Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Se împlinesc 50 de ani de la primul pas pe Lună. Neil Amstrong: „Un pas mic pentru un om, un pas uriaș pentru omenire”

Published

on

© NASA https://archive.org/details/AS11-40-5903
Pe 20 iulie 1969, la ora 02:56 UTC (5:56 a.m. ora României), astronautul american Neil Armstrong a rostit aceste cuvinte pentru cel puțin 600 de milioane de oameni care îl ascultau de pe Pământ: „Un pas mic pentru un om, un pas uriaș pentru omenire”. Ieșind în afara modulului lunar Eagle, Armstrong a devenit primul om care a pășit pe suprafața Lunii.

Misiunea Apollo 11 a îndeplinit visul președintelui american de la acea vreme, John F. Kennedy, de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul anilor 1960. La acest țel au contribuit aproape o jumătate de milion de oameni.

Ce a înseamnat întregul program Apollo:

1961-1972. Adică, 11 ani. Atât a durat programul Apollo, cel mai ambițios din istoria spațială. O muncă asiduă, în care s-au implicat 34.000 de angajați NASA și aproximativ 375.000 de specialiști din industria de profil și de la cele mai de prestigiu universități americane. Visul președintelui american J. F. Kennedy, pe care nu a mai apucat să-l trăiască, a costat agenția spațială americană aproape o sută de miliarde de dolari.

Lansată pe data de 16 iulie 1969, misiunea era constituită din Neil Alden Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă și Edwin Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar. Pe data de 20 iulie, Armstrong și Aldrin au devenit primii oameni care au pășit vreodată pe Lună, în timp ce Collins orbita deasupra lor.

Trebuie să menționăm că România se poate mândri cu singurul astronaut român care a zburat vreodată în spațiul comic,  Dumitru Prunariu.

© Wikipedia

Dumitru Dorin Prunariu, născut la , Orașul Stalin, România, este primul și singurul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul român care a zburat vreodată în spațiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial „Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic. A fost pe rând ofițer inginer în cadrul Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației civile române, președinte al Agenției Spațiale Române, ambasador al României în Federația Rusă, președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS), președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE), vice-președinte al Comitetului de Relații Internationale al Agenției Spatiale Europene (ESA). În prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.

Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 550 (statistica 2016). Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele.

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ȘTIRI POZITIVE

FOTO La inițiativa Ambasadei României și în prezența Familiei Regale a fost inaugurată ”Promenada Regina Maria a României” la Paris: ”Da, Majestate, Parisul vă iubește și vă va iubi mereu”

Published

on

© Ambasada României în Franța/ Facebook

La Paris a fost inaugurată marți Promenada Regina Maria a României” (în franceză: Marie de ROUMANIE, 1875-1938, Reine de Roumanie), pe o porțiune a cheiului Senei, în fața Turnului Eiffel, potrivit unui comunicat al Ambasadei României în Franța remis CaleaEuropeană.ro.

Inițiativa numirii unui spațiu din capitala Franței după Regina Maria a aparținut Ambasadei României la Paris care, în urmă cu un an, a trimis propunerea Primăriei Paris, iar decizia a fost luată la 8 iulie 2019, în unanimitate, mai precizează sursa citată.

Ceremonia de inaugurare a Promenadei a avut loc în prezența Familiei Regale, a unor înalți oficiali francezi, ambasadori și reprezentanți ai corpului diplomatic, jurnaliști și numeroși membri ai comunității românești.

Despre semnificația acordării numelui Reginei Maria unei zone publice în plin centrul capitalei franceze au vorbit Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, Sandra Pralong, Consilier de Stat la Administrația Prezidențială, ambasadorul Luca Niculescu, Catherine Vieu-Charier, viceprimarul Parisului pentru memorie și combatanți, și René-François Bernard, viceprimar al arondismentului 7 din Paris.

Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, a evidențiat personalitatea complexă a străbunicii sale, „patriotismul, profesionalismul și competența” Reginei Maria, care „a militat întreaga viață pentru principiile și valorile perene ale umanității”. În mesajul transmis din partea Președintelui României, Klaus Werner Iohannis, Sandra Pralong, Consilier de Stat la Administrația Prezidențială, a subliniat că în „Orașul luminilor se află acum un spațiu care poartă numele unei Regine care a fost, ea însăși, o lumină pentru România și pentru Europa de Sud-Est”.

La rândul său, ambasadorul Luca Niculescu a mulțumit autorităților franceze, în special viceprimarului Parisului pentru memorie și combatanți, Catherine Vieu-Charier, și deputatului André Chassaigne, președintele Grupului de prietenie România-Franța din Adunarea Națională a Franței, care au sprijinit acest demers.

A amintit că, în mod simbolic, evenimentul a avut loc chiar în ziua în care s-a desfășurat ceremonia încoronării Reginei Maria și a Regelui Ferdinand la Alba-Iulia, în 1922, și cu două săptămâni înainte de ziua de naștere a suveranei.

Din partea partea franceză, Catherine Vieu-Charier, viceprimarul Parisului pentru memorie și combatanți, a amintit, în mesajul său, cuvintele emoționante pe care scriitoarea franceză Collette i le-a adresat Reginei Maria în urmă cu un secol: ”Da, Majestate, Parisul vă iubește și vă va iubi mereu”.

De altfel, decizia numirii unui spațiu după Regina Maria a fost luat și în semn de omagiu față de rolul și implicarea în Conferința de Pace de la Paris ce a urmat Primului Război Mondial, care a debutat în urmă cu un secol.

Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919 și a durat până la 21 ianuarie 1920, având drept obiectiv edificarea unei noi ordini și configurații politico-teritoriale  în Europași rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România.

Cunoscută drept ”sistemul de tratate de la Versailles”, Conferința s-a încheiat cu semnarea a cinci tratate cu puterile beligerante (Versailles, Saint Germain, Neuille sur Seine, Trianon și Sevres). Dintre acestea, prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, Ungaria recunoștea realitățile rezultate în urma războiului, inclusiv unirea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu Regatul României.

Potrivit Familiei Regale a României, la 5 martie 1919, Regina Maria a început, la Paris, o vizită care a rămâs în istoria modernă a ţării noastre. Vizita la Paris a avut loc în prezența prim-ministrului român Ionel Brătianu și a jucat un rol important în favoarea României la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920).

Vizita la Paris a durat din 5 până în 12 martie 1919. Ulterior, Regina Maria a revenit la Paris, după un alt sejur european, între 30 martie și 16 aprilie 1919.

Întâlnirile Reginei Maria cu președintele francez Raymond Poincaré și cu prim-ministrul Georges Clemenceau au rămas în istorie, iar astăzi se vorbește despre ele în societatea românească drept momente legendare ale diplomației românești, în general, și ale diplomației regale, în special.

Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for științific și artistic. Ea a întâlnit comunitatea românească din Franța, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier și al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe Stephen Pichon la Quai d’Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre Dame în memoria celor căzuți în Primul Război Mondial și s-a întâlnit cu Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson.

Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Începând de astăzi, o stradă din Paris poartă numele Reginei Maria, în semn de omagiu la 100 de ani de la Conferința de Pace ce a urmat Primului Război Mondial

Published

on

© Familia Regală a României

O stradă din capitala Franței poartă începând de astăzi, 15 octombrie, numele Reginei Maria a României, în semn de omagiu față de rolul și implicarea în Conferința de Pace de la Paris ce a urmat Primului Război Mondial, care a debutat în urmă cu un secol.

”La inițiativa Ambasadei, susținută de Primăria Paris și de Grupul de prietenie 🇷🇴🇫🇷 din Adunarea Națională Franceză, o porțiune de pe promenada Senei (din Quai Branly) va purta, începând de mâine, numele Reginei Maria. Mai exact, este vorba de secțiunea de pe malul stâng, dintre Pont d’Iéna și capătul bd. Suffren. Ceremonia de inaugurare va avea loc în acest spațiu la 15 octombrie 2019, ora 14:15, în prezența Familiei Regale. Dorim, printr-un astfel de gest, să aducem omagiu celei care în urmă cu 100 de ani pleda cauza României la Conferința de Pace de la Paris și care a rămas în sufletele românilor drept „Mama răniților” și „Regina Întregitoare”. Vă așteptăm!”, scrie Ambasada României la Paris, într-o postare pe Facebook.

 

Ulterior, într-o postare pe Facebook, ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, a publicat fotografii cu momentul inaugurării.

Un anunț în acest sens a fost făcut luna trecută, într-un reportaj realizat de Știrile TVR.

Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919 și a durat până la 21 ianuarie 1920, având drept obiectiv edificarea unei noi ordini și configurații politico-teritoriale  în Europași rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România.

Cunoscută drept ”sistemul de tratate de la Versailles”, Conferința s-a încheiat cu semnarea a cinci tratate cu puterile beligerante (Versailles, Saint Germain, Neuille sur Seine, Trianon și Sevres). Dintre acestea, prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, Ungaria recunoștea realitățile rezultate în urma războiului, inclusiv unirea Transilvaniei, Banatului și Maramureșului cu Regatul României.

Potrivit Familiei Regale a României, la 5 martie 1919, Regina Maria a început, la Paris, o vizită care a rămâs în istoria modernă a ţării noastre. Vizita la Paris a avut loc în prezența prim-ministrului român Ionel Brătianu și a jucat un rol important în favoarea României la Conferinţa de Pace de la Paris (18 ianuarie 1919 – 21 ianuarie 1920).

Vizita la Paris a durat din 5 până în 12 martie 1919. Ulterior, Regina Maria a revenit la Paris, după un alt sejur european, între 30 martie și 16 aprilie 1919.

Întâlnirile Reginei Maria cu președintele francez Raymond Poincaré și cu prim-ministrul Georges Clemenceau au rămas în istorie, iar astăzi se vorbește despre ele în societatea românească drept momente legendare ale diplomației românești, în general, și ale diplomației regale, în special.

Academia de Arte Frumoase a organizat o sesiune solemnă în onoarea reginei, care a fost membru al reputatului for științific și artistic. Ea a întâlnit comunitatea românească din Franța, a fost oaspete de onoare al Operei Garnier și al Comediei Franceze, a luat prânzul cu ministrul Afacerilor Externe Stephen Pichon la Quai d’Orsay, a participat la o slujbă la Catedrala Notre Dame în memoria celor căzuți în Primul Război Mondial și s-a întâlnit cu Președintele Statelor Unite ale Americii Woodrow Wilson.

Regina Maria a fost distinsă, cu ocazia vizitei, cu Marele Cordon al Legiunii de Onoare a Republicii Franceze.

Continue Reading

EDUCAȚIE

Echipa României a devenit, în premieră, campioană europeană în securitate cibernetică, în cea de-a șasea ediție a ”European Cyber Security Challenge”

Published

on

© ENISA

România este câștigătoarea celei de-a șasea ediții a ”European Cyber Security Challenge” (CECO), eveniment organizat între 9 și 11 octombrie la București la Palatul Parlamentului.

”Echipa României, următă de cea a Italiei și Austriei, a dovedit cu succes realizarea celor mai avansate și complexe provocări de securitate cibernitcă, și prin urmare, este mândra câștigătoare a ECSC2019”, se arată în comunicatul oficial al ENISA (Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică).

Concursul  a reunit aproximativ 200 de tineri talentați în cibernetică, din 20 de țări (state membre ale UE și țări AELS) pentru a-și dovedi abilitățile de securitate web și mobilă, puzzle-uri crypto, inginerie inversă, criminalistică și ”escape room”.

Naţionala României, antrenată de expertul în securitate cibernetică Ioan Constantin, din partea Orange România, a fost formată din: Robert Vulpe (căpitan), Robert Dobre, Dragoş Albăstroiu, Ioan Dragomir, Mihai Dăncăescu, Cristian Done, Matei Bădănoiu, Alexandru Top, Tudor Moga şi Mihai Cioată, informează Agerpres.

Clasarea pe primul loc în ierarhia europeană a experţilor în securitate cibernetică reprezintă o premieră pentru echipa României, după ce, la două dintre ediţiile anterioare ale concursului (2016 – în Germania, la Dusseldorf, şi 2017, în Spania, la Malaga), naţionala noastră s-a clasat pe poziţia a II-a.

De asemenea, participanții au fost nevoiți să își prezinte lucrările în fața unui juriu compus din cinci experți în domeniul securității cibernetice, pentru a demonstra abilități soft, cum ar fi munca în echipă și vorbitul în fața publicului. ”Odată cu aderarea Olandei, Irlandei și Luxemburgului, evenimentul crește ca dimensiune și maturitate.”, mai transmit organizatorii.

”Într-o lume care se schimbă rapid, tinerii dețin cheia inovației. Provocarea europeană de securitate cibernetică ENISA a luat naștere din această filozofie pentru a încuraja tinerii să urmeze o carieră în domeniul cibersecurității.”, mai este scris în comunicat.

”În fiecare an creăm ceva unic, conectând mințile tinere în modelarea viitorului și îmbunătățirea vieții noastre prin tehnologie.”

European Cyber Security Challange (ECSC) este o iniţiativă a Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (European Union Agency for Network Internet Security – ENISA) şi face parte din Planul de Acţiune pentru Implementarea Strategiei de Securitate Cibernetică a Uniunii Europene (UE).

Evenimentul de la Bucureşti a fost organizat de Serviciul Român de Informaţii (SRI), Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) şi Asociaţia Naţională pentru Securitatea Sistemelor Informatice (ANSSI), în parteneriat cu Orange, Bit Sentinel, certSIGN, Cisco, Microsoft, Palo Alto Networks, eMag, Clico şi Cybertas.

 

 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending