Connect with us

U.E.

Scrisoarea lui Emmanuel Macron pentru cetățenii europeni, publicată de președinția franceză și în limba română: ”Împreună să trasăm calea Renașterii europene”

Published

on

Scrisoarea lui Emmanuel Macron intitulată ”Pentru o Renaștere europeană” pe care președintele francez a adresat-o luni cetățenilor europeni a fost publicată și în limba română, precum și în celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, pe pagina Președinției Franței.

Aflat într-un con de umbră politic și într-un vizibil declin de popularitate, Emmanuel Macron s-a adresat luni cetățenilor europeni, într-o scrisoare publicată în limbile franceză și engleză în care a făcut apel la ”renașterea europeană” cu aproximativ 80 de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European și cu aproape trei săptămâni înainte de preconizata, dar improbabila retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Președintele francez, cel care a lansat în trecut ideea convențiilor cetățenești, cere organizarea, până la finalul acestui an, a unei ”Conferințe pentru Europa” care să propună ”schimbările necesare pentru proiectul nostru politic, care pot însemna chiar și amendarea tratatelor UE”.

Recunoscut și pentru propunerile sale anterioare – între care Inițiativa de Intervenție Europeană în materie de apărare sau un buget pentru zona euro și chiar înființarea poziției de ministru de finanțe european – , președintele francez propune, și în acest context, înființarea a trei noi Consilii europene și a unei noi bănci europene, vizând tematici cruciale pentru viitorul Europei.

Redăm integral conținutul scrisorii în limba română:

”Cetățeni ai Europei,

Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei și al valorilor care ne unesc, ci și pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru.  

Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, și totuși niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.

Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a știut să răspundă nevoilor de protecție a popoarelor în fața marilor șocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenența la Uniunea Europeană, ci minciunile și iresponsabilitatea care pot să o distrugă.  Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit ? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piața europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la granițele din trecut? Închiderea în sine naționalistă nu propune nimic; este o reacție de respingere fără proiect. Iar această capcană amenință întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc știri false și fac promisiuni deșarte.

În fața acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri și lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate și de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care și astăzi ne protejează în continuare: ce țară ar putea acționa singură în fața strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în fața giganților din domeniul digital? Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forță pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă și miile de proiecte care au schimbat, în viața cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o școală renovată aici, o șosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde și dincolo. Este o luptă și un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât și pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franței, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei și pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, și anume crearea unei apărări europene sau protecția drepturilor sociale, este posibil.

Însă trebuie să facem mai mult, și mai repede. Deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului și a resemnării. În fața marilor șocuri ale lumii, cetățenii ne întreabă adesea: „Unde e Europa? Ce face Europa?”. Au început să o vadă ca pe o piață fără suflet. Or Europa nu e doar o piață, ea este un proiect. O piață e ceva util, dar nu trebuie să ne facă să uităm necesitatea frontierelor care protejează și a valorilor care unesc. Naționaliștii se înșeală atunci când pretind că ne apără identitatea retrăgându-ne din Europa; căci ceea ce ne reunește, ne eliberează și ne protejează este civilizația europeană. Dar se înșeală și cei care ar vrea să nu se schimbe nimic, pentru că nu țin seama de temerile care ne străbat popoarele, de îndoielile care ne subminează democrațiile. Ne aflăm la un moment decisiv de răscruce pentru continentul nostru; un moment în care, colectiv, va trebui să reinventăm, politic și cultural, formele civilizației noastre într-o lume care se transformă. Este momentul Renașterii europene. De aceea, rezistând tentațiilor de închidere în sine și de dezbinare, vă propun să construim împreună această Renaștere în jurul a trei mari ambiții: libertatea, protecția și progresul.
 

