Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe Lună. Neil Amstrong: „Un pas mic pentru un om, un pas uriaș pentru omenire”

Published

on

© NASA https://archive.org/details/AS11-40-5903
Pe 20 iulie 1969, la ora 02:56 UTC (5:56 a.m. ora României), astronautul american Neil Armstrong a rostit aceste cuvinte pentru cel puțin 600 de milioane de oameni care îl ascultau de pe Pământ: „Un pas mic pentru un om, un pas uriaș pentru omenire”. Ieșind în afara modulului lunar Eagle, Armstrong a devenit primul om care a pășit pe suprafața Lunii.

Misiunea Apollo 11 a îndeplinit visul președintelui american de la acea vreme, John F. Kennedy, de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul anilor 1960. La acest țel au contribuit aproape o jumătate de milion de oameni.

Ce a înseamnat întregul program Apollo:

1961-1972. Adică, 11 ani. Atât a durat programul Apollo, cel mai ambițios din istoria spațială. O muncă asiduă, în care s-au implicat 34.000 de angajați NASA și aproximativ 375.000 de specialiști din industria de profil și de la cele mai de prestigiu universități americane. Visul președintelui american J. F. Kennedy, pe care nu a mai apucat să-l trăiască, a costat agenția spațială americană aproape o sută de miliarde de dolari.

Lansată pe data de 16 iulie 1969, misiunea era constituită din Neil Alden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă și Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar. Pe data de 20 iulie, Armstrong și Aldrin au devenit primii oameni care au pășit vreodată pe Lună, în timp ce Collins orbita deasupra lor.

Trebuie să menționăm că România se poate mândri cu singurul astronaut român care a zburat vreodată în spațiul comic,  Dumitru Prunariu.

© Wikipedia

Dumitru Dorin Prunariu, născut la , Orașul Stalin, România, este primul și singurul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial „Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A fost pe rând ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), vice-președinte al Comitetului de Relații Internationale al Agenției Spatiale Europene (ESA). În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.

Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 550 (statistica 2016). Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

Macheta Laserului de la Măgurele, principalul exponat din partea României la ”Expoziția Internațională pentru Import din China”

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Printr-o hotărâre a Guvernului României, a fost aprobată participarea României cu un Pavilion Naţional de Imagine, la „Expoziţia Internaţională pentru Import din China”, exponatul principal fiind macheta Laserului de la Măgurele, una dintre cele mai ”remarcabile realizări tehnologice ale României din ultimii ani”.

Expoziția Internaţională pentru Import din China se va desfășura la Shanghai, Republica Populară Chineză, în perioada 05-10 noiembrie 2019, denumită în continuare CIIE 2019.

În urma discuțiilor dintre reprezentanții Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (denumit în continuare MMACA) și cei din programul „Măgurele High Tech Cluster”, în vederea organizării Pavilionului Național de Imagine, s-a stabilit ca exponatul principal să fie macheta laserului realizat la Măgurele, ”fiind una din cele mai remarcabile realizări tehnologice ale României din ultimii ani.”

În același timp, vor fi prezentate în acest pavilion și produse specifice românești, cum ar fi vinuri, miere și produse apicole, precum și produse de patiserie care vor fi, atât promovate publicului chinez, cât și utilizate pentru acțiuni protocolare și de testare.

Reprezentarea Guvernului României în ceea ce privește organizarea și participarea României la CIIE 2019 este asigurată de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, denumit în continuare MMACA.

În vederea participării României la CIIE 2019 s-a constituit o comisie de organizare, dintr care face parte și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

”Expozițiile internaționale reprezintă un vector activ de promovare a valorilor naționale la nivel global, servind drept canal de comunicare pentru intensificarea schimburilor economice, culturale, științifice și tehnologice, facilitând interacțiunea și cooperarea între țări”, transmite Guvernul României.

Reamintim că Laserul de la Măgurele a atins cea mai mare putere din lume, de 10 PetaWatts, fiind o premieră mondială în proiectul Sistemul laser de mare putere (HPLS) din cadrul Centrului Extrem Light Infrastructure – Nuclear Physics a fost atinsă în data de 7 martie.

Foto: Calea Europeană

Citiți și: Academicianul Nicolae Zamfir: Laserul de la Măgurele a atins o putere mai mare decât am visat noi, a 10-a parte din întreaga putere a soarelui pe Pâmânt, concentrată într-o rază de lumină

Executivul român a mai subliniat faptul că ”Republica Populară Chineză reprezintă o prioritate în politica României de a dezvolta relații cu țările asiatice”. 

În anul 2018, valoarea schimburilor comerciale bilaterale cu Republica Populară Chineză a fost de 6,09 miliarde USD, din care 883,55 milioane USD export românesc și 5,21 miliarde import, înregistrându-se un sold negativ în defavoarea României de 4,33 miliarde USD, se mai arată în hotărârea de Guvern.

La ediția a doua a CIIE Shanghai, care se va desfășura în perioada 5-10 noiembrie 2019, au confirmat participarea cu Pavilioane Naționale de Imagine aproximativ 60 de țări. Din Uniunea Europeană au confirmat participarea următoarele state: Cehia, Croația, Finlanda, Franța, Grecia, Italia, Letonia, Malta , Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

Structura de organizare a acestei expoziții constă din două componente distincte, respectiv participarea fiecărei țări cu un Pavilion Național pentru prezentarea imaginii țării, inclusiv a realizărilor remarcabile obținute în ultimii ani și a industriilor competitive, precum și participarea operatorilor economici pentru expunerea produselor de export în spațiile dedicate firmelor străine organizate pe ramuri industriale.

Asociația Națională a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) s-a înscris în Programul de Promovare a Exportului (PPE) pentru anul 2019 să organizeze participarea operatorilor economici la Expoziția Internațională pentru Import din China (CIIE Shanghai 2019).

De asemenea, s-a comunicat Ambasadei Republicii Populare Chineze la București că România va organiza și un Pavilion Național comercial pentru expunerea produselor românești la care vor participa aproximativ 25 de firme.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Activista suedeză pentru mediu, Greta Thunberg, apreciată de Angela Merkel: ”Este o tânără extraordinară și un exemplu pentru ce poate realiza o singură persoană”

Published

on

© Munich Security Conference/ Twitter & © Calea Europeana

Continue Reading

EDUCAȚIE

Două medalii de aur, patru de argint și două de bronz obținute de elevii români la Olimpiada Internațională de Astronomie şi Astrofizică

Published

on

©️ Ministerul Educației Naționale

Cele două echipe ale României care au participat la a XIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică (Keszthely/Ungaria, 2-10 august) au obţinut zece premii, dintre care două medalii de aur, patru de argint şi patru de bronz.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației Naționale, medalia de aur şi locul I absolut la proba de Planetariu au fost obţinute de David-Corneliu Turturean (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” din Suceava).

De asemenea, cu medalie de aur a fost distins şi Robert-Gabriel Păşcălău (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa). Ambii elevi au făcut parte din echipa A.

Medaliile de argint au revenit următorilor elevi: Paul-Florin Rebenciuc (clasa a XI-a/Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” din Suceava), George-Cristian Ardeleanu (clasa a IX-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) – echipa A, respectiv Constantin-Daniel Nicolae (clasa a XI-a/Liceul Teoretic “Ovidius” din Constanţa) şi Theodor Iosif (clasa a XI-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) – echipa B.

Vlad Roşca (clasa a XII-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti) – echipa A, alături de Daria Teodora Hărăbor (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” din Galaţi), Flavia-Cristiana Pascal (clasa a X-a/Colegiul Naţional “Petru Rareş” din Piatra Neamţ) şi Mihai Vasile (clasa a XI-a/Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti – echipa B, şi-au adjudecat medaliile de bronz.

Echipele României au fost coordonate şi însoţite de lector universitar dr. Cristian Pîrghie (Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava), prof. Victor Păunescu (Liceul Tehnologic Dacia din Bucureşti) şi prof. dr. Petru Crăciun (inspector de specialitate – Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava).

Competiţia a reunit peste 200 de concurenţi din 44 de ţări. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending