Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avut marți o întâlnire cu directorii și conducerea Autorităților de Management, pentru a evalua situația programelor aferente perioadei 2021-2027.

Potrivit unui comunicat MIPE, discuțiile au vizat:

• Stadiul proiectelor aflate în implementare;
• Contractarea noilor proiecte;
• Situația cererilor de rambursare;
• Metode concrete pentru îmbunătățirea gradului de absorbție la nivelul fiecărui program.

”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a subliniat ministrul Marcel Boloș.

Ministrul a reiterat sprijinul său ferm pentru toate echipele implicate, subliniind importanța colaborării și profesionalismului în derularea programelor europene.

La începutul acestui an, Marcel Boloș a prezentat direcțiile prioritate pe care le va urmări din funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, post pe care l-a mai ocupat în perioada aprilie 2022-iunie 2023 și noiembrie 2019-decembrie 2020.

Acestea sunt:

• Evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, astfel încât reformele și investițiile propuse să rămână în parametri optimi și să aducă beneficii reale.
• Închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, pentru o valorificare integrală a fondurilor deja angajate.
• Prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027, prin corelarea intervențiilor și a apelurilor de proiecte cu obiectivele financiare și indicatorii specifici.

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, l-a asigurat pe Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, punere în aplicare și simplificare, că Guvernul României va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu, construind un bugetat pentru 2025 centrat pe angajamentul asumat față de Comisia Europeană, de a ține sub control cheltuielile publice și de a păstra nivelul investițiilor.

”Întrevedere cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare. România va primi un suport semnificativ, atât pe plan financiar, cât si pe plan tehnic pe parcursul celor 7 ani, în care va trebui să restabilim echilibrul macroeconomic”, a menționat viceprim-ministrul României într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a dezvăluit că Valdis Dombrovskis ”a apreciat evoluția pozitivă a economiei românești, subliniind importanța creșterii economice, România fiind țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare procent de recuperare a decalajului economic față de media UE”.

”Am folosit acest prilej pentru a-l asigura ca Guvernul va respecta angajamentele prevăzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Construim bugetul anului 2025, limitând cheltuielile și păstrând nivelul ridicat al investițiilor. România va urma, astfel, viziunea Comisiei Europene, prin care cheltuielile publice sunt ținute sub control iar investițiile reprezintă motorul de creștere a economiei noastre”, a dat asigurări ministrul Finanțelor.

Întâlnirea dintre cei doi a fost prilejuită de prima reuniune a formațiunii Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) desfășurată sub președinția poloneză a Consiliului Uniunii Europene, sesiune în cadrul căreia Varșovia și-a prezentat programul de lucru pentru primele șase luni ale acestui an.

În cadrul ședinței la care a participat și ministrul Tánczos Barna, țările membre UE au aprobat planul fiscal pe termen mediu al României, parcurgând astfel o nouă etapă a circuitului european de avizare, după ce, anul trecut, la finalul lunii noiembrie, și Comisia Europeană a dat undă verde acestui document.

Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031 prezentat de România prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene: deficitul public al țărilor membre nu trebuie să depășească 3% din PIB, iar datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB.

El se aliniază astfel normelor bugetare stabilite de statele membre la finalul lunii aprilie 2024 conform cărora țările UE au posibilitatea de a implementa planul buget structural pe parcursul a 4 ani, cu opțiunea  de prelungire de până la șapte ani, cum este cazul României, dacă țara care solicită această prelungire se angajează să efectueze anumite reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea finanțelor publice și abordează prioritățile comune ale UE.

Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a anunțat marți seară că va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor ”Green Deal” asupra sectorului energetic, el făcând un apel la trezire către liderii europene și afirmând că România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional, dar ceea ce ne poate ţine pe loc este o birocraţie sufocantă şi un Green Deal care ignoră realităţile din teren.

Potrivit ministrului liberal, România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume, şi anume că europenii merită să plătească mai puţin pentru energie.

”DE LA “GREEN DEAL” LA “SMART DEAL” România a demonstrat de-a lungul istoriei că ştie să facă faţă provocărilor, dar astăzi traversăm un moment critic pentru viitorul energiei noastre şi al Europei. Politicile de „înverzire” ale Uniunii Europene, deşi bine intenţionate, riscă să ne transforme economiile europene în victime ale birocratizării şi deciziilor neadaptate realităţilor economice. Raportul Draghi o spune fără menajamente ce am văzut şi în date statistice calde: Uniunea Europeană, care a produs doar 3% din cărbunele mondial în 2024 şi a emis mai puţin de 5% din emisiile globale de CO2, îşi aplică singură cele mai dure politici de mediu”, a scris Burduja, într-o postare pe Facebook.

Sebastian Burduja a indicat că ”aceasta nu este o cale spre prosperitate”, referindu-se la discursul inaugural al lui Donald Trump.

”Preşedintele Trump a arătat ieri lumii că democraţiile sunt puternice doar atunci când economiile lor sunt puternice. Şi ştiţi ce face o economie puternică? Produce energie sigură, accesibilă şi abundentă! Energie care ţine fabricile deschise, preţurile scăzute şi pune mâncare pe masa fiecărei familii”, a afirmat ministrul Burduja.

Oficialul guvernamental a subliniat că ”România are tot ce-i trebuie pentru a fi lider regional în energie”.

”Avem gaze naturale (suntem deja primul producător din UE) şi centrale pe cărbune care pot fi modernizate conform celor mai noi tehnologii BAT, cu emisii reduse şi eficienţă ridicată. Construim viitorul noul program nuclear românesc, cu parteneri strategici precum SUA, Canada, Italia, Franţa, Coreea de Sud şi Japonia. Avem zeci de proiecte hidroenergetice în lucru, începute de zeci de ani şi pe care ne-am apucat să le finalizăm, şi deci potenţialul să fim motorul energetic al Europei de Est, inclusiv în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei”, a declarat ministrul energiei.

El a mai afirmat că ”ceea ce ne poate ţine pe loc este o birocraţie sufocantă şi un Green Deal care ignoră realităţile din teren”.

”De aceea se impune, aşa cum au spus şi lideri ai PPE, o dezbatere solidă despre modul în care şi dacă UE va continua Green Deal-ul pentru următorii ani. Este timpul să ne trezim! Dacă nu ne redresăm acum, riscăm să pierdem ultima şansă de a reconstrui economia europeană pe baze solide. România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puţin pentru energie, iar noi putem oferi soluţia. Este simplu: producţie masivă de energie înseamnă preţuri mici, preţuri mici înseamnă bunuri şi servicii ieftine produse/prestate în UE, adică o calitate a vieţii mai bună pentru fiecare român şi european, locuri de muncă mai bine plătite şi competitivitate europeană. E o ecuaţie simplă pe care trebuie să o accepte şi Comisia Europeană”, a menționat Burduja.

El a anunțat că în perioada următoare, va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor ”Green Deal” asupra sectorului energetic românesc.

”Mă angajez, ca întotdeauna, să acţionez în interesul ţării mele. România are energia de care Europa are nevoie. Vom avea suficient pentru noi şi pentru vecinii noştri, de la Chişinău la Viena. Dar, pentru asta, trebuie să luăm decizii curajoase şi să punem capăt iluziei că o economie slabă poate susţine o democraţie puternică. România trebuie să fie puternică, pentru ca Europa să fie puternică”, a completat Burduja.

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a apreciat marți, într-un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, că pentru a-și susține creșterea economică în următorii 25 de ani, “Europa trebuie să schimbe viteza” și a reafirmat că, în baza raportului privind competitivitatea europeană, va prezenta săptămâna viitoare foaia de parcurs sau busola competitivității în UE bazat, o strategie care se va baza pe trei piloni.

Cei trei piloni sunt: 1) o uniune a piețelor de capital profundă și axată pe lichidități printr-o uniune a investițiilor, 2) o simplificare amplă a regulilor pentru ca talentele de vârf din UE să nu mai părăsească Europa și să-și dezvolte afacerile în altă parte, cu accent inclusiv pe potențialul pieței unice, afectat de 27 de reglementări naționale, 3) energia, cu trimitere la scăderea prețurilor și finalizarea uniunii energetice.