Apărarea libertății noastre

Modelul european are la bază libertatea omului, diversitatea opiniilor și a creației. Libertatea noastră cea dintâi este libertatea democratică, aceea de a ne alege guvernanții în vreme ce, la fiecare scrutin, puteri străine caută să ne influențeze voturile. Propun să se creeze o Agenție europeană de protecție a democrațiilor care va furniza tuturor Statelor membre experți pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice și a manipulărilor. În acest spirit de independență, va trebui de asemenea să interzicem finanțarea partidelor politice europene de către puterile străine. Trebuie  interzicem, prin reguli europene, orice discurs de ură și de violență pe Internet, deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizație noastre de demnitate.
 

Protejarea continentului nostru

Având drept fundament reconcilierea internă, Uniunea Europeană a uitat să se aplece asupra realităților din lumea contemporană. Or nicio comunitate nu crează un sentiment de apartenență dacă nu are limite pe care să le protejeze. O frontieră înseamnă libertate în securitate. Noi trebuie să revizuim din temelii spațiul Schengen: toți cei care vor să participe la această reorganizare trebuie să îndeplinească anumite obligații de responsabilitate (controlul riguros la frontiere) și de solidaritate (o politică unică de azil, cu aceleași reguli de primire și de refuz peste tot). O poliție de frontieră comună și un oficiu european de azil, obligații stricte de control, o solidaritate europeană la care să contribuie fiecare țară, sub autoritatea unui Consiliu european de securitate internă: în fața migrațiilor, eu cred într-o Europă care își protejează atât valorile, cât și frontierele.

Aceleași exigențe trebuie să se aplice și la apărare. În ultimii doi ani s-au realizat progrese importante, însă noi trebuie să dăm o orientare clară: un tratat de apărare și de securitate va trebui să definească obligațiile indispensabile ale fiecăruia, în acord cu NATO și cu aliații noștri europeni: creșterea cheltuielilor militare, clauza operațională de apărare reciprocă, Consiliul de securitate european în asociere cu Regatul Unit pentru a pregăti deciziile noastre colective.

Frontierele noastre trebuie de asemenea să asigure o justă concurență. Care putere din lume acceptă să continue schimburile cu cei care nu-i respectă niciuna din regulile sale? Noi nu putem să suportăm fără să spunem nimic. Trebuie să ne reformăm politica de concurență, să ne refondăm politica comercială: să sancționăm sau să interzicem în Europa întreprinderile care aduc atingere intereselor noastre strategice și valorilor noastre esențiale, cum sunt normele de mediu, protecția datelor și plata corectă a impozitelor; și să ne asumăm, în cadrul industriilor strategice și a piețelor noastre publice, o preferință europeană așa cum o fac și concurenții noștri americani sau chinezi.
 

Regăsirea spiritului de progres

Europa nu este doar o putere de rang secund. Întreaga Europă este o  avangardă: ea a știut întotdeauna să definească normele progresului. Pentru aceasta, ea trebuie să susțină un proiect de convergență mai degrabă decât unul de concurență: Europa, locul în care s-a creat securitatea socială, trebuie să instaureze pentru fiecare lucrător, de la Est la Vest și de la Nord la Sud, un scut social  care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă și un salariu minim european, adaptat la fiecare țară și discutat în fiecare an în mod colectiv.

Reașezarea pe calea progresului înseamnă de asemenea să preluăm inițiativa în lupta pentru mediu. Ne vom putea oare privi în ochi copiii dacă nu ne îndeplinim obligațiile climatice? Uniunea europeană trebuie să-și fixeze ambiția – 0 carbon până în 2050, înjumătățirea pesticidelor până în 2025 – și să-și adapteze politicile la această exigență: o Bancă europeană a climatuluipentru finanțarea tranziției ecologice; o forță sanitară europeană pentru a reîntări controlul alimentelor noastre; împotriva amenințării lobby-urilor, evaluarea științifică independentă a substanțelor periculoase pentru mediu și sănătate… Acest imperativ trebuie să ne ghideze toate acțiunile: de la Banca Centrală la Comisia europeană, de la bugetul european la planul de investiții pentru Europa, toate instituțiile noastre trebuie să aibă ca mandat climatul.

Progres și libertate înseamnă să poți trăi din munca ta: pentru a crea locuri de muncă, Europa trebuie să anticipeze. De aceea ea trebuie nu doar să reglementeze giganții din sectorul digital, prin crearea unei supravegheri europene a marilor platforme (sancționarea mai rapidă a nerespectării dreptului concurenței, transparența algoritmilor lor…), dar și prin finanțarea inovației prin dotarea noului Consiliu European al inovației cu un buget comparabil cu cel din Statele Unite, pentru a deveni vârful de lance al noilor revoluții tehnologice, cum ar fi inteligența artificială.

O Europă care se proiectează în lume trebuie  privească și către Africa, cu care trebuie să inițiem un pact pentru viitor. Asumându-ne un destin comun, susținându-i dezvoltarea în mod ambițios și nu defensiv: investiții, partenariate universitare, educație pentru fete…

Libertate, protecție, progres. Pe acești piloni noi trebuie să construim Renașterea europeană. Nu îi putem lăsa pe naționaliști, care nu au soluții, să exploateze furia popoarelor. Nu avem dreptul să fim somnambulii dintr-o Europă vlăguită. Nu ne mai putem complace în rutină și în invocații. Umanismul european înseamnă o exigență de acțiune. Iar cetățenii, peste tot, cer să ia parte și ei la schimbare. Vă invit să instaurăm, înainte de finele acestui an, o Conferință pentru Europa pentru a propune toate schimbările de care proiectul nostru politic are nevoie, fără niciun tabu, nici măcar revizuirea tratatelor. Această conferință va trebui să asocieze paneluri de cetățeni, să discute cu universitarii, cu partenerii sociali, cu reprezentanții religioși și spirituali. Ea va defini o foaie de parcurs pentru Uniunea Europeană care să traducă aceste mari priorități în acțiuni concrete. Vom avea dezacorduri, dar e mai bine oare o Europă încremenită sau o Europă care merge înainte, fie și în ritmuri diferite uneori, și care rămâne deschisă tuturor?

În această Europă, popoarele își vor recăpăta controlul asupra propriului destin; în această Europă, Regatul Unit, sunt sigur de aceasta, își va regăsi pe deplin un loc.

Cetățeni ai Europei, impasul Brexit-ului este o lecție pentru noi toți. Haideți să ieșim din această capcană, haideți să dăm un sens alegerilor care se apropie și o lecție tuturor. Voi veți decide dacă Europa și valorile ei de progres trebuie să rămână mai mult decât o paranteză în istorie. Este alegerea pe care v-o propun, pentru ca împreună să trasăm calea Renașterii europene.

Emmanuel Macron”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

Published

on

© European Union, 2023

Premierul ungar, Viktor Orbán, a avertizat că lumea se confruntă cu o creștere a pericolelor, întrucât tensiunile din Orientul Mijlociu și conflictul dintre Israel și organizațiile teroriste amenință să escaladeze într-un război generalizat între state. Orbán a făcut aceste declarații în timpul emisiunii „Bună dimineaţa, Ungaria!” de la Radio Kossuth din Budapesta, relatează MTI, preluat de Agerpres.

Orbán a subliniat că situația este extrem de tensionată, având în vedere și conflictul ruso-ucrainean și tulburările din Balcani care au loc în vecinătatea Ungariei. El a atras atenția că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea consecințe devastatoare pentru întreaga Europă, inclusiv pentru Ungaria, generând valuri de refugiați, distrugeri de război și noi presiuni economice.

De asemenea, premierul ungar a subliniat că „la Bruxelles este o atmosferă de război”, iar discuțiile despre conflictul ruso-ucrainean sunt tratate ca și cum ar fi propriul război al Europei. El a dezvăluit că s-a ajuns chiar și la discuții serioase privind trimiterea de trupe europene în Ucraina, deschizând astfel un nou capitol în acest conflict.

În ceea ce privește poziția Ungariei, Orbán a declarat ferm că guvernul său național nu va interveni în conflictul ruso-ucrainean și că țara va încerca să rămână neutră. „Nu se pune problema; noi vrem să rămânem în afara războiului și atât timp cât în fruntea Ungariei se află un guvern național, nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean”, a subliniat Viktor Orbán., a subliniat Orbán.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

Published

on

© European Union, 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a răspuns vineri cu argumente și cifre fostului președinte american Donald Trump, care anterior ceruse Uniunii Europene să facă mai mult pentru a sprijini Ucraina.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidat la Casa Albă, a cerut joi Europei să se “mişte” şi să elibereze mai multe fonduri pentru Ucraina, aflată în război cu Rusia. “Cum se face că Statele Unite au angajat peste 100 de miliarde de dolari în războiul din Ucraina, mai mult decât Europa, în timp ce ne desparte un ocean!”, a exclamat el pe reţeaua sa, TruthSocial.

Haideți să lămurim faptele. Cifrele vorbesc de la sine. Contribuția UE pentru Ucraina: 143 de miliarde de euro (150 de miliarde de dolari)“, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Mai mult, șeful Consiliului European l-a etichetat în mesaj pe Donald Trump, adresându-i-se: “Donald Trump, nu vă lăsați intimidat de Putin. Noi nu suntem”. 

La Bruxelles, Charles Michel l-a primit pentru o întâlnire și pe fostul vicepreședinte american din perioada lui Donald Trump, Mike Pence. Aflat în capitala Belgiei, Pence a făcut un apel către Congresul SUA să adopte ajutorul pentru Ucraina. El a apreciat că SUA nu va avea de ales decât să lupte împotriva Rusiei în Europa dacă Putin învinge în Ucraina.

Statele Unite ale Americii sunt principalul susţinător militar al Kievului, iar Congresul examinează în prezent un nou pachet de 61 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, contestat aprig de aleşii republicani cei mai apropiaţi de Donald Trump.

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale. Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Între timp, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar că este necesar să fie furnizată urgent apărare antiaeriană Ucrainei, muniție de artilerie și rachete.

Trump, candidatul republican la președinția SUA, consideră că nu este potrivit pentru el să viziteze Ucraina în acest moment, deoarece nu deține o funcție, după ce președintele Volodimir Zelenski l-a îndemnat să vină în vizită

Continue Reading

U.E.

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, nu pentru a salva planeta, consideră Suedia ți Finlanda.

Frustrați de lipsa de progrese în ceea ce privește acordurile comerciale și de ceea ce ei consideră a fi o mentalitate protecționistă care se instalează tot mai mult la Bruxelles, aceștia doresc ca UE să își recapete farmecul comercial sau riscă să alunece și mai mult în irelevanța internațională.

Dacă privim obiectiv, negocierile comerciale ale UE au cunoscut un declin al intensității față de perioada de glorie în care au fost încheiate acorduri istorice precum cel cu Canada, în 2016, sau Japonia, în 2017.

Nemulțumirea celor două țări nordice este că națiunile mai protecționiste, cum ar fi Franța, doresc acum să folosească politica comercială mai mult ca o armă pentru a restricționa importurile ieftine, de la alimente până la tehnologii ecologice din China.

Într-un document de dezbatere, consultat de Politico Europe, cele două națiuni au deplâns politica comercială ”mai defensivă și mai restrictivă” a UE și s-au plâns că, în consecință, ponderea economică a blocului este în scădere în raport cu alte puteri comerciale.

”UE riscă să fie văzută ca un actor mai puțin relevant din punct de vedere economic și mai defensiv de către partenerii noștri comerciali”, se arată în documentul care urmează să fie discutat în mod informal de diplomații din acest domeniu vineri.

”Pentru a inversa această tendință și pentru a menține poziția UE printre principalii actori în comerțul internațional și în politica de reglementare, trebuie să găsim un nou echilibru și un nou nivel de ambiție în politica noastră comercială”, reclamă Suedia și Finlanda.

Metoda ”recompensă și pedeapsă”

Întrucât mandatul Comisiei Ursula von der Leyen se apropie de sfârșit, moștenirea lăsată de aceasta în ceea ce privește acordurile comerciale se prefigurează a fi o poveste a celor pe care UE i-a ratat.

Parteneri comerciali precum blocul latino-american Mercosur, Indonezia sau India au refuzat condițiile ecologice pe care UE dorea să le anexeze la acorduri – cum ar fi taxa pe carbon sau reglementările privind defrișările – la cererea unor țări membre mai protecționiste, în frunte cu Franța.

Aceste instrumente au ”un impact negativ asupra capacității UE de a negocia acorduri comerciale și de a-și aprofunda parteneriatele cu țările terțe”, se arată în document.

Cele două țări nordice doresc să pună capăt utilizării comerțului pentru alte obiective politice – și să se bazeze ”mai mult pe stimulente pozitive și pe soluții bazate pe piață”. Cu alte cuvinte, ”ar trebui să existe un stimulent, pe lângă sancțiuni, în setul de instrumente al UE”.

O altă idee lansată de Stockholm și Helsinki este aceea de a aprofunda legăturile cu regiunea Asia-Pacific, inclusiv cu blocuri comerciale precum blocul comercial Indo-Pacific CPTPP și Cadrul economic indo-pacific pentru prosperitate (IPEF), condus de SUA.

Mai controversată, poate, este dorința țărilor nordice ca UE să se orienteze, de asemenea, către Parteneriatul Economic Regional Cuprinzător (RCEP), un acord de liber schimb în care China este membră. Într-un moment în care Bruxelles-ul dorește cu disperare să își reducă riscurile din relația comercială cu Beijingul, este puțin probabil ca acest lucru să fie bine primit de Comisia Europeană.

Propunerea Suediei și Finlandei vine la scurtă vreme după publicarea raportului revoluționar privind viitorul pieței unice în care fostul premier italian Enrico Letta, însărcinat cu întocmirea acestui document, le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și creeze cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării.

Citiți și: Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Ascultând acest îndemn, șefii de stat sau de guvern, reuniți la Bruxelles în această săptămână, au cerut ”un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică”, cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO4 hours ago

Candidatura lui Iohannis la NATO, pe agenda convorbirii cu Erdogan. Liderul turc susține că următorul secretar general trebuie să consolideze unitatea și solidaritatea Alianței

NATO5 hours ago

Klaus Iohannis a discutat la telefon cu Recep Tayyip Erdogan despre rolul NATO în regiune și contribuția României și a Turciei la unitatea transatlantică

U.E.11 hours ago

Viktor Orban: Nu vom interveni de nicio parte a războiului ruso-ucrainean

G711 hours ago

Miniștrii de externe din G7 reafirmă ”angajamentul față de securitatea Israelului” și avertizează că sunt gata ”să adopte noi sancțiuni” contra Iranului, cerând părților să evite o escaladare

CONSILIUL EUROPEAN12 hours ago

Charles Michel răspunde la atacurile lui Trump cu cifre: Sprijinul UE pentru Ucraina, 150 de miliarde de dolari. Nu vă lăsați intimidat de Putin, că noi nu suntem

NATO12 hours ago

MApN: Încă trei avioane de luptă F-16 achiziționate de la Norvegia au aterizat în România la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii

G712 hours ago

Țările G7 se angajează să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei și vor analiza folosirea activelor rusești înghețate în sprijinirea Kievului

ROMÂNIA12 hours ago

Sebastian Burduja: Hidroelectrica și compania emiratează Masdar încheie un parteneriat de investiții verzi de 1,5 mld. de euro în România

U.E.13 hours ago

UE ar trebui să se folosească de politica comercială pentru a-și reafirma statutul de putere economică, reclamă Suedia și Finlanda, care deplâng abordarea ”mai defensivă și mai restrictivă”

U.E.14 hours ago

Finlanda cere ajutorul UE pentru a opri afluxul de migranți din Rusia

ROMÂNIA1 day ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending