Mandatul președintelui ales Nicușor Dan a fost validat joi de către Curtea Constituțională a României, în cadrul unei ședințe solemne a CCR la care a participat și președintele interimar Ilie Bolojan.

CCR a validat, cu unanimitate de voturi, alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, a anunțat președintele Curții, Marian Enache, după ce anterior Curtea a respins, cu unanimitate de voturi, contestația contracandidatului lui Dan, George Simion, pentru anularea alegerilor.

“Le mulțumesc românilor care s-au prezentat în număr foarte mare la vot și care au dat astfel legitimitate noului președinte. Societatea românească a dat dovadă de înțelepciune. Voi lupta pentru consolidarea instituțiilor statului, pentru prosperitatea economică a țării și voi fi un partener al mediului de afaceri și voi fi un garant al libertăților cetățenești”, a declarat Nicușor Dan.

La rândul său, președintele interimar Ilie Bolojan l-a felicitat pe președintele ales Nicușor Dan.

“Am o mulțumire că închidem în condiții democratice un ciclu electoral pe care trebuia să îl închidem anul trecut. E un nou început – al încrederii și al speranței”, a spus el.

Potrivit Regulamentului comun al Camerei Deputaților și Senatului, în termen de 24 de ore de la validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte al României de către Curtea Constituțională, președinții celor două Camere ale Parlamentului convoacă deputații și senatorii în ședință comună, pentru depunerea jurământului de către candidatul a cărui alegere a fost validată.

Conform art. 82 din Constituție, candidatul a cărui alegere a fost validată depune, în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Depunerea jurământului se consemnează într-o declarație a Parlamentului, prin care acesta ia act de începerea exercitării mandatului Președintelui României. 

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%).

Ministerul Energiei a lansat cel de-al doilea apel de proiecte pentru sprijinirea investițiilor în capacități regenerabile de producție a energiei pentru autoconsum, cu finanțare din Fondul pentru Modernizare.

Apelul se ridică la 310 milioane de euro și se adresează companiilor românești care vor să-și producă propria energie, să reducă facturile și să devină mai competitive.

”Este un program destinat mediului economic – companii private și regii autonome – care vor să investească în centrale solare, eoliene sau hidro pentru consum propriu. Costuri mai mici cu energia înseamnă un avantaj competitiv, iar creșterea competitivității nu este necesară doar pentru economia națională, ci și pentru cea a Uniunii Europene. Competiția globală este acerbă, iar reducerea costurilor cu energia va sprijini mediul economic să facă față acestei concurențe”, a menționat ministrul Sebastian Burduja.

Bugetul apelului este împărțit după cum urmează:

• aproximativ 151 de milioane de euro pentru centrale solare sub 5 MW,
• aproape 118 milioane de euro pentru capacități solare peste 5 MW,
• 25 de milioane pentru hidro și 16,7 milioane pentru eolian.

Suma maximă care poate fi acordată per proiect este de 20 de milioane de euro, sub formă de rambursare a cheltuielilor eligibile.

Selecția se face printr-o procedură de ofertare concurențială, în care contează două criterii:

• cât de mic este ajutorul de stat solicitat per MW instalat
• în ce măsură proiectul poate contribui la stabilitatea Sistemului Energetic Național, prin capacități minime de stocare.

Proiectele pot fi depuse între 22 mai 2025, ora 12:00, și 22 august 2025, ora 17:00, exclusiv prin platforma MySMIS2021.

”Prin astfel de programe putem genera efecte de multiplicare clare: costuri reduse cu energia, mai mulți bani care rămân în firmele românești pentru investiții, dezvoltare, salarii mai bune și  servicii mai performante pentru clienți”, a subliniat Burduja.

Citiți și: România, în fruntea țărilor beneficiare ale Fondului pentru Modernizare cu proiecte de 10 miliarde de euro. Burduja: Banii europeni sunt șansa noastră de a construi, fără presiune pe bugetul de stat

Acesta i-a încurajat pe toți operatorii economici să consulte Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, și să pregătească proiecte pentru a accesa acești bani.

”România va continua să se dezvolte cu banii europeni, resurse concrete la care avem acces și pe care trebuie să le investim cu viziune. Totul depinde de noi”, a conchis ministrul Energiei.

Ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a reprezentat România miercuri, 21 mai 2025, la cea de-a treia reuniune ministerială Uniunea Europeană – Uniunea Africană, desfășurată la Bruxelles. Evenimentul a reunit miniștri din statele membre ale UE și UA, comisari europeni și africani, și a fost co-prezidat de Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, și de ministrul de externe al Angolei, Tete Antonio, țara care deține în prezent președinția Uniunii Africane.

Participanții au analizat progresele înregistrate de la precedentul summit UE-UA din 2022, cu accent pe cooperarea în domenii-cheie precum pacea și securitatea, multilateralismul, economia, investițiile și schimburile interumane.

În cadrul intervenției sale, Emil Hurezeanu a prezentat experiența României în tranziția către democrație și economie de piață, oferind partenerilor africani disponibilitatea de a împărtăși lecțiile învățate. Ministrul a subliniat că transparența instituțională, combaterea corupției și stabilitatea politică reprezintă obiective comune ale Europei și Africii, esențiale pentru o dezvoltare sustenabilă și coeziune socială.

În marja reuniunii, Emil Hurezeanu a avut întrevederi bilaterale cu miniștrii de externe ai Mauritaniei, Mohamed Salem Ould Merzoug, și Tunisiei, Mohamed Ali Nafti. Discuțiile s-au concentrat pe consolidarea relațiilor bilaterale, în special în ceea ce privește comerțul, securitatea alimentară, agricultura, tehnologia informației, securitatea cibernetică, educația și formarea profesională.

Ministrul român a prezentat stadiul implementării Strategiei „România – Africa: Parteneriat pentru viitor prin pace, dezvoltare și educație”, evidențiind proiectele de cooperare dezvoltate de România în mai multe state africane. Omologii africani au exprimat aprecierea pentru colaborarea cu România, evocând relațiile istorice și contribuția educațională a țării noastre, inclusiv prin foștii studenți africani care au studiat în universitățile românești. De asemenea, au mulțumit pentru proiectele de impact, precum dotarea cu laboratoare IT a unor instituții de învățământ din Africa.