U.E.
Scrisoarea lui Emmanuel Macron pentru cetățenii europeni, publicată de președinția franceză și în limba română: ”Împreună să trasăm calea Renașterii europene”
Published
3 years agoon

Scrisoarea lui Emmanuel Macron intitulată ”Pentru o Renaștere europeană” pe care președintele francez a adresat-o luni cetățenilor europeni a fost publicată și în limba română, precum și în celelalte 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, pe pagina Președinției Franței.
Președintele francez, cel care a lansat în trecut ideea convențiilor cetățenești, cere organizarea, până la finalul acestui an, a unei ”Conferințe pentru Europa” care să propună ”schimbările necesare pentru proiectul nostru politic, care pot însemna chiar și amendarea tratatelor UE”.
Recunoscut și pentru propunerile sale anterioare – între care Inițiativa de Intervenție Europeană în materie de apărare sau un buget pentru zona euro și chiar înființarea poziției de ministru de finanțe european – , președintele francez propune, și în acest context, înființarea a trei noi Consilii europene și a unei noi bănci europene, vizând tematici cruciale pentru viitorul Europei.
Redăm integral conținutul scrisorii în limba română:
”Cetățeni ai Europei,
Îmi permit astăzi să mă adresez direct vouă, nu doar în numele istoriei și al valorilor care ne unesc, ci și pentru că este urgent. Peste doar câteva săptămâni vor avea loc alegerile europene, decisive pentru continentul nostru.
Nicicând nu a fost Europa mai necesară de la cel de-al doilea Război Mondial până astăzi, și totuși niciodată nu s-a aflat ea într-un mai mare pericol decât acum.
Brexit-ul este simbolul acestui pericol. Simbol al crizei Europei, care nu a știut să răspundă nevoilor de protecție a popoarelor în fața marilor șocuri care au zdruncinat lumea contemporană. Totodată este un simbol al riscului european. Riscul nu este apartenența la Uniunea Europeană, ci minciunile și iresponsabilitatea care pot să o distrugă. Cine le-a spus britanicilor adevărul despre viitorul lor după Brexit ? Cine le-a vorbit despre pierderea accesului la piața europeană? Cine a evocat riscurile la care se expune pacea din Irlanda dacă se revine la granițele din trecut? Închiderea în sine naționalistă nu propune nimic; este o reacție de respingere fără proiect. Iar această capcană amenință întreaga Europă: cei care exploatează furia oamenilor răspândesc știri false și fac promisiuni deșarte.
În fața acestor manipulări, noi trebuie să rămânem fermi. Mândri și lucizi. Să spunem mai întâi ce este Europa. E un succes istoric: reconcilierea unui continent devastat, într-un proiect inedit de pace, de prosperitate și de libertate. Să nu uităm niciodată acest lucru. Un proiect care și astăzi ne protejează în continuare: ce țară ar putea acționa singură în fața strategiilor agresive ale marilor puteri? Cine ar putea pretinde că este suveran, de unul singur, în fața giganților din domeniul digital? Cum am putea noi rezista la crizele capitalismului financiar fără moneda euro, care este o forță pentru întreaga Uniune? Europa mai înseamnă și miile de proiecte care au schimbat, în viața cotidiană, chipul teritoriilor noastre, o școală renovată aici, o șosea construită acolo, ori accesul la Internet în bandă largă care se extinde și dincolo. Este o luptă și un angajament de zi cu zi, deoarece atât Europa, cât și pacea, nu sunt un dat imuabil. În numele Franței, eu duc neîncetat această luptă pentru progresul Europei și pentru apărarea modelului european. Noi am arătat că ceea ce ni se spunea că e inaccesibil, și anume crearea unei apărări europene sau protecția drepturilor sociale, este posibil.
Însă trebuie să facem mai mult, și mai repede. Deoarece mai există o capcană, a statu quo-ului și a resemnării. În fața marilor șocuri ale lumii, cetățenii ne întreabă adesea: „Unde e Europa? Ce face Europa?”. Au început să o vadă ca pe o piață fără suflet. Or Europa nu e doar o piață, ea este un proiect. O piață e ceva util, dar nu trebuie să ne facă să uităm necesitatea frontierelor care protejează și a valorilor care unesc. Naționaliștii se înșeală atunci când pretind că ne apără identitatea retrăgându-ne din Europa; căci ceea ce ne reunește, ne eliberează și ne protejează este civilizația europeană. Dar se înșeală și cei care ar vrea să nu se schimbe nimic, pentru că nu țin seama de temerile care ne străbat popoarele, de îndoielile care ne subminează democrațiile. Ne aflăm la un moment decisiv de răscruce pentru continentul nostru; un moment în care, colectiv, va trebui să reinventăm, politic și cultural, formele civilizației noastre într-o lume care se transformă. Este momentul Renașterii europene. De aceea, rezistând tentațiilor de închidere în sine și de dezbinare, vă propun să construim împreună această Renaștere în jurul a trei mari ambiții: libertatea, protecția și progresul.
Apărarea libertății noastre
Modelul european are la bază libertatea omului, diversitatea opiniilor și a creației. Libertatea noastră cea dintâi este libertatea democratică, aceea de a ne alege guvernanții în vreme ce, la fiecare scrutin, puteri străine caută să ne influențeze voturile. Propun să se creeze o Agenție europeană de protecție a democrațiilor care va furniza tuturor Statelor membre experți pentru a proteja procesul electoral împotriva atacurilor cibernetice și a manipulărilor. În acest spirit de independență, va trebui de asemenea să interzicem finanțarea partidelor politice europene de către puterile străine. Trebuie să interzicem, prin reguli europene, orice discurs de ură și de violență pe Internet, deoarece respectul persoanei umane este fundamentul civilizație noastre de demnitate.
Protejarea continentului nostru
Având drept fundament reconcilierea internă, Uniunea Europeană a uitat să se aplece asupra realităților din lumea contemporană. Or nicio comunitate nu crează un sentiment de apartenență dacă nu are limite pe care să le protejeze. O frontieră înseamnă libertate în securitate. Noi trebuie să revizuim din temelii spațiul Schengen: toți cei care vor să participe la această reorganizare trebuie să îndeplinească anumite obligații de responsabilitate (controlul riguros la frontiere) și de solidaritate (o politică unică de azil, cu aceleași reguli de primire și de refuz peste tot). O poliție de frontieră comună și un oficiu european de azil, obligații stricte de control, o solidaritate europeană la care să contribuie fiecare țară, sub autoritatea unui Consiliu european de securitate internă: în fața migrațiilor, eu cred într-o Europă care își protejează atât valorile, cât și frontierele.
Aceleași exigențe trebuie să se aplice și la apărare. În ultimii doi ani s-au realizat progrese importante, însă noi trebuie să dăm o orientare clară: un tratat de apărare și de securitate va trebui să definească obligațiile indispensabile ale fiecăruia, în acord cu NATO și cu aliații noștri europeni: creșterea cheltuielilor militare, clauza operațională de apărare reciprocă, Consiliul de securitate european în asociere cu Regatul Unit pentru a pregăti deciziile noastre colective.
Frontierele noastre trebuie de asemenea să asigure o justă concurență. Care putere din lume acceptă să continue schimburile cu cei care nu-i respectă niciuna din regulile sale? Noi nu putem să suportăm fără să spunem nimic. Trebuie să ne reformăm politica de concurență, să ne refondăm politica comercială: să sancționăm sau să interzicem în Europa întreprinderile care aduc atingere intereselor noastre strategice și valorilor noastre esențiale, cum sunt normele de mediu, protecția datelor și plata corectă a impozitelor; și să ne asumăm, în cadrul industriilor strategice și a piețelor noastre publice, o preferință europeană așa cum o fac și concurenții noștri americani sau chinezi.
Regăsirea spiritului de progres
Europa nu este doar o putere de rang secund. Întreaga Europă este o avangardă: ea a știut întotdeauna să definească normele progresului. Pentru aceasta, ea trebuie să susțină un proiect de convergență mai degrabă decât unul de concurență: Europa, locul în care s-a creat securitatea socială, trebuie să instaureze pentru fiecare lucrător, de la Est la Vest și de la Nord la Sud, un scut social care să-i garanteze aceeași remunerație la același loc de muncă și un salariu minim european, adaptat la fiecare țară și discutat în fiecare an în mod colectiv.
Reașezarea pe calea progresului înseamnă de asemenea să preluăm inițiativa în lupta pentru mediu. Ne vom putea oare privi în ochi copiii dacă nu ne îndeplinim obligațiile climatice? Uniunea europeană trebuie să-și fixeze ambiția – 0 carbon până în 2050, înjumătățirea pesticidelor până în 2025 – și să-și adapteze politicile la această exigență: o Bancă europeană a climatuluipentru finanțarea tranziției ecologice; o forță sanitară europeană pentru a reîntări controlul alimentelor noastre; împotriva amenințării lobby-urilor, evaluarea științifică independentă a substanțelor periculoase pentru mediu și sănătate… Acest imperativ trebuie să ne ghideze toate acțiunile: de la Banca Centrală la Comisia europeană, de la bugetul european la planul de investiții pentru Europa, toate instituțiile noastre trebuie să aibă ca mandat climatul.
Progres și libertate înseamnă să poți trăi din munca ta: pentru a crea locuri de muncă, Europa trebuie să anticipeze. De aceea ea trebuie nu doar să reglementeze giganții din sectorul digital, prin crearea unei supravegheri europene a marilor platforme (sancționarea mai rapidă a nerespectării dreptului concurenței, transparența algoritmilor lor…), dar și prin finanțarea inovației prin dotarea noului Consiliu European al inovației cu un buget comparabil cu cel din Statele Unite, pentru a deveni vârful de lance al noilor revoluții tehnologice, cum ar fi inteligența artificială.
O Europă care se proiectează în lume trebuie să privească și către Africa, cu care trebuie să inițiem un pact pentru viitor. Asumându-ne un destin comun, susținându-i dezvoltarea în mod ambițios și nu defensiv: investiții, partenariate universitare, educație pentru fete…
Libertate, protecție, progres. Pe acești piloni noi trebuie să construim Renașterea europeană. Nu îi putem lăsa pe naționaliști, care nu au soluții, să exploateze furia popoarelor. Nu avem dreptul să fim somnambulii dintr-o Europă vlăguită. Nu ne mai putem complace în rutină și în invocații. Umanismul european înseamnă o exigență de acțiune. Iar cetățenii, peste tot, cer să ia parte și ei la schimbare. Vă invit să instaurăm, înainte de finele acestui an, o Conferință pentru Europa pentru a propune toate schimbările de care proiectul nostru politic are nevoie, fără niciun tabu, nici măcar revizuirea tratatelor. Această conferință va trebui să asocieze paneluri de cetățeni, să discute cu universitarii, cu partenerii sociali, cu reprezentanții religioși și spirituali. Ea va defini o foaie de parcurs pentru Uniunea Europeană care să traducă aceste mari priorități în acțiuni concrete. Vom avea dezacorduri, dar e mai bine oare o Europă încremenită sau o Europă care merge înainte, fie și în ritmuri diferite uneori, și care rămâne deschisă tuturor?
În această Europă, popoarele își vor recăpăta controlul asupra propriului destin; în această Europă, Regatul Unit, sunt sigur de aceasta, își va regăsi pe deplin un loc.
Cetățeni ai Europei, impasul Brexit-ului este o lecție pentru noi toți. Haideți să ieșim din această capcană, haideți să dăm un sens alegerilor care se apropie și o lecție tuturor. Voi veți decide dacă Europa și valorile ei de progres trebuie să rămână mai mult decât o paranteză în istorie. Este alegerea pe care v-o propun, pentru ca împreună să trasăm calea Renașterii europene.
Emmanuel Macron”
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic
-
G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit
-
Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”
-
Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7
-
Boris Johnson îl avertizează pe Emmanuel Macron asupra negocierii unei soluții „acum” cu Rusia: Nu va face decât să provoace o instabilitate de durată
-
Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”
U.E.
Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic
Published
40 mins agoon
June 27, 2022By
Andreea Radu
Extinderea UE a revenit în prim-planul agendei, iar pe măsură ce extinderea se revitalizează, trebuie depus un efort similar pentru a reforma Uniunea Europeană și procesul decizional, a transmis luni Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.
„Pentru că o UE extinsă trebuie să fie, de asemenea, capabilă să acționeze. Extinderea rămâne unul dintre cele mai de succes instrumente de politică externă ale UE. Ea are criticile sale, fie că merge prea încet, fie că merge prea repede, fie că este prea tehnică sau că este ostatică a negocierilor politice. Dar faptele arată că extinderea a fost principala modalitate de organizare a continentului european, UE crescând constant de la 6 state membre în anii 1950 la 12, 15 și 27 de state membre în prezent”, a declarat Josep Borrell.
As we revitalise EU enlargement, we must reform our decision-making.
This also means taking more decisions by qualified majority vote, above all in foreign policy.
Read my new blog post: https://t.co/bHcYe8KKZs pic.twitter.com/a5Md7rRYdY
— Josep Borrell Fontelles (@JosepBorrellF) June 27, 2022
Mai mult, acesta a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a accelerat istoria din mai multe puncte de vedere și a acutizat dezbaterea privind ordinea europeană și principiile care o susțin.
„Pentru multe țări, începând cu Ucraina, acesta este un moment strategic pentru a-și afirma aspirațiile de a adera la UE și pentru a obține recunoașterea ambițiilor lor. Liderii ucraineni au fost destul de expliciți că, împreună cu sprijinul militar pentru a se apăra împotriva agresiunii rusești, obținerea statutului de candidat la UE a fost prioritatea lor principală. Un raționament asemănător îl vedeți și din partea guvernului Republicii Moldova. Și, în cele din urmă, îl vedem în cererea guvernului Georgiei și în zecile de mii de demonstranți georgieni care au ieșit pe străzile din Tbilisi săptămâna aceasta cu steaguri ale UE”, a continuat Josep Borrell.
Oficialul european a amintit că și țările din Balcanii de Vest au cerut, „pe bună dreptate”, ca procesul lor de aderare să fie judecat pe baza propriilor merite.
„Au trecut aproape 20 de ani de când UE a declarat că viitorul Balcanilor de Vest este în cadrul UE, astfel încât un anumit grad de nerăbdare din partea lor este cel puțin de înțeles. Extinderea UE cu acele țări care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o favoare sau o concesie. Este în interesul nostru strategic”, a punctat șeful diplomației europene.
De asemenea, Josep Borrell a precizat că o politică de extindere credibilă este o „investiție geostrategică în pace, stabilitate, securitate și creștere economică în întreaga Europă”.
„Există motive convingătoare pentru a include țările din Balcanii de Vest, pentru a acorda statutul de candidat Ucrainei și Moldovei și, sperăm, în curând și Georgiei. Dar, în egală măsură, este o nebunie să facem ca ceea ce nu funcționează la 27 de ani să devină complet nefuncțional în 30 de ani sau chiar mai mult”, a mai spus șeful diplomației UE.
Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți săptămâna trecută la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.
Decizia liderilor europeni vine după ce, în scrisoarea adresată acestora pentru a-i convoca la summit, președintele Consiliului European Charles Michel i-a invitat pe aceștia să acorde Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este momentul să recunoaștem că viitorul Ucrainei, al Republicii Moldova și al Georgiei se află în cadrul Uniunii Europene, a subliniat el.
ROMÂNIA
Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune
Published
1 hour agoon
June 27, 2022By
Diana Zaim
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va avea astăzi, 27 iunie 2022, consultări politice cu ministrul afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, cu ocazia vizitei pe care acesta o efectuează la București, la invitația șefului diplomației române, se arată în comunicatul MAE.
Consultările politice dintre cei doi demnitari se vor axa pe modalitățile de diversificare a dialogului politic pe linia celor două ministere ale afacerilor externe, inclusiv privind modalitățile concrete de sprijinire a parcursului european al Republicii Serbia, precum și pe aspecte de interes privind problematica persoanelor aparținând minorităților naționale.
Consultările vor ocaziona, totodată, o amplă analiză a stadiului și perspectivelor de avansare a proiectelor de conectivitate de interes major pentru ambele state, îndeosebi în domeniile transport și energie, respectiv a proiectelor de cooperare economică și sectorială dintre România și Republica Serbia, inclusiv în domeniile energie, transport, turism, justiție, afaceri interne, educație, cultură, tineret, inclusiv din perspectiva oportunităților generate prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Republica Serbia.
De asemenea, cei doi miniștri vor efectua un schimb de vederi și evaluări cuprinzătoare privind situația de securitate din regiune, în contextul agresiunii armate a Federației Ruse la adresa Ucrainei.
La finalul consultărilor, ministrul Bogdan Aurescu și ministrul Nikola Selaković vor semna Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind acordarea dreptului de proprietate asupra clădirii „Luceafărul” României, și respectiv Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniile educației, științei, culturii, mass-media, tineretului și sportului.
Astfel, vizita oficială a ministrului afacerilor externe al Republicii Serbia, Nikola Selaković, are loc și în contextul soluționării de către autoritățile sârbe a aspectelor pendinte privind atribuirea proprietății complexului „Luceafărul” din Vârșeț, Republica Serbia, către statul român, care a urmărit consecvent, prin demersuri politico-diplomatice, în ultimii ani acest obiectiv.
La finalul discuțiilor, cei doi demnitari vor susține declarații comune de presă.
Complexul „Luceafărul” cuprinde una din cele mai impozante clădiri din Vârșeț (R. Serbia), fiind localizat în centrul orașului, pe un teren de aproximativ 2.460 m2. Complexul “Luceafărul” a fost construit începând cu anul 1894 și dat în folosință în 1904 de elita românească din regiune – preoți, avocați, proprietari de terenuri. Destinația inițială a fost Banca Luceafărul, care a finanțat activitatea agricolă a românilor din zonă, dar a devenit în scurt timp epicentrul acțiunilor de promovare a identității culturale și spirituale românești în Voivodina. Complexul “Luceafărul” a aparținut românilor peste 50 de ani (1894-1947), generând și concentrând o efervescență culturală ce a conferit forță, coeziune și continuitate a tot ce este românesc în statul vecin într-o perioadă dificilă din punct de vedere istoric și politic.
G7
G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit
Published
2 hours agoon
June 27, 2022
Prim-ministrul britanic Boris Johnson este interesat de proiectul francez al Comunităţii Politice Europene (CPE), care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, a transmis duminică Palatul Elysée, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, informează AFP.
Preşedintele francez a simţit “mult entuziasm” la Boris Johnson atunci când i-a evocat acestuia Comunitatea Politică Europeană, care ar permite să “ofere o direcţie cu britanicii”, a indicat Palatul Elysée, după discuţiile avute pe acest subiect în marja summitului G7 din Bavaria.
Boris Johnson i-a spus lui Macron că el a “avut această idee în 2016”, iar preşedintele francez i-a răspuns că, în acest caz, îi atribuie “paternitatea” ei.
“Este formidabil. Aceasta va permite să avem o abordare interguvernamentală, în care să-i reimplicăm pe britanici, Balcanii de Vest”, a menţionat preşedinţia franceză, după ce Macron a lansat în urmă cu o lună și jumătate această idee, invitându-i și pe britanici să se alăture.
Palatul Elysée a afirmat că Boris Johnson “vrea să aibă ceva în care să se discute în afara UE”, şi a reamintit că o primă reuniune a CPE la nivel de şefi de stat şi de guvern va avea loc în al doilea semestru al anului, sub preşedinţia cehă a Consiliului UE.
“Preşedintele a vorbit despre aceasta şi, desigur, suntem dispuşi să discutăm cu preşedintele şi cu colegii noştri din UE dacă ne vor furniza mai multe detalii”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson.
“Studiem toate modalităţile de a ne apropia democraţiile şi o vom studia şi pe aceasta”, a adăugat el, precizând că nu a existat “nicio sugestie” că aceasta ar duce la o revenire asupra libertăţii de circulaţie căreia Brexitul i-a pus capăt.
Liderii celor 27 de state membre ale UE au purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, prima discuția strategică privind propunerea președintelui francez Emmanuel Macron de lansare a unei comunități politice europene.
“Scopul este de a oferi o platformă de coordonare politică pentru țările europene de pe întregul continent. Aceasta ar putea viza toate țările europene cu care avem relații strânse. Obiectivul ar fi încurajarea dialogului politic și a cooperării în vederea abordării unor chestiuni de interes comun, astfel încât să se consolideze securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european”, se arată în concluziile adoptate privind Europa în sens larg.
De Ziua Europei, la încheierea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina și Republica Moldova, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”.
Un document de lucru circulat de președinția franceză a Consiliului UE a indicat că această “Comunitate Politică Europeană ar fi deschisă statelor europene care împărtășesc un set comun de valori democratice, indiferent dacă sunt sau nu membre ale Uniunii și indiferent de natura relației lor actuale cu Uniunea Europeană: fie că doresc să adere la aceasta, fie că au părăsit-o, fie că nu intenționează să adere la ea, fie că sunt legate de ea doar prin acorduri economice”.
Documentul spune că Comunitatea Politică Europeană (CPE) “nu ar înlocui” Consiliul Europei (CoE) sau Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) – alte organizații care includ membri din afara UE.

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

Liderii G7 îl ironizează pe Putin: “Ne păstrăm sacourile? Sau le scoatem?”/ “Avem dreptul la o demonstraţie de echitaţie cu torsul gol”

Nicolae Ciucă: Decizia SUA de a finanța cu 14 milioane de dolari studiile pentru reactoare modulare în România confirmă soliditatea Parteneriatului Strategic

Klaus Iohannis salută anunțul lui Joe Biden de la summitul G7: SUA vor aloca 14 milioane de dolari pentru o nouă etapă a dezvoltării unui reactor nuclear modular în România

Liderii G7 au lansat Parteneriatul pentru infrastructură globală. Construirea unui reactor nuclear modular în România, printre proiectele emblematice ce vor fi finanțate

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
CONSILIUL EUROPEAN6 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
CONSILIUL EUROPEAN4 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare
-
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago
Majestatea Sa Margareta: Sprijinirea R. Moldova în idealul de a adera la UE, o datorie istorică și morală pentru Coroana Română