil, obligații stricte de control, o solidaritate europeană la care să contribuie fiecare țară, sub autoritatea unui Consiliu european de securitate internă: în fața migrațiilor, eu cred într-o Europă care își protejează atât valorile, cât și frontierele.

Aceleași exigențe trebuie să se aplice și la apărare. În ultimii doi ani s-au realizat progrese importante, însă noi trebuie să dăm o orientare clară: un tratat de apărare și de securitate va trebui să definească obligațiile indispensabile ale fiecăruia, în acord cu NATO și cu aliații noștri europeni: creșterea cheltuielilor militare, clauza operațională de apărare reciprocă, Consiliul de securitate european în asociere cu Regatul Unit pentru a pregăti deciziile noastre colective.

Frontierele noastre trebuie de asemenea să asigure o justă concurență. Care putere din lume acceptă să continue schimburile cu cei care nu-i respectă niciuna din regulile sale? Noi nu putem să suportăm fără să spunem nimic. Trebuie să ne reformăm politica de concurență, să ne refondăm politica comercială: să sancționăm sau să interzicem în Europa întreprinderile care aduc atingere intereselor noastre strategice și valorilor noastre esențiale, cum sunt normele de mediu, protecția datelor și plata corectă a impozitelor; și să ne asumăm, în cadrul industriilor strategice și a piețelor noastre publice, o preferință europeană așa cum o fac și concurenții noștri americani sau chinezi.
 

Regăsirea spiritului de progres

Europa nu este doar o putere de rang secund. Întreaga Europă este o  avangardă: ea a știut întotdeauna să definească normele progresului. Pentru aceasta, ea trebuie să susțină un proiect de convergență mai degrabă decât unul de concurență: Europa, locul în care s-a creat securitatea socială, trebuie să instaureze pentru fiecare lucrător, de la Est la Vest și de la Nord la Sud, un scut social  care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă și un salariu minim european, adaptat la fiecare țară și discutat în fiecare an în mod colectiv.

Reașezarea pe calea progresului înseamnă de asemenea să preluăm inițiativa în lupta pentru mediu. Ne vom putea oare privi în ochi copiii dacă nu ne îndeplinim obligațiile climatice? Uniunea europeană trebuie să-și fixeze ambiția – 0 carbon până în 2050, înjumătățirea pesticidelor până în 2025 – și să-și adapteze politicile la această exigență: o Bancă europeană a climatuluipentru finanțarea tranziției ecologice; o forță sanitară europeană pentru a reîntări controlul alimentelor noastre; împotriva amenințării lobby-urilor, evaluarea științifică independentă a substanțelor periculoase pentru mediu și sănătate… Acest imperativ trebuie să ne ghideze toate acțiunile: de la Banca Centrală la Comisia europeană, de la bugetul european la planul de investiții pentru Europa, toate instituțiile noastre trebuie să aibă ca mandat climatul.

Progres și libertate înseamnă să poți trăi din munca ta: pentru a crea locuri de muncă, Europa trebuie să anticipeze. De aceea ea trebuie nu doar să reglementeze giganții din sectorul digital, prin crearea unei supravegheri europene a marilor platforme (sancționarea mai rapidă a nerespectării dreptului concurenței, transparența algoritmilor lor…), dar și prin finanțarea inovației prin dotarea noului Consiliu European al inovației cu un buget comparabil cu cel din Statele Unite, pentru a deveni vârful de lance al noilor revoluții tehnologice, cum ar fi inteligența artificială.

O Europă care se proiectează în lume trebuie  privească și către Africa, cu care trebuie să inițiem un pact pentru viitor. Asumându-ne un destin comun, susținându-i dezvoltarea în mod ambițios și nu defensiv: investiții, partenariate universitare, educație pentru fete…

Libertate, protecție, progres. Pe acești piloni noi trebuie să construim Renașterea europeană. Nu îi putem lăsa pe naționaliști, care nu au soluții, să exploateze furia popoarelor. Nu avem dreptul să fim somnambulii dintr-o Europă vlăguită. Nu ne mai putem complace în rutină și în invocații. Umanismul european înseamnă o exigență de acțiune. Iar cetățenii, peste tot, cer să ia parte și ei la schimbare. Vă invit să instaurăm, înainte de finele acestui an, o Conferință pentru Europa pentru a propune toate schimbările de care proiectul nostru politic are nevoie, fără niciun tabu, nici măcar revizuirea tratatelor. Această conferință va trebui să asocieze paneluri de cetățeni, să discute cu universitarii, cu partenerii sociali, cu reprezentanții religioși și spirituali. Ea va defini o foaie de parcurs pentru Uniunea Europeană care să traducă aceste mari priorități în acțiuni concrete. Vom avea dezacorduri, dar e mai bine oare o Europă încremenită sau o Europă care merge înainte, fie și în ritmuri diferite uneori, și care rămâne deschisă tuturor?

În această Europă, popoarele își vor recăpăta controlul asupra propriului destin; în această Europă, Regatul Unit, sunt sigur de aceasta, își va regăsi pe deplin un loc.

Cetățeni ai Europei, impasul Brexit-ului este o lecție pentru noi toți. Haideți să ieșim din această capcană, haideți să dăm un sens alegerilor care se apropie și o lecție tuturor. Voi veți decide dacă Europa și valorile ei de progres trebuie să rămână mai mult decât o paranteză în istorie. Este alegerea pe care v-o propun, pentru ca împreună să trasăm calea Renașterii europene.

Emmanuel Macron”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Viorica Dăncilă și Ursula von der Leyen ”au convenit să continue dialogul” privind viitorul comisar european din partea României, inclusiv portofoliul alocat țării noastre

Published

on

© Viorica Dăncilă/ Twitter

România este deschisă pentru o cooperare strânsă cu noua Comisie Europeană, i-a transmis premierul Viorica Dăncilă președintei alese a executivului european, Ursula von der Leyen, cu care a avut marți o întrevedere la Bruxelles și pe a cărei agendă s-au aflat ”aspecte legate de viitorul comisar european din partea României”.

”O mare plăcere să o întâlnesc pe Ursula von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene. Am subliniat că România este deschisă unei cooperări strânsă cu noua Comisie Europeană pentru prioritățile noastre comune”, a scris Dăncilă, pe Twitter, după prima întâlnire între un înalt oficial român și noua șefă a executivului european.

 

Potrivit unui comunicat publicat ulterior de Guvernul României, ”în cadrul discuțiilor, au fost abordate aspecte legate de viitorul comisar european din partea României, inclusiv în ceea ce privește conturarea portofoliului alocat țării noastre în cadrul Comisiei Europene”.

Amintim că, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

În cadrul întrevederii de la Bruxelles, prim-ministrul României i-a transmis felicitări oficialului european pentru nominalizarea la conducerea viitoarei Comisii Europene și a asigurat de întregul său sprijin în eforturile Comisiei Europene de consolidare a proiectului european și de a răspunde provocărilor actuale.

”Președintele ales al Comisiei Europene a mulțumit premierului Viorica Dăncilă pentru rezultatele excepționale obținute de România în exercitarea mandatului Președinției Consiliului Uniunii Europene”, mai menționează sursa citată.

Totodată, cei doi oficiali au avut o discuție amplă cu privire la prioritățile viitoarei Comisii Europene și implementarea Agendei Strategice a UE (2019-2024). În context, prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat obiectivele României pentru perioada suprapusă mandatului noii Comisii Europene, în domenii legate de asigurarea securității energetice, sectorul digital, schimbările climatice, rolul UE în plan global.

Cei doi înalți oficiali au convenit să continue dialogul în perioada următoare.

Duminică seară, premierul Viorica Dăncilă a precizat că pe agenda vizitei sale la Bruxelles se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

U.E.

Cancelarul German Angela Merkel: ”Europa cu adevărat unită” include Balcanii de Vest

Published

on

© EU Council

”Europa va fi cu adevărat unită, doar atunci când toate țările din Balcanii de Vest se vor alătura Uniunii Europene”, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel, realtează Politico.

Observațiile cancelarului german au reprezentat o reiterare a angajamentului Berlinului pentru extinderea Uniunii Europene, idee care este nepopulară în raport cu unele guverne din alte state membre și cu mulți alegători din Europa de Vest. În acest context președintele francez, Emmanuel Macron, a atins în ultimii ani o notă deosebit de sceptică cu privire la această extindere.

Reamintim că la ultimul summit al liderilor europeni de la Bruxelles, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat intransigența în a refuza o extindere a Uniunii Europene în contextul eșecului negocierilor între liderii celor 28 de state membre pentru repartizarea funcțiilor de conducere ale instituțiilor, insucces pe care liderul de la Elysee îl pune pe seama liderilor PPE.

Citiți și: Emmanuel Macron îi avertizează pe liderii PPE, învinuindu-i de eșecul negocierilor de la Bruxelles: Nu ne putem înțelege în 28, așa că voi refuza orice extindere a Uniunii Europene

Angela Merkel a oferit aceste declarații în cadrul unui eveniment din Ungaria, marcând 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

“Dacă observi lucrurile dintr-o perspectivă geostrategică și te uiți și la hartă, atunci Europă cu adevărat unită va exista doar cu statele din Balcanii de Vest”, a declarat Merkel reporterilor din orașul de frontieră Sopron.

Șase state din Balcanii de Vest nu sunt membre ai Uniunii Europene, iar Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord și Albania sunt țări candidate oficiale pentru aderarea la UE, în timp ce Bosnia-Herțegovina și Kosovo sunt clasificate drept „potențiali candidați”.

Atât Serbia, cât și Muntenegru sunt angajați în discuții pentru aderare de ani buni. Miniștrii UE au decis, în iunie, să amâne o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania până în octombrie, cel puțin. 

Continue Reading

U.E.

Brexit fără acord. Guvernul britanic vrea să pună capăt imediat libertății de circulație a cetățenilor UE la 31 octombrie

Published

on

Guvernul britanic condus de prim-ministrul Boris Johnson a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie, anunță France Presse și Press Asocciation, citate de Agerpres, decizie care a provocat îngrijorări în printre cetățenii europeni prezenți în Regatul Unit, care sunt prinși într-un mediu politic ostil, anunță The Guardian.

”Libera circulaţie aşa cum există acum se va termina pe 31 octombrie, când Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană”, a declarat însă luni o purtătoare de cuvânt din Downing Street într-un briefing de presă.

”Spre exemplu, vom introduce imediat reguli mai stricte în materie de infracţionalitate pentru persoanele care intră în Marea Britanie”, a menţionat ea, precizând că detaliile altor modificări sunt ”în curs de elaborare” şi vor fi stabilite de premierul Johnson şi ministrul de interne Priti Patel.

Purtătoarea de cuvânt a insistat că cetăţenii UE rezidenţi actualmente în Regatul Unit nu vor fi împiedicaţi să reintre în ţară după ce vor călători în străinătate, deşi nu este clar cum vor fi întreprinse controalele.

Sistemul care le permite cetăţenilor UE să solicite statutul de rezident permanent nu va fi modificat, iar cei două milioane de europeni care nu au finalizat încă acest demers nu vor fi împiedicaţi să intre în Marea Britanie de sfârşitul libertăţii de circulaţie, a indicat ea.

Fostul prim-ministru Theresa May, căruia Boris Johnson i-a succedat pe 24 iulie, avea în vedere o ”perioadă de tranziţie” până la finalul anului 2020, perioadă în care Regatul Unit va fi continuat să aibă aceleași obligații ca și o țară a Uniunii Europene, respectând astfel prevederile acordului de retragere negociat cu UE27, anunță Politico Europe.

Acordul a fost respins de Camera Comunelor de trei ori, motiv pentru care Boris Johnson a invocat redschiderea negocierilor în vederea stabilirii altor condiții, chestiune respinsă în repetate rânduri de Bruxelles.

Speculațiile legate de încetarea imediată a liberei circulații în contextul unui Brexit fără acord, care implică și lipsa unei perioade de tranziție luată în considerare de Administrația May au provocat îngrijorări în rândul celor 2.6 milioane de cetățeni europeni care nu au aplicat încă pentru statutul de ”rezident permanent” (settled status), cărora le va fi dificil să dovedească că locuiesc în Regatul Unit legal.

Potrivit unei statistici oficiale publicate de Ministerul britanic de Interne, peste 1.000.000 de cetățeni din UE au aplicat, până la 31 iulie 2019, pentru a primi statut de rezidență în Regatul Unit, cei mai mulți dintre aceștia fiind polonezi, români și italieni.

La începutul lui august, Boris Johnson a anunţat un proiect de emitere de vize în procedură accelerată vizând să atragă ”cele mai bune creiere” şi să permită astfel ţării sale ”să continue să fie o superputere ştiinţifică” după ieşirea din UE.

El a promis de asemenea să protejeze drepturile cetăţenilor europeni instalaţi în Marea Britanie, pentru ca aceştia să poată trăi în continuare în această ţară chiar şi în cazul unui Brexit fără acord.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending