Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția că investitorii serioși sunt incomodați de cei care nu joacă în mod corect în piața de energie regenerabilă, în vreme ce specula de terenuri a devenit un fenomen în România, informează Agerpres.

”Sprijin foarte mult ideea de optimizare a pieţei, de curăţenie, în piaţa de regenerabile. Sunt aici investitori serioşi. Ei sunt incomodaţi de cei care nu joacă în mod corect. Transelectrica este incomodată de cei care nu joacă în mod corect. A devenit un fenomen, în România – şi trebuie să o recunoaştem: specula cu terenuri. N-avem niciun interes, n-avem nicio cunoştinţă, habar n-avem ce înseamnă un parc solar sau un parc eolian dar, avem nişte bănuţi, de undeva, şi facem o achiziţie, după care vrem să-i înmulţim repede, că suntem creative”, a explicat Burduja.

Din cauza acestui fenomen au fost întârziați investitorii serioși, atrage atenția ministrul Energiei, care a explicat că aceștia nu au obținut avizul tehnic de racordare.

”A însemnat totodată costuri pentru investitorii serioşi, pentru că s-au trezit în situaţia în care li s-au cerut întăriri de linie şi proiectul lor, pe care chiar intenţionau să îl facă a devenit nerentabil sau mult mai greu rentabil”, a mai spus Sebastian Burduja la lansarea celui de-al doilea număr al Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă, un proiect iniţiat de RPIA în colaborare cu RWEA.

Oficialul român a completat că ”încărcarea sistemului de către aceşti speculanţi trebuie descurajată sau eliminată”, în contextul în care există un cost adițional de 10 milioane de euro.

Apelul său vine în contextul în care România se grăbește să construiască o nouă linie de înaltă tensiune pentru a transporta energie electrică de-a lungul țării și până în Ungaria, urmărind să dubleze producția din surse regenerabile și  să devină un furnizor regional de electricitate.

Astfel țara noastră caută investitori cu expertiză și sprijin financiar pentru realizarea acestui proiect, care ar putea urma traseul gazoductului BRUA și ar putea să lege sud-estul României de Ungaria, a explicat Burduja.

România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni dacă deficitul bugetar excesiv nu este redus, a declarat ministrul finanțelor, Marcel Boloș,  miercuri seara, după ședința de guvern în care a fost analizat, în primă lectură, proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare care urmează să fie aprobate prin angajarea răspunderii Executivului în fața Parlamentului.  

Acesta a mai precizat că Bruxelles-ul „a solicitat în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar și pentru a reintra cu evoluția în limitele asumate în relația cu Comisia Europeană”.

„La finalul acestui an, ţinta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din PIB. În curând o să comunicăm şi datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a spus Marcel Boloș.

Când au fost publicate rezultatele execuţiei bugetare pe luna iunie, Comisia Europeană s-a autosesizat, a dezvăluit Marcel Boloș.

De altfel, ministrul declara pentru Digi24, la jumătatea lunii septembrie, că „simulările pe care Comisia Europeană le-a făcut pentru noi, nu arată deloc bine”. „Deficitul bugetar ajunge la cote alarmante, situație în care noi intrăm într-o zonă în care măsurile care sunt la dispoziția Comisiei, ne-au spus și când am fost în iulie, la fața locului, ne-au spus ce ne așteaptă de pe urma acestei situații pe care o avem – suspendarea fondurilor europene. Ar fi dramatic. Toate fondurile. Și din politica de coeziune, și din PNRR. Dar nu-i o noutate. Ticăie ceasul. Nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Ar fi nedrept pentru generațiile viitoare”. 

Ministrul e explicat că, la nivelul Comisiei Europene, sunt două regulamente în vigoare – unul aferent Politicii de Coeziune și celălalt aferent Mecanismului de Redresare și Reziliență-, care permit suspendarea banilor europeni dacă România nu ia măsuri de corectare a deficitului excesiv.

„La nivelul Comisiei Europene sunt două regulamente în vigoare. Un regulament pe politica de coeziune, unde menționează foarte clar că atunci când un stat este în procedură de deficit bugetar excesiv Comisia Europeană își rezervă dreptul de a-i suspenda fondurile europene. În al doilea regulament, specific mecanismului de redresare și reziliență, se spune că se suspendă și Comisia Europeană poate chiar să taie parțial fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de corectare a deficitului bugetar și fac mențiunea că procedura de deficit bugetar excesiv este una corectivă, adică suntem în perioada în care trebuie să adoptăm măsuri care să ajusteze ținta de deficit bugetar. Cu alte cuvinte, nu avem de ales decât implementarea măsurilor care să ducă spre acest obiect – de ajustare bugetară. În caz contrar, pe înțelesul tuturor, înseamnă suspendarea fondurilor europene”, a explicat ministrul finanțelor.

De asemenea, acesta a precizat că mai există un risc colateral care este generat de finanțatorii instituționali care, în astfel de momente, își cresc costurile finanțărilor, văzând că nu se respectă angajamentele pe care le avem față de Comisia Europeană.

Potrivit lui Marcel Boloș, România ar putea pierde „75 miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendaţi”.

 Ministrul de externe Luminița Odobescu a semnat miercuri, la sediul ONU, Tratatul privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, în marja participării la segmentul la nivel înalt a celei de-a 78-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, semnificația politică a tratatului este deosebită, demonstrând nivelul actual de ambiție al comunității internaționale, interesul pentru protecția mediului și protecția oceanelor.

Tratatul, adoptat la 19 iunie 2023, prin consens, după aproximativ 20 de ani de negocieri, vine în aplicarea Convenției privind dreptul mării de la Montego Bay și reglementează  aspecte privind conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității marine în zonele din afara jurisdicției naționale, precum: conservarea resurselor genetice marine și protecția biodiversității inclusiv prin stabilirea unor arii marine protejate, modul de realizare a evaluării impactului asupra mediului, modul de împărțire a beneficiilor, transferul de tehnologie și consolidarea capacităților statelor în curs de dezvoltare.

Implicarea activă a României în finalizarea tratatului reflectă poziția constantă a țării noastre de promotor al dreptului internațional și al proceselor onusiene.

În context, România încurajează celelalte statele ONU să semneze și să ratifice cât mai rapid și într-un număr cât mai mare acest tratat, fiind necesară ratificarea de un număr de 60 de state pentru intrarea sa în vigoare.

În 2019, un raport al ONU a avertizat că un milion de specii de plante și animale riscă să dispară în decenii. Experții consideră că principalele cauze ale acestei potențiale distrugeri sunt schimbările climatice, alături de pierderea habitatului, poluarea și dezvoltarea